Sarbyanova-Pashaliyska și Pashaliyska împotriva Bulgariei

Soția și fiica domnului Ivan Mirchev Pashaliysky sunt reclamanții, care au fost uciși la 2 iunie 2000 într-un birou situat într-un hotel din Sofia. A murit ca urmare a unei traumă severă a creierului, pieptului, torsului și membrelor, ceea ce a determinat leziuni ireversibile la mai multe organe vitale. Trauma a fost cauzată de o serie de lovituri și lovituri și lovituri infligite cu obiecte diferite. În ziua incidentului, un gardian privat de securitate a fost chemat la sediul biroului unde dl Pashaliysky a fost mai târziu găsit mort pentru a investiga o bătălie care se întâmplă acolo. Paza de securitate a bătut pe ușa de intrare a biroului și un individ, S.V., a deschis-o. Gardianul de securitate a luat o scurtă vizualizare a domnului Pashaliysky întins neajutorat pe podea cu sânge pe fața lui.

S.V. ținea un obiect lung în formă de oval. Am fost spus de S.V. că nu a fost nici o problemă, gardianul de securitate a plecat. Se pare că mai devreme în acea zi, folosind telefonul biroului în cauză, S.V. l-a chemat pe Ch.M., un prieten și partener de afaceri al dlui Pashaliysky, amenințand să-i omoare pe amândoi dacă Ch.M. N-a reușit să livreze o sumă nedifuzată de bani S.V. fără întârziere. Incidentul a fost raportat poliției de către un investigator, care a fost informat mai devreme în aceeași zi. Poliția l-a arestat pe S.V. în acea noapte. Urmele crimei care au fost descoperite pe mâinile și hainele S.V., un investigator l-a acuzat pe 3 iunie 2000 de crimă. La 5 iunie 2000, un procuror a inculpat S.V.

pentru uciderea lui Ivan Mirchev Pashaliysky, care a fost comisă cu trei zile mai devreme. Un procuror din biroul procurorului public al orașului Sofia a constatat la 20 aprilie 2001 că există motive pentru modificarea acuzării prin aplicarea unei legi care prevede o penalitate mai grea. De asemenea, ea a constatat că nu au fost colectate toate dovezile disponibile. În special, nu s-a efectuat nicio analiză de ADN expertă cu privire la materialul găsit sub unghiile victimei; câțiva martori cheie nu au fost interogați în legătură cu motivele prezenței lor în biroul în care victima a fost ucisă în ziua în cauză și cu motivul pentru întoarcerea la biroul unuia dintre ei în seara aceea în aceeași zi; nu s-au avut nici o confruntare între doi dintre acești martori, în ciuda mai multe discrepanțe între declarațiile lor respective; și nu s-au colectat informații despre statul în care ofițerii de poliție au găsit acuzatul la momentul arestării sale.

La 20 aprilie 2001, procurorul a returnat cazul autorităților de investigare pentru măsuri de anchetă suplimentare, oferind instrucțiuni specifice care vizează remedierea deficiențelor în cadrul anchetei. 10. Cazul a fost remis în alte trei ocazii (la 17 iulie 2001, 18 iulie 2003 și la 2 octombrie 2003) pentru alte etape de investigație, pe care procurorul le-a enumerat în mod specific. 11. Dosarul de procedură a fost trimis Tribunalului Orașului Sofia la o dată neespecificată în noiembrie 2003. Ambele solicitanți au fost numite procurori private și al doilea reclamant, la cererea ei, ca și o parte civilă care solicită prejudiciu moral. 12. La începutul procesului, avocatul inculpatului a susținut că inculparea a fost defectuoasă deoarece nu conținea o descriere clară a infracțiunii cu care a fost acuzat inculpatul; avocatul a solicitat, fără succes, returnarea cauzei pentru anchetă suplimentară.

O serie de audieri au avut loc în timpul procesului. Procedura în fața Tribunalului din Sofia s-a încheiat la 11 iunie 2007, când instanța a condamnat S.V. la 15 ani de închisoare și i-a ordonat să plătească daune celui de-al doilea reclamant. 13. Ambele S.V. și reclamanții au depus apeluri la Curtea de Apel de la Sofia. S.V. a susținut, în special, că sentința s-a bazat în întregime pe presupuneri în ceea ce privește cine a fost autorul. Mai important, S.V. a susținut că inculparea a fost în întregime tăcută cu privire la modul în care a fost considerat uciderea victimei, nu există nici o descriere a circumstanțelor în care victima a fost ucisă. Se referă la decizia interpretativă nr. 2 din 2002 a Curții Supreme de Casare (a se vedea punctul 21 de mai jos), el a susținut că aceste defecte procedurale au fost fundamentale și că instanța ar fi trebuit să fi revenit cazul la etapa de anchetă.

14. La 18 iulie 2008, Curtea de Apel Sofia a acceptat faptul că inculparea nu a conținut o descriere a modului în care acuzatul a ucis victima și că acest lucru a fost un defect procedural fundamental care a împiedicat acuzatul să își exercite efectiv drepturile. Curtea a anulat apoi sentința instanței de primă instanță și a respins cazul la faza preliminară a procesului, astfel încât deficitul procesual în cauză să poată fi remediat. 15. La 16 august 2008, procuratura a inculpat S.V. din nou pentru uciderea domnului. Pashaliysky și curtea de primă instanță, Curtea orașului Sofia, au deschis o procedură proaspătă împotriva lui. Primele două audieri programate au fost amânate deoarece avocatul inculpatului nu a apărut.

La 11 februarie 2009, instanța a recunoscut al doilea reclamant ca partid civil care solicită prejudiciu moral, dar a refuzat să numească ambele reclamante ca procurori private. După apelul reclamanților, refuzul a fost anulat la 13 martie 2009 de Curtea de Apel din Sofia. Martorii au fost apoi auziti din nou în cursul procesului, astfel încât reclamanții să își poată exercita drepturile în calitate de procurori privați. 16. După aceea au avut loc șase audieri, la care reclamanții au solicitat numeroase cereri de strângere a probelor și au fost aduși martori. După aceea, judecătorul președinte a fost ales președinte al Curții Supreme de Administrație ca urmare a cărui etapă a procesului a fost începută din nou.

Un nou judecător președinte a fost numit, însă nu a fost programată o audiție suplimentară pentru aproximativ un an. Reclamanții s-au plâns de întârzierea la Inspectoarea Consiliului Suprem al Judiciului, cerând să se impună sancțiuni disciplinare asupra noului judecător președinte. Inspectoarea a răspuns la 21 februarie 2012. Acesta a recunoscut că procedura penală în acest caz a durat unsprezece ani și a recunoscut că acest lucru este incompatibil cu cerința unei lungimi rezonabile a procedurii. Cu toate acestea, a susținut că judecătorul în cauză nu a putut fi sancționat, având în vedere că durata celorlalte cazuri pe care le-a auzit nu a depășit o lungime acceptabilă. 17. La o dată mai târziu neespecificată, noul judecător președinte a fost trimis înapoi la instanța din care a fost transferată și cazul a trebuit să înceapă din nou.

18. La 9 decembrie 2013, procedurile înainte de încheierea instanței de primă instanță. Tribunalul orașului Sofia a găsit S.V. vinovat de crimă și condamnat la 12 ani de închisoare. Curtea de Primă Instanță a decis, de asemenea, că S.V. a trebuit să plătească aproximativ 50.000 de euro (EUR) în daune pentru al doilea reclamant ca partid civil. După apelul S.V. Curtea de Apel Sofia a efectuat o analiză aprofundată a declarațiilor martorilor prezentate în primă instanță, a consemnării examinării scena crimei efectuate în ziua de după ucidere, a măsurilor de căutare și confiscare și a concluziilor numeroaselor rapoarte de experți, autopsia, etc. Prin urmare, la 22 decembrie 2014, instanța de apel a susținut verdictul și sentința vinovată, dar a redus suma de daune care urmează să fie plătită celui de-al doilea reclamant la aproximativ 8.000 EUR.

În urma unui recurs de cassare de către S.V. Curtea Supremă de Casare a susținut în întregime hotărârea instanței de apel, într-o hotărâre finală din 2 noiembrie 2015.

5. The applicants are the wife and daughter of Mr Ivan Mirchev Pashaliysky, who was killed on 2 June 2000 in an office situated in a hotel in Sofia. He died as a result of suffering severe trauma to his brain, chest, torso and limbs, which led to irreversible damage to several of his vital organs. The trauma was caused by a number of kicks and punches and blows inflicted with different objects. 6. On the day of the incident a private security guard was called to the office premises where Mr Pashaliysky was later found dead in order to investigate a brawl reportedly happening there. The security guard knocked on the office entrance door and an individual, S.V., opened it. The security guard caught a brief glimpse of Mr Pashaliysky lying helpless on the floor with blood on his face.

S.V. was holding a long oval-shaped object. Having been told by S.V. that there was no problem, the security guard left. 7. It would appear that earlier that day, using the telephone of the office in question, S.V. had called Ch.M., a friend and business partner of Mr Pashaliysky, threatening to kill them both if Ch.M. failed to deliver an undisclosed sum of money to S.V. without delay. 8. The incident was reported to the police by an investigator, who had been tipped off earlier the same day. The police arrested S.V. that night. Traces of the crime having been discovered on S.V.’s hands and clothes, an investigator charged him on 3 June 2000 with murder. On 5 June 2000 a prosecutor indicted S.V.

for the murder of Ivan Mirchev Pashaliysky, which had been committed three days earlier. 9. A prosecutor from the Sofia city public prosecutor’s office found on 20 April 2001 that there were reasons for amending the indictment by applying a law providing for a heavier penalty. She also found that not all available evidence had been collected. In particular, no expert DNA analysis had been carried out on the material found under the victim’s nails; several key witnesses had not been questioned about the reasons for their presence in the office in which the victim had been killed on the day in question and about the reason for the return to the office of one of them during the evening of the same day; no confrontation had been held between two of those witnesses, despite several discrepancies between their respective statements; and no information had been collected about the state in which the police officers had found the accused at the time of his arrest.

On 20 April 2001 the prosecutor returned the case to the investigating authorities for further investigative measures, giving specific instructions aimed at the remedying of the deficiencies in the investigation. 10. The case was returned on three other occasions (on 17 July 2001, 18 July 2003 and on 2 October 2003) for further investigative steps, which the prosecutor listed specifically. 11. The case file was sent to the Sofia City Court on an unspecified date in November 2003. Both applicants were named as private prosecutors and the second applicant, at her request, also as a civil party seeking nonpecuniary damages. 12. At the start of the trial the defendant’s lawyer claimed that the indictment was defective because it did not contain a clear description of the offence with which the defendant had been charged; the lawyer sought, without success, the return of the case for further investigation.

A number of hearings took place during the trial. The proceedings before the Sofia City Court ended on 11 June 2007, when the court sentenced S.V. to fifteen years’ imprisonment and ordered him to pay damages to the second applicant. 13. Both S.V. and the applicants lodged appeals with the Sofia Court of Appeal. S.V. submitted in particular that the sentence had been based entirely on guesswork as to who the perpetrator had been. Most importantly, S.V. claimed that the indictment had been entirely silent about the manner in which he was considered to have killed the victim, there being no description of the circumstances in which the victim was killed. Referring to interpretative decision no. 2 of 2002 of the Supreme Court of Cassation (see paragraph 21 below), he claimed that these procedural flaws were fundamental and that the court should have returned the case to the investigation stage.

14. On 18 July 2008 the Sofia Court of Appeal accepted that the indictment had not contained a description of how the accused had killed the victim and that this had been a fundamental procedural defect which had prevented the defendant from effectively exercising his rights. The court then quashed the first-instance court sentence and returned the case to the pre-trial stage so that the procedural flaw in question could be redressed. 15. On 16 August 2008 the prosecution indicted S.V. anew for the murder of Mr. Pashaliysky and the first-instance court, the Sofia City Court, opened fresh proceedings against him. The first two scheduled hearings were postponed because the defendant’s lawyer failed to appear.

On 11 February 2009 the court recognised the second applicant as a civil party seeking non-pecuniary damages but refused to name both applicants as private prosecutors. After an appeal by the applicants that refusal was quashed on 13 March 2009 by the Sofia Court of Appeal. The witnesses were then heard again in the course of the trial so that the applicants could exercise their rights as private prosecutors. 16. Sixteen hearings took place thereafter, at which the applicants made numerous requests for evidence to be gathered and witnesses to be heard. Subsequently, the presiding judge was elected President of the Supreme Administrative Court as a result of which the trial stage was started anew.

A new presiding judge was appointed, yet no further hearing was scheduled for about a year. The applicants complained about the delay to the Inspectorate of the Supreme Judicial Council, asking that disciplinary sanctions be imposed on the new presiding judge. The Inspectorate replied on 21 February 2012. It acknowledged that the criminal proceedings in the case had lasted eleven years and recognised that this was incompatible with the requirement of a reasonable length of proceedings. It nonetheless held that the judge in question could not be sanctioned, given that the duration of the other cases that she had heard had not exceeded an acceptable length. 17. On an unspecified later date the new presiding judge was sent back to the court from which she had been transferred and the case had to begin anew once again.

18. On 9 December 2013 the proceedings before the first-instance court ended. The Sofia City Court found S.V. guilty of murder and sentenced him to twelve years’ imprisonment. The first-instance court also ruled that S.V. had to pay some 50,000 euros (EUR) in damages to the second applicant as a civil party. After an appeal by S.V. the Sofia Court of Appeal carried out a thorough analysis of the witness statements given at first instance, of the record of the examination of the murder scene conducted on the day after the killing, of the search and seizure measures, and of the conclusions of the numerous expert reports, the autopsy, etc. Following this, on 22 December 2014 the appellate court upheld the guilty verdict and sentence, but lowered the amount in damages to be paid to the second applicant to around EUR 8,000.

Following a cassation appeal by S.V. the Supreme Court of Cassation upheld the appellate court’s judgment in its entirety in a final judgment of 2 November 2015.