MAKSIMOVICH v. RUSSIA

Decizia nr. 36710/08 Andrey Fedorovich MAKSIMOVICH împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așezează la 7 februarie 2017 în calitate de comitet compus din: Branko Lubarda, președinte, Dmitry Dedov, Alena Poláčková, judecători și Fatoș Aracı, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 9 iunie 2008, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTE Reclamantul, dl Andrey Fedorovich Maksimovich, un național rus care s-a născut în 1922 și a trăit în Lipetsk. Guvernul rus (“Guvernul”) a fost reprezentat de dl Matyuskin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolelor 6 § 1 și 13 din Convenție cu privire la nerespectarea hotărârii finale în favoarea sa de către autoritățile naționale și la lipsa unui remediu eficace împotriva neexecuției hotărârii în favoarea sa. La 24 noiembrie 2014, Curtea a hotărât să anunte guvernului plângerilor reclamantei de mai sus. Curtea a informat reclamantul că cauza sa intră în domeniul de aplicare al hotărârii pilot Gerasimov și alții c. Rusia (n. 29920/05 și altele 10 și 1 iulie 2014), și că Curtea a suspendat astfel procedura adversară în cazul reclamantului până la 1 octombrie 2016. La 1 iunie 2016, Guvernul a prezentat în Registru observațiile lor cu privire la admisibilitatea și meritul cererii, în care au informat Curtea că reclamantul a murit în 2012. La 10 iunie 2016 a fost trimisă o scrisoare la adresa reclamantului prin intermediul postului înregistrat, cerând dacă orice moștenitori sau membri ai familiei apropiate doreau să continue procedurile în ceea ce privește dl Maksimovich și solicitând să răspundă până la 29 iulie 2016. Potrivit informațiilor de la biroul poștal, rudele reclamantului au primit această scrisoare la 28 iunie 2016. Cu toate acestea, nu a urmat niciun răspuns. În absența oricărui moștenitor sau rude apropiat care a exprimat dorința de a urmări o cerere (a se vedea Léger c. France (striking out) [GC], nr. 19324/02, § 44, 30 martie 2009 cu alte referințe). Din evoluțiile menționate mai sus, se pare că reclamantul a murit în cursul procedurii. Niciun moștenitor sau rude apropiate nu au exprimat dorința de a urmări cererea în numele său. Întrucât Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, care necesită examinarea continuă a cazului (contrast Karner c. Austria nr. 40016/98, §§ 24 28, CEDO 2003 IX), consideră că nu mai este justificat să continue examinarea cererii în sensul articolului (c) din Convenție. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să se excludă aplicarea din lista sa de cazuri. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 9 martie 2017. Branko Lubarda Președintele adjunct al grefierului

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 36710/08

Andrey Fedorovich MAKSIMOVICH

against Russia

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 7

February 2017 as a Committee composed of:

Branko Lubarda,

President,

Dmitry Dedov,

Alena Poláčková,

judges,

and Fatoș Aracı,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 9 June 2008,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Mr Andrey Fedorovich Maksimovich, a Russian national who was born in 1922 and lived in Lipetsk.

The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr

G.

Matyuskin, Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights.

The applicant complained under Articles 6 § 1 and 13 of the Convention about the failure by the national authorities to enforce final court decision in his favour, and about the lack of an effective remedy against the non

‑

enforcement of the judgment in his favour.

On 24 November 2014 the Court decided to give notice to the Government of the applicant’s complaints detailed above. The Court informed the applicant that his case fell within the scope of the pilot judgment

Gerasimov and Others v. Russia

(nos.

29920/05 and 10 others, 1

July 2014), and that the Court had thus adjourned the adversarial proceedings in the applicant’s case until 1 October 2016.

On 1 June 2016 the Government submitted to the Registry their observations on the admissibility and merits of the application, in which they informed the Court that the applicant had died in 2012.

On 10 June 2016 a letter was sent to the applicant’s address by registered post enquiring whether any heirs or close family members wished to pursue the proceedings in respect of Mr Maksimovich and asking to reply by 29

July 2016. According to the information from the post office, the applicant’s relatives received this letter on 28 June 2016. However, no response has followed.

THE LAW

It has been the Court’s practice to strike applications out of the list of cases under Article 37 § 1 of the Convention in the absence of any heir or close relative who has expressed the wish to pursue an application (see

Léger v. France

(striking out) [GC], no. 19324/02, § 44, 30 March 2009 with further references). From the developments set out above it appears that the applicant died in the course of the proceedings. No heirs or close relatives have expressed the wish to pursue the application on his behalf. As the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights which require the continued examination of the case (contrast

Karner v.

Austria

,

no.

40016/98, §§ 24

‑

28, ECHR 2003

‑

IX), it considers that it is no longer justified to continue the examination of the application within the meaning of Article

37

§

1

(c) of the Convention.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Done in English and notified in writing on 9 March 2017.

Fatoș Aracı

Branko Lubarda

Deputy Registrar

President