ALIYEV v. RUSSIA

Decizia nr. 22134/08 Abakar Aliyevich ALIYEV împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așezează la 21 februarie 2017 în calitate de comitet compus din: Luis López Guerra, președinte, Dmitry Dedov, Branko Lubarda, judecători și Fatoș Aracı, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 6 martie 2008, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTUL Dl Abakar Aliyevich Aliyev a fost un național rus, care s-a născut în 1938 și a trăit în Makhachkala. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl S.A. Sheykhov, un avocat practicant la Makhachkala. La 22 Iulie 2015, reclamantul a murit și văduva sa, dna Aliyeva, și-a exprimat dorința de a continua procesul în fața Curții. La 20 septembrie 2016, Curtea a acordat doamnei Aliyeva cererea de a continua cererea în locul reclamantului târziu. Guvernul rus („Guvernul”) a fost reprezentat de dl Matyushkin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție cu privire la neexecutarea hotărârii interne finale în favoarea sa și la anularea ulterioară prin revizuire a supravegherii. La 20 octombrie 2016 și 28 octombrie 2016, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul căreia reclamantul a acceptat să renunțe la orice alte cereri împotriva Rusiei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a-i plăti 5.000 euro pentru a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, care vor fi convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data plății, și vor fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă achiziționată între părți. Este satisfăcut că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Prezenta hotărâre a Curții nu aduce atingere oricărei hotărâri pe care le-ar putea lua pentru a restabili, în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție, prezenta cerere la lista cazurilor (a se vedea E.G. și alții c. Polonia și 175 alte cereri Bug River (dec.), nr. 50425/99 și 175 altele, § 29, CEDO 2008 (extracturi)). Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate pentru a elimina aplicarea din lista de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Adoptat în engleză și notificat în scris la 16 martie 2017. Fatoș Aracı Luis López Guerra Președintele adjunct al grefierului

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 22134/08

Abakar Aliyevich ALIYEV

against Russia

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 21

February 2017 as a Committee composed of:

Luis López Guerra,

President,

Dmitry Dedov,

Branko Lubarda,

judges,

and Fatoș Aracı,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 6 March 2008,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Mr Abakar Aliyevich Aliyev, was a Russian national, who was born in 1938 and lived in Makhachkala. He was represented before the Court by Mr S.A. Sheykhov, a lawyer practising in Makhachkala.

On 22

July 2015 the applicant died and his widow, Mrs

K.

D.

Aliyeva, expressed her wish to continue the proceedings before the Court.

On 20 September 2016 the Court granted Mrs

K.

D.

Aliyeva’s request to pursue the application in the late applicant’s stead.

The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr

G.

Matyushkin, Representative of the Russian Federation to the European Court of Human Rights.

The applicant complained under Article 6 of the Convention and Article

1 of Protocol No. 1 to the Convention about the non-enforcement of the final domestic judgment in his favour and its subsequent quashing by way of supervisory review.

On 20 October 2016 and 28 October 2016 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against Russia in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay him 5,000 euros to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which will be converted into currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.

THE LAW

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

The Court’s present ruling is without prejudice to any decision it might take to restore, pursuant to Article

37 §

2 of the Convention, the present application to the list of cases (see

E.G. and Others v. Poland and 175

other Bug River applications

(dec.), nos.

50425/99 and 175 others, §

29, ECHR 2008 (extracts)).

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases in accordance with Article 39 of the Convention.

Done in English and notified in writing on 16 March 2017.

Fatoș Aracı

Luis López Guerra

Deputy Registrar

President