RELIGIOUS COMMUNITY OF JEHOVAH'S WITNESSES v. AZERBAIJAN
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
RELIGIOUS COMMUNITY OF JEHOVAH'S WITNESSES v. AZERBAIJAN (CtEDO, 2017)
Comunicat la 23 martie 2017 CINCIMEA SECȚIUNE Cererea nr. 52884/09 COMUNITATEA RELIGIONALĂ A MĂSTIMILOR JEHOVAHULUI împotriva Azerbaidjanului depusă la 28 septembrie 2009 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, o comunitate religioasă locală a Martorilor lui Iehova („comunitatea religioasă”), este o comunitate religioasă care a fost înregistrată oficial de Ministerul Justiției la 22 decembrie 1999. Este reprezentată în fața Curții de dl R. Cook, dl A. Carbonneau și dl R. Kohlhofer, avocați care practică la Londra, New York și Viena. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de comunitatea solicitantă, pot fi rezumate după cum urmează. Comunitatea solicitantă a aplicat periodic Comitetului de stat pentru lucrări cu asociații religioase („Comitetul”) pentru permisiunea de a importa literatură religiosă. În răspunsul la cererea comunității solicitante, la 13 iunie 2008, Comitetul a acordat în parte cererile pentru o mare cantitate de literatură religiosă. Totuși, în aceeași dată, Comitetul a refuzat și să acorde permisiunea pentru importul unor literaturi religioase care conțin conținut care a fost ostil față de alte religii și convingeri. La 11 iulie 2008, comunitatea reclamantă a depus o acțiune împotriva Comitetului în fața Curții de district Sabail, cerând instanței să declare hotărârea Comitetului ilegală și să-l încalce. Având în vedere dispozițiile Constituției care prevedea libertatea de a exprima religia și conștiința unei persoane și libertatea de a achiziționa și de a distribui informații, precum și la articolele 9, 10 și 14 din Convenție, comunitatea solicitantă a susținut că literatura interzisă se bazează pe Scriptura sfântă care vroia să răspândească cunoștințele spirituale. La 3 martie 2008, Curtea de Primă Instanță a respins reclamația, constatand că nu a fost încălcat. Curtea s-a bazat pe un aviz de experți elaborat de Comitetul care confirmă că mai multe declarații din cărți ale cărții la care importul era interzis erau ostil și insultante față de alte religii și convingeri (în principal creștine). Într-o dată neespecificată, comunitatea reclamantă a depus un recurs împotriva acestei decizii, reprezentând plângerile pe care le-a depus în fața instanței de primă instanță. La 3 decembrie 2008, Curtea de Apel Baku a respins recursul comunității reclamante. La 16 iunie 2009, Curtea Supremă a respins un recurs de casă de către comunitatea solicitantă și a susținut decizia instanței de apel. COMPLAINTS Comunitatea solicitantă se plâng, în temeiul articolelor 9 și 10 din Convenție, că refuzul autorităților interne de a permite importul literaturii religioase a constituit o interferență ilegală cu dreptul său la libertatea religiei și la libertatea de exprimare. Comunitatea solicitantă se plânge în continuare în conformitate cu art. 14, citită în conjuncție cu articolele 9 și 10 din Convenție, că neautorizarea importului literaturii religioase a fost cauzată de discriminare din motive de convingeri religioase. A existat vreo interferență cu libertatea religiei a comunității solicitante, în sensul articolului 9 § 1 din Convenție? Dacă da, a fost că interferența prescrisă de lege și necesară în temeiul articolului 9 § 2 din Convenție? 2. A existat vreo interferență cu libertatea de exprimare a comunității solicitante, în sensul art. 10 § 1 din Convenție? Dacă este așa, a fost această interferență prevăzută de lege și necesară în sensul art. 10 § 2 din Convenție? Comunitatea solicitantă a suferit discriminări în exercitarea drepturilor Convenției sale, din cauza faptului că este o minoritate religioasă, în contravenție cu art. 14 din Convenție, citită împreună cu art. 9 și 10 din Convenție? În special, a fost supusă diferenței de tratament în ceea ce privește importul de literatură religioasă? Dacă da, această diferență de tratament a urmărit un obiectiv legitim și a avut o justificare rezonabilă?