- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 23 martie 2017
- Stat pârât
- AZE
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Religious Community of Jehovah'S Witnesses împotriva Azerbaidjanului
Traducere în română Auto
Comunicat la 23 martie 2017 CINCIMEA SECȚIUNE Cererea nr. 52884/09 COMUNITATEA RELIGIONALĂ A MĂSTIMILOR JEHOVAHULUI împotriva Azerbaidjanului depusă la 28 septembrie 2009 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, o comunitate religioasă locală a Martorilor lui Iehova („comunitatea religioasă”), este o comunitate religioasă care a fost înregistrată oficial de Ministerul Justiției la 22 decembrie 1999. Este reprezentată în fața Curții de dl R. Cook, dl A. Carbonneau și dl R. Kohlhofer, avocați care practică la Londra, New York și Viena. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de comunitatea solicitantă, pot fi rezumate după cum urmează. Comunitatea solicitantă a aplicat periodic Comitetului de stat pentru lucrări cu asociații religioase („Comitetul”) pentru permisiunea de a importa literatură religiosă.
În răspunsul la cererea comunității solicitante, la 13 iunie 2008, Comitetul a acordat în parte cererile pentru o mare cantitate de literatură religiosă. Totuși, în aceeași dată, Comitetul a refuzat și să acorde permisiunea pentru importul unor literaturi religioase care conțin conținut care a fost ostil față de alte religii și convingeri. La 11 iulie 2008, comunitatea reclamantă a depus o acțiune împotriva Comitetului în fața Curții de district Sabail, cerând instanței să declare hotărârea Comitetului ilegală și să-l încalce. Având în vedere dispozițiile Constituției care prevedea libertatea de a exprima religia și conștiința unei persoane și libertatea de a achiziționa și de a distribui informații, precum și la articolele 9, 10 și 14 din Convenție, comunitatea solicitantă a susținut că literatura interzisă se bazează pe Scriptura sfântă care vroia să răspândească cunoștințele spirituale.
La 3 martie 2008, Curtea de Primă Instanță a respins reclamația, constatand că nu a fost încălcat. Curtea s-a bazat pe un aviz de experți elaborat de Comitetul care confirmă că mai multe declarații din cărți ale cărții la care importul era interzis erau ostil și insultante față de alte religii și convingeri (în principal creștine). Într-o dată neespecificată, comunitatea reclamantă a depus un recurs împotriva acestei decizii, reprezentând plângerile pe care le-a depus în fața instanței de primă instanță. La 3 decembrie 2008, Curtea de Apel Baku a respins recursul comunității reclamante. La 16 iunie 2009, Curtea Supremă a respins un recurs de casă de către comunitatea solicitantă și a susținut decizia instanței de apel.
COMPLAINTS Comunitatea solicitantă se plâng, în temeiul articolelor 9 și 10 din Convenție, că refuzul autorităților interne de a permite importul literaturii religioase a constituit o interferență ilegală cu dreptul său la libertatea religiei și la libertatea de exprimare. Comunitatea solicitantă se plânge în continuare în conformitate cu art. 14, citită în conjuncție cu articolele 9 și 10 din Convenție, că neautorizarea importului literaturii religioase a fost cauzată de discriminare din motive de convingeri religioase. A existat vreo interferență cu libertatea religiei a comunității solicitante, în sensul articolului 9 § 1 din Convenție? Dacă da, a fost că interferența prescrisă de lege și necesară în temeiul articolului 9 § 2 din Convenție?
2. A existat vreo interferență cu libertatea de exprimare a comunității solicitante, în sensul art. 10 § 1 din Convenție? Dacă este așa, a fost această interferență prevăzută de lege și necesară în sensul art. 10 § 2 din Convenție? Comunitatea solicitantă a suferit discriminări în exercitarea drepturilor Convenției sale, din cauza faptului că este o minoritate religioasă, în contravenție cu art. 14 din Convenție, citită împreună cu art. 9 și 10 din Convenție? În special, a fost supusă diferenței de tratament în ceea ce privește importul de literatură religioasă? Dacă da, această diferență de tratament a urmărit un obiectiv legitim și a avut o justificare rezonabilă?
Communicated on 23 March 2017
FIFTH SECTION
Application no. 52884/09
RELIGIOUS COMMUNITY OF JEHOVAH’S WITNESSES
against Azerbaijan lodged on 28 September 2009
STATEMENT OF FACTS
The applicant, a local religious community of Jehovah’s Witnesses (“the applicant community”), is a religious community which was officially registered by the Ministry of Justice on 22 December 1999. It is represented before the Court by Mr R. Cook, Mr A. Carbonneau and Mr R. Kohlhofer, lawyers practising in London, New York and Vienna. The facts of the case, as submitted by the applicant community, may be summarised as follows. The applicant community regularly applied to the State Committee for Work with Religious Associations (“the Committee”) for permission to import religious literature. In response to the applicant community’s application, on 13 June 2008 the Committee granted in part the applications for a large amount of religious literature.
However, on the same date the Committee also refused to give permission for the import of some religious literature containing content which was hostile towards other religions and beliefs. On 11 July 2008 the applicant community lodged an action against the Committee with the Sabail District Court, asking the court to declare the decision of the Committee unlawful and quash it. Relying on the provisions of the Constitution which provided for freedom to express one’s religion and conscience, and freedom to acquire and distribute information, and on Articles 9, 10 and 14 of the Convention, the applicant community submitted that the banned literature was based on holy scripture which aimed to spread spiritual knowledge.
On 3 March 2008 the first-instance court rejected the claim, finding no violation. The court relied on an expert opinion prepared by the Committee confirming that several statements in the books whose import had been forbidden were hostile and insulting towards other (mainly Christian) religions and beliefs. On an unspecified date the applicant community lodged an appeal against that decision, reiterating the complaints it had submitted to the first-instance court. On 3 December 2008 the Baku Appeal Court dismissed the applicant community’s appeal. On 16 June 2009 the Supreme Court dismissed a cassation appeal by the applicant community and upheld the decision of the appellate court. COMPLAINTS The applicant community complains under Articles 9 and 10 of the Convention that the domestic authorities’ refusal to allow the import of religious literature constituted an unlawful interference with its right to freedom of religion and freedom of expression.
The applicant community further complains under Article 14, read in conjunction with Articles 9 and 10 of the Convention, that the failure to allow the import of religious literature was caused by discrimination on the grounds of religious belief.
QUESTIONS TO THE PARTIES
1. Has there been an interference with the applicant community’s freedom of religion, within the meaning of Article 9 § 1 of the Convention? If so, was that interference prescribed by law and necessary in terms of Article 9 § 2 of the Convention? 2. Has there been an interference with the applicant community’s freedom of expression, within the meaning of Article 10 § 1 of the Convention? If so, was that interference prescribed by law and necessary in terms of Article 10 § 2 of the Convention? 3. Has the applicant community suffered discrimination in the enjoyment of its Convention rights on the grounds that it is a religious minority, contrary to Article 14 of the Convention, read in conjunction with Articles 9 and 10 of the Convention?
In particular, has the applicant community been subjected to a difference in treatment with regard to importing religious literature? If so, did that difference in treatment pursue a legitimate aim, and did it have a reasonable justification?