CtEDO 05.04.2017 Auto

SALMANIYEVY v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
05.04.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
SALMANIYEVY v. RUSSIA (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

Comunicat la 5 aprilie 2017 SECȚIUNE TERZă Cererea nr. 51863/15 Taguz SALMANIYEVA și alții împotriva Rusiei depusă la 7 octombrie 2015 DECLARAREA FACTELOR Reclamanților sunt: (1) dna Tagus Salmaniyeva, care s-a născut în 1953; (2) dl Mekhdi Salmaniyev, care s-a născut în 1977; și (3) dl Abubakar Salmaniyev, care s-a născut în 1951. Reclamanții locuiesc în Bachi-Yurt, Chechenia. Ele sunt reprezentate în fața Curții de avocați ai organizației neguvernamentale (ONG) Materi Chechni, practicând în Chechenia. Primul și al doilea reclamant sunt mama și fratele dlui Magomed Salmaniyev, care s-a născut în 1985. Al treilea reclamant este tatăl său. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează: îndepărtarea dlui Magomed Salmaniyev la 1 august 2002, la aproximativ 2 a.m., reclamanții și a dlui Magomed Salmaniyev au fost acasă atunci când un grup de aproximativ treizeci de militari în uniformele de camuflaj au sosit la casa lor în Bachi-Yurt într-un transportator de personal blindat (an APC), un camion Ural și un van UAZ. Servitorii, care vorbeau ruși fără accent, au fost echipați cu seturi de radio portabile și unii purtau balaclave. Au intrat în casă, au forțat toți cei prezenți pe podea, și-au verificat pașapoartele și apoi l-au dus pe dl Magomed Salmaniyev la periferia satului, unde a petrecut noaptea întinsă pe pământ cu alți doi săteni răpiți, R.S. și A.D. La aproximativ 5 a.m. în aceeași dată au sosit patru furgone VAZ 2107 fără numere de înregistrare. Servicii au încărcat trei oameni în spatele dubiilor și au condus în direcția Kurchaloy. Undeva pe drumul R.S. și A.D. au fost eliberate, și s-au întors acasă. Locația domnului Magomed Salmaniyev a rămas necunoscută de atunci. Investigația oficială privind răpirea Nu este clar atunci când reclamanții au informat pentru prima dată autoritățile cu privire la răpire. La 28 iulie 2005, cel de-al treilea reclamant a fost acordat statutul de victimă. La 27 iulie 2006, biroul procurorului districtului Kurchaloy a deschis cazul penal nr. 64038 în temeiul articolului 105 alineatul (2) din Codul Penal (omor agravat). În aceeași dată, 27 iulie 2006, primul reclamant a fost acordat statutul de victimă și a fost interogat. La 27 septembrie 2006, ancheta a fost suspendată pentru neidentificarea infractorilor, iar ulterior a fost reluată în numeroase ocazii, în special la 1 februarie 2007, 19 noiembrie 2007, 29 ianuarie 2008, 3 iunie 2008, 19 iulie 2008, 5 decembrie 2014 și 30 aprilie 2015, suspendată la 12 februarie 2007, 19 decembrie 2007, 1 martie 2008, 3 iulie 2008, 21 august 2008 și 10 decembrie 2014. La 29 februarie 2007 și 18 ianuarie 2008, și apoi între 24 și 29 iulie 2008, investigatorii au interogat mai mulți martori. La 17 aprilie 2015, al doilea reclamant a solicitat investigatorilor să-l informeze despre progresele înregistrate în cadrul procedurii. Se pare că ancheta continuă. Procedura împotriva investigatorilor La 4 mai 2015, în fața Tribunalului Gudermes, al doilea reclamant a contestat decizia investigatorilor de a suspenda procedura și de a nu lua măsuri de bază. La 18 mai 2015, instanța a respins plângerea, după ce a constatat că, la 30 aprilie 2015, anchetatorii au reluat deja procedura. La 16 iunie 2015, Curtea Supremă Checenia a susținut decizia privind recursul. În baza articolului 2 din Convenție, reclamanții se plâng de încălcarea dreptului dlui Magomed Salmaniyev la viață și susțin că circumstanțele răpirii sale indică faptul că infractorii erau agenți de stat. Invocând art. 3 din Convenție, reclamanții se plâng că suferă de dificultăți mentale severe din cauza indiferenței demonstrate de autoritățile în ceea ce privește răpirea și dispariția ulterioară a rudei lor apropiate, precum și faptul că statul nu a efectuat o anchetă eficace asupra incidentului. Reclamanții susțin că detenția necunoscută a rudei lor apropiate încălcă toate garanțiile prevăzute la art. 5 din Convenție. Reclamanții se plâng în temeiul articolului 13 din Convenție de lipsa unui remediu eficace în ceea ce privește plângerile lor în temeiul articolelor 2, 3 și 5 din Convenție. Reclamanții au respectat termenul de șase luni prevăzut la art. 35 § 1 din Convenție? În special, au existat „întârzieri excesive sau neexplicate” pe partea reclamanților în prezentarea plângerilor la Curte după răpirea rudei lor, și au existat întârzieri considerabile de timp sau întârzieri semnificative și întârzieri semnificative în activitatea investigativă, care ar putea avea un impact asupra aplicării termenului de șase luni (a se vedea mutatis mutandis) Varnava și alții Turcia [GC], nr. 16064/90 și altele 8, §§ 162, 165 și 166, CEDH 2009)? Reclamanții sunt invitați să furnizeze explicații pentru întârzierea în depunerea cererii lor la Curte, precum și copii ale documentelor care reflectă corespondența lor cu autoritățile în legătură cu răpirea rudei lor. având în vedere Curtea a constatat numeroase hotărâri anterioare în care au fost constatate încălcări ale articolului 2 din Convenție în ceea ce privește atât disparițiile rudelor reclamanților ca urmare a detenției de către membrii neidentificați ai forțelor de securitate, cât și nerespectarea unei anchete eficace (a se vedea, printre exemple recente, Aslakhanova și altele c. Rusia , nos. 2944/06 și altele 4, 18 decembrie 2012, și Mikiyeva și alții c. Rusia , nr. 61536/08 și altele 4, 30 ianuarie 2014); și asemănarea prezentei cereri la cazurile menționate mai sus, astfel cum se poate observa din observațiile reclamanților și rezultatele intermediare ale anchetei: (a) Reclamanții au prezentat un caz prima facie în care rudele lor au fost arestate de către serviciile de stat în cursul unei operațiuni de securitate? (b) Dacă este cazul, se poate muta sarcina dovezii către Guvern pentru a oferi o explicație satisfăcătoare și convingătoare a circumstanțelor răpirii rudei reclamanților și a dispariției în urma acestora (a se vedea, mutatis mutandis, Varnava și alții , citat mai sus)? Guvernul este în măsură să respingă argumentele reclamanților că agenții de stat au fost implicați în răpire prin prezentarea documentelor care sunt în posesia lor exclusivă, sau prin furnizarea de alte mijloace o explicație satisfăcătoare și convingătoare a evenimentului? (c) Dreptul la viață, astfel cum este garantat de art. 2 din Convenție, a fost încălcat în ceea ce privește rudele lipsă ale reclamanților? având în vedere protecția procedurală a dreptului la viață în temeiul articolului 2 din Convenție (a se vedea Salman c. Turcia [GC], nr. 2886/93, § 104, ECHR 2000-VII), a fost investigația efectuată de autoritățile interne cu privire la dispariția reclamanților lipsește suficient pentru a îndeplini obligația lor de a efectua o anchetă eficace, conform articolului 2 din convenție? Suferința mentală a reclamanților în legătură cu dispariția rudei lor apropiate și a presupusului indiferență al autorităților în acest sens și a presupusului eșuat de a efectua o investigație eficace asupra dispariției a fost suficient de gravă pentru a constitui tratamente inumane și degradante, în sensul articolului 3 din Convenție? Dacă este așa, a existat încălcarea art. 3 din Convenție în ceea ce privește reclamanții? A lipsit reclamanții relativ lipsit de libertate în sensul art. 5 § 1 din Convenție? Dacă da, o astfel de privație a fost compatibilă cu garanțiile art. 5 §§ 1-5 din Convenție? Reclamanții au la dispoziția lor căile de recurs interne efective în ceea ce privește plângerea în temeiul articolului 2 din Convenție, conform articolului 13 din Convenție? În conformitate cu dispozițiile articolului 38 din Convenție, guvernul este solicitat să furnizeze următoarele informații: (a) orice informație, susținută de documente relevante, care este capabilă să refuteze acuzațiile reclamanților că rudele lor lipsă au fost răpite de către serviciile de stat; și, în orice caz, (b) o listă completă a tuturor acțiunilor de investigație luate în legătură cu plângerile reclamanților cu privire la dispariția relativului lor lipsă, în ordine cronologică, indicând datele și autoritățile implicate, precum și un scurt rezumat al constatărilor; precum și: (c) copii ale documentelor respective din dosarul de anchetă care sunt necesare pentru stabilirea circumstanțelor de fapt ale acuzațiilor și pentru evaluarea eficacității anchetei penale.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă