Comunicat la 16 iunie 2017 SECȚIUNEA a patra Cerere nr. 50469/14 Viorel MARINA împotriva României introdusă la 24 octombrie 2014 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, Viorel Marina, este un resortisant român născut în 1968 și rezident în Ployești. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Generarea cauzei la 3 iunie 2011, în jurul valorii de 9 45, animatorii unei emisiuni de radio matinale de la postul Radio Prahova au citit în direct o scrisoare adresată redactării acesteia de către A.M., sora reclamantului. Această scrisoare conținea informații personale referitoare la reclamant și fosta sa soție, C.D. Citirea în direct a acestei scrisori a fost însoțită de comentarii din partea celor doi animatori. Aceștia au fost exprimați după cum urmează (...) - Este vorba despre o foaie A4 îndoită corespunzător. - În care titlul se poate citi ... - Pentru Radio Prahova - Pentru Radio Prahova... OK! Te rog, citește-o pentru a rezolva acest mister. Vreau să spun ... ai stârnit curiozitatea noastră. - Nu cred că vom putea rezolva acest mister. - Deci este un mister fără soluție - Da - ...tip, ce este o conspirație - Dar o voi citi pentru că suntem o stație de radio transparentă care ține la ascultătorii săi, indiferent dacă ei se numesc A., indiferent dacă ei se numesc Marina, indiferent cum se numesc ei. ; ce se întâmplă la adresa redactării se citește în măsura în care acest lucru poate fi citit! Limbajul este ... hmm semi-licencios ... cuipă este că: chiar dacă scrisoarea este adresată nouă ea nu are nimic de-a face cu noi - Cu noi! Da ... - Hm bine, putem începe da? Pentru Radio Prahova! Pentru C.D. ... avocat în instanță - Ah da - Te-ai culcat cu toți bărbații ... - (...) - Și acum vrei zestrea pentru bastard. Asta e prima dedicație. - Nu ai putut participa la ceremoniile religioase după moartea tatălui tău și vrei bani, bestie a diavolului (dobitocul dracului (...) - C Deci, mai întâi este vorba despre C.D., avocat în instanță, care s-a culcat cu toți bărbații și care acum vrea zestrea pentru bastard, și apoi dedicație pentru domnul Marina Viorel... care nu a fost capabil să meargă la ceremonii religioase după moartea tatălui său și acum vrea bani, fiara diavolului. Citez: (...) - Lasă vrăjile, bestiile diavolului. Cine s-a culcat cu toți bărbații și acum vrea zestrea pentru bastard... organizează sesiuni de chiromanție și alte rahaturi de genul ăsta, de aceea... hei, e ceva mai mult decât atât. - Atunci lasă-i vrăjile... - Este ea normală?... serios, ... cine este doamna A. - Doamnă ... - Deci mătușa A. - A.M. ... din Ploisești, Prahova. Marina Marina, când te-ai consultat ultima oară cu un doctor? - Aceaceasta este pentru noi, care este modul în care acesta este scris pe plic și în scrisoare. Am înțeles că, dacă nu ar fi fost scris ... în scrisoare, am fi putut spune că ea a trimis probabil mai multe scrisori și ea le-a amestecat. Dar nu! Chiar și în scrisoare putem citi ... pentru Radio Prahova. - Știu tip Știi cum se întâmplă asta... dacă mă enervezi, te trec pe la radio... - Te trec pe la radio și oamenii vor vorbi și apoi toată lumea îți va arăta cu degetul, știi... - Cred că această mentalitate încă funcționează - poate că da - foarte drăguță. Roxi întreabă... fără nici o justificare, spun... s-ar putea ca ultimul paragraf să-ți fie adresat? La 12 ianuarie 2012, Consiliul național al landurilor a condamnat stația de radio la plata unei amenzi pentru prezentarea de informații de natură să afecteze dreptul la limbă și respectarea vieții private a persoanelor la care se face referire în scrisoarea citită în cursul emisiunii, în măsura în care aceste persoane nu și-au dat acordul cu privire la difuzarea informațiilor în cauză. Procedura civilă inițiată de către fosta soție a reclamantului printr-o hotărâre din 1 iunie 2012, Tribunalul de Primă Instanță din Pluinești a condamnat stația de radio să repare prejudiciul moral cauzat reclamantului de ex-soția sa ca urmare a difuzării emisiunii din 3 iunie 2012. iunie 2011. Această hotărâre a fost confirmată printr-o hotărâre a tribunalului departamental din Prahova din 18 februarie 2013 și printr-o hotărâre a Tribunalului de apel din Ployești din 11 iunie 2013. Procedura civilă inițiată de reclamant Procesul în fața Tribunalului de Primă Instanță din Ployești La 10 august 2012, reclamantul a inițiat o acțiune civilă în răspundere civilă delictuală împotriva stației de radio și a celor doi animatori, reproșându-i pe aceștia din urmă că nu și-a respectat dreptul la imagine și la reputație. În cele din urmă, reclamantul a renunțat la acțiunea sa atât timp cât îi privește pe cei doi animatori, în prezent numai împotriva stației de radio. Prin hotărârea din 22 octombrie 2013, Tribunalul de Primă Instanță din Ployești a acceptat cererea reclamantului și a condamnat stația de radio să plătească acestuia suma de 4 500 EUR (EUR) ca daune-interese. Tribunalul a considerat că condițiile răspunderii civile ilegale erau îndeplinite în speță. faptul că, deși nu putea constitui o sursă de drept, hotărârea sa definitivă din 1 iunie 2012 pronunțată în cadrul procedurii inițiate de fosta soție a reclamantului și Decizia din 12 ianuarie 2012 a Consiliului Național al Llânului au stabilit că conținutul scrisorii citite în timpul emisiunii era de natură să aducă atingere imaginii și vieții private a persoanei că informațiile dezvăluite în cursul emisiunii au fost ofensatoare, indiferent de caracterul satir al acestei emisiuni, că acestea nu se referă la chestiuni de interes general și că nu au fost vizate de excepțiile prevăzute la art. 8 din Convenție. faptul că declarația unui martor și considerațiile definitive menționate în procedura referitoare la fosta soție a reclamantului (punctul de mai sus) au fost suficiente pentru a concluziona că acesta din urmă a suferit un prejudiciu; și că, în plus, acesta a fost afectat la fața locului de reclamant, care a fost comisar de poliție. Procesul în fața tribunalului departamental din Prahova Acuzarea a formulat un recurs împotriva acestei hotărâri în fața tribunalului departamental din Prahova. 10. La 9 aprilie 2014, doi judecători ai Curții au solicitat deportarea lor pe motiv că au făcut parte din formarea a trei judecători care au pronunțat hotărârea din 18 februarie 2013, pronunțată de aceeași instanță, în procedura privind ex-soția reclamantului (punctul 6 de mai sus). Prin hotărârea din 13 mai 2014, tribunalul departamental a respins cererea celor doi judecători pe motiv că nu și-au exprimat opinia cu privire la obiectul litigiului cu privire la reclamant, ci numai cu privire la afirmațiile referitoare la fosta soție a acestuia. 12. Printr-o hotărâre din 14 mai 2014, cu majoritatea voturilor, tribunalul departamental din Prahova a primit recursul și a respins acțiunea reclamantului și, în special, a considerat că, întrucât cei doi jurnaliști și-au limitat la a citi o scrisoare scrisă de către o persoană terță și care nu a făcut comentarii sau declarații în privința reclamantului, stația de radio nu a comis un fapt ilicit faptul că jurnaliștii au acționat cu bună-credință, că nu s-a adus în discuție nici o ostilitate personală între ei și reclamantul care nu a fost prezentat faptul că scrisoarea în cauză viza în special fosta soție a reclamantului, deoarece acesta din urmă nu a fost pus în discuție decât în mod accesoriu nu a fost afectată reputația reclamantului, care are o funcție publică, și anume cea a comisarului de poliție, având în vedere jurisprudența constantă a Curții potrivit căreia, atunci când erau în joc probleme de interes public care vizau persoane publice, acestea trebuiau să dea dovadă de mai multă toleranță, având în vedere statutul lor în cadrul societății că emisiunea din 3 iunie 2011 a fost, de fapt, un pamflet cu tema principală stigmatizarea aspectelor negative ale realității sociale și că citirea scrisorii în cauză avea ca obiectiv criticarea abordării surorii reclamantului, al cărui scop era de a denigra membrii familiei sale. că criticile celor doi animatori față de sora reclamantului au fost de natură să reducă impactul scrisorii menționate că opiniile exprimate de cei doi jurnaliști nu au depășit limitele stabilite de normele deontologice sau de normele de drept ca hotărârea definitivă din 1 octombrie 2008 iunie 2012 a Tribunalului de Primă Instană din Plyguești și decizia din 12 ianuarie 2012 a Consiliului Național al Lânguiului nu impuneau în cadrul prezentului litigiu că declarația martorului audiat în cauza nu era suficientă pentru a justifica existența unui prejudiciu pentru reclamant faptul că lipsa prejudiciului a fost dovedită, în plus, prin cererea reclamantului de a utiliza dreptul de replică recunoscut de dreptul intern. 13.L.una dintre judecătorii care au solicitat deportarea sa a exprimat o opinie separată prin care a indicat că subscrie la raționamentul Tribunalului de Primă Instanță. 14. Reclamantul a luat cunoștință de hotărârea tribunalului departamental din Prahova la 15 iulie 2014. GRIEFS 15. Invocând art. 6 din convenție, reclamantul denunță în primul rând o lipsă de injumătățire a tribunalului departamental din Prahova. În această privință, acesta arată că formarea de judecată la origine a hotărârii din 14 mai 2014 a inclus doi judecători care au trebuit să cunoască o acțiune formulată de fosta sa soție cu privire la aceeași emisiune de radio și care au văzut cererile lor de deportare fiind respinse. În al doilea rând, reclamantul se plânge de faptul că tribunalul departamental din Prahova nu a luat în considerare declarația martorului care confirmă existența și amploarea prejudiciului pe care l-a suferit. 16. Invocând art. 8 din Convenție, reclamantul reproșează autorităților naționale că nu și-a îndeplinit obligația de a-și proteja dreptul la viață privată și dreptul la viață privată. ? În special, instanța care a pronunțat hotărârea din 14 mai 2014 a fost imparțială, așa cum impune această dispoziție? A existat vreo încălcare a dreptului reclamantului de a-și respecta viața privată, în sensul art. 8 din Convenție, având în vedere respingerea acțiunii în despăgubire formulate de către acesta împotriva stației de radio pe care acesta o reproșa că și-a încălcat dreptul la imagine și reputație?
Communiquée le 16 juin 2017
Requête n
o
50469/14
Viorel MARINA
contre la Roumanie
introduite le 24 octobre 2014
1.
Le requérant, M. Viorel Marina, est un ressortissant roumain né en 1968 et résidant à Ploiești.
2.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
A.
La genèse de l’affaire
3.
Le 3 juin 2011, vers 9
h
45, les animateurs d’une émission de radio matinale de la station Radio Prahova lurent en direct une lettre adressée à la rédaction de cette dernière par A.M., la sœur du requérant. Cette lettre contenait des informations personnelles au sujet du requérant et de son
ex-épouse, C.D.
4.
La lecture en direct de cette lettre fut accompagnée de commentaires de la part des deux animateurs. Ceux-ci s’exprimèrent comme suit
:
«
(...)
- Il s’agit d’une feuille A4 pliée comme il faut.
- Dans laquelle le titre peut se lire ...
- Pour Radio Prahova
!
- Pour Radio Prahova... OK
! Je t’en prie, lis-là pour élucider ce mystère. Je veux dire ... tu as attisé notre curiosité.
- Je ne crois pas qu’on pourra élucider ce mystère.
- Alors c’est un mystère sans solution
?
- Oui
!
- ... mec, c’est une conspiration
!
- Mais je vais la lire parce qu’on est une station de radio transparente qui tient à ses auditeurs, peu importe s’ils s’appellent A., peu importe s’ils s’appellent Marina, peu importe comment ils s’appellent
; ce qui arrive à l’adresse de la rédaction se lit dans la mesure où ça peut être lu
! Le langage est ... hmm semi-licencieux ... le comble c’est qu’alors même que la lettre nous est adressée elle n’a rien à voir avec nous
!
- Avec nous
! Oui ...
- hm bon, on peut commencer oui
? Pour Radio Prahova
! Pour C.D. ... avocate au tribunal
!
- Ah oui
!
- Tu as couché avec tous les hommes ...
- (...)
- Et maintenant tu veux la dot (
zestrea
) pour le bâtard. Ça, c’est la première dédicace. C’est comme ça que c’est écrit
!
- Et alors, quel est le lien avec Radio Prahova
?
- Je ne sais pas ... on comprendra par la suite.
- D’accord
!
- Pour ... hmm monsieur Marina Viorel...
- Comment
? Pour monsieur Marina Viorel
?
- Oui
!
- D’accord
!
- Tu n’as pas été capable de participer aux cérémonies religieuses après le décès de ton père et tu veux de l’argent, bête du diable (
dobitocul dracului
).
(...)
- C’est une lettre qui probablement contient ... tout le conflit intérieur de madame A.M. ... donc il est d’abord question de C.D., avocate au tribunal, qui a couché avec tous les hommes et qui maintenant veut la dot pour le bâtard, et ensuite de la dédicace pour monsieur Marina Viorel ... qui n’a pas été capable d’aller aux cérémonies religieuses après le décès de son père et maintenant il veut de l’argent, la bête du diable. Je cite
: (...)
- Laissez tomber les sorts, bêtes du diable.
- Laissez tomber les sorts
?
- Eeee peut-être monsieur ... Viorel ensemble ...
- Avec madame.
- Avec madame C. ... l’avocate ... au tribunal.
- tribunal.
- Qui a couché avec tous les hommes et maintenant veut la dot pour le bâtard ... elle organise des sessions de chiromancie et d’autres conneries du genre, c’est pourquoi ... hé, est-ce qu’il y a quelque chose d’autre dans l’enveloppe
? ... c’est pourquoi ...
- Regarde
! Non, plus rien hmm.
- C’est pourquoi ... madame A. leur dit très clairement et de manière concise de laisser tomber les sorts, bêtes du diable.
- Alors, laisse-lui les sorts ...
(...)
- Est-elle normale
? (...) sérieux, ... qui est madame A.
?
- Madame ...
- Donc tante A.
- A.M. ... de Ploiești, Prahova.
- Petite dame Marina... [l’animateur chante] Marina Marina Marina. C’était quand la dernière fois que tu as consulté un médecin
? C’est en premier lieu un problème ... de la manière dont elle a conçu cette petite lettre ... non
? Et de deux, quel est le lien avec Radio Prahova
? Car je ne ...
- C’est pour nous, c’est comme ça que c’est écrit sur l’enveloppe et dans la lettre. J’ai compris que, si ce n’était pas écrit ... dans la lettre, on aurait pu dire qu’elle a probablement envoyé plusieurs lettres et qu’elle les a mélangées. Mais non
! Même dans la lettre on peut lire ... pour Radio Prahova.
- Je sais mec
! Tu sais comment ça se passe ... c’est du genre ... si tu me fâches, je te fais passer à la radio
!
- (...)
- Je te fais passer à la radio et les gens vont parler et puis tout le monde va te montrer du doigt, tu sais
?
- (...)
- Je pense que cette mentalité fonctionne encore maintenant
!
- Peut-être que oui
!
- Très joli
!
- Roxi demande ... sans justification, je dis ... se pourrait-il que le dernier paragraphe vous soit adressé
? Et elle rigole sur Messenger, tu sais ... je vais la relire.
(...)
»
B.
La décision du Conseil national de l’audiovisuel
5.
Le 12 janvier 2012, le Conseil national de l’audiovisuel condamna la station de radio au paiement d’une amende pour avoir présenté des informations de nature à affecter le droit à l’image et au respect de la vie privée des personnes à qui il était fait référence dans la lettre lue au cours de l’émission, dans la mesure où ces personnes n’avaient pas donné leur accord concernant la diffusion des informations en question.
C.
La procédure civile engagée par l’ex-épouse du requérant
6
.
Par un jugement du 1
er
juin 2012, le tribunal de première instance de Ploiești condamna la station de radio à réparer le préjudice moral causé à l’ex-épouse du requérant à la suite de la diffusion de l’émission du 3
juin 2011. Ce jugement fut confirmé par un arrêt du tribunal départemental de Prahova en date du 18 février 2013 et par un arrêt de la cour d’appel de Ploiești en date du 11 juin 2013.
D.
La procédure civile engagée par le requérant
1.
Le procès devant le tribunal de première instance de Ploiești
7.
Le 10 août 2012, le requérant engagea une action civile en responsabilité civile délictuelle à l’encontre de la station de radio et des deux animateurs, reprochant à ceux-ci d’avoir méconnu son droit à l’image et à la réputation. Ultérieurement, le requérant renonça à son action pour autant qu’elle concernait les deux animateurs, la maintenant uniquement à l’encontre de la station de radio.
8.
Par un jugement du 22 octobre 2013, le tribunal de première instance de Ploiești fit droit à la demande du requérant et condamna la station de radio à verser à ce dernier la somme de 4
500 euros (EUR) à titre de dommages-intérêts. Le tribunal considéra que les conditions de la responsabilité civile délictuelle étaient réunies en l’espèce. Il jugea notamment
:
-
que, bien que ne pouvant constituer une source de droit, son jugement définitif du 1
er
juin 2012 rendu dans le cadre de la procédure engagée par l’ex-épouse du requérant et la décision du 12 janvier 2012 du Conseil national de l’audiovisuel avaient établi que le contenu de la lettre lue au cours de l’émission était de nature à porter préjudice à l’image et à la vie privée de la personne
;
-
que les informations révélées au cours de l’émission étaient offensantes, indépendamment du caractère satirique de cette émission, qu’elles ne portaient pas sur des questions d’intérêt général et qu’elles n’étaient pas visées par les exceptions prévues à l’article 8 de la Convention
;
-
que la déclaration d’un témoin et les considérations définitives retenues dans la procédure concernant l’ex-épouse du requérant (paragraphe
6
ci-dessus) suffisaient pour conclure que ce dernier avait bien subi un préjudice
; et qu’il avait en outre été porté atteinte à l’image du requérant, qui était commissaire de police.
2.
Le procès devant le tribunal départemental de Prahova
9.
La partie défenderesse forma un recours contre ce jugement devant le tribunal départemental de Prahova.
10.
Lors de l’audience du 9 avril 2014, deux juges de la formation de jugement demandèrent leur déport au motif qu’elles avaient fait partie de la formation de trois juges ayant rendu l’arrêt du 18 févier 2013, prononcé par le même tribunal, dans la procédure concernant l’ex-épouse du requérant (paragraphe
6 ci-dessus).
11.
Par une décision avant dire droit du 13 mai 2014, le tribunal départemental rejeta la demande des deux juges au motif qu’elles n’avaient pas exprimé leur opinion quant à l’objet du litige concernant le requérant, mais uniquement quant aux affirmations concernant l’ex-épouse de celui-ci.
12.
Par un arrêt du 14 mai 2014, à la majorité des voix, le tribunal départemental de Prahova accueillit le recours et rejeta l’action du requérant. Il jugea notamment
:
-
que, les deux journalistes s’étant bornés à lire une lettre écrite par une tierce personne et n’ayant pas fait de commentaires ou d’affirmations à l’égard du requérant, la station de radio n’avait pas commis un fait illicite
;
-
que les journalistes avaient agi en toute bonne foi, aucune animosité personnelle entre eux et le requérant n’ayant été avancée
;
-
que la lettre en question visait en particulier l’ex-épouse du requérant, celui-ci n’ayant été mis en cause que de manière accessoire
;
-
qu’il n’y avait pas eu atteinte à la réputation du requérant, qui exerçait une fonction publique – à savoir celle de commissaire de police –, eu égard à la jurisprudence constante de la Cour selon laquelle, lorsque des questions d’intérêt public visant des personnes publiques étaient en jeu, celles-ci devaient faire preuve de plus de tolérance étant donné leur statut au sein de la société
;
-
que l’émission du 3 juin 2011 «
était en réalité un pamphlet ayant comme thème principal la stigmatisation des aspects négatifs de la réalité sociale
» et que la lecture de la lettre en question avait comme objectif de critiquer la démarche de la sœur du requérant, dont le but était de dénigrer les membres de sa famille
;
-
que les critiques des deux animateurs par rapport à la sœur du requérant étaient de nature à diminuer l’impact de ladite lettre
;
-
que les opinions exprimées par les deux journalistes n’avaient pas dépassé les limites établies par les règles déontologiques ou les normes de droit
;
-
que le jugement définitif du 1
er
juin 2012 du tribunal de première instance de Ploiești et la décision du 12 janvier 2012 du Conseil national de l’audiovisuel ne s’imposaient pas dans le cadre du présent litige
;
-
que la déclaration du témoin entendu dans l’affaire ne suffisait pas pour justifier l’existence d’un préjudice pour le requérant
;
-
que l’absence de préjudice était prouvée en outre par l’omission du requérant d’utiliser le droit de réplique reconnu par le droit interne.
13.
L’une des juges ayant demandé son déport exprima une opinion séparée par laquelle elle indiquait souscrire au raisonnement du tribunal de première instance.
14.
Le requérant prit connaissance de l’arrêt du tribunal départemental de Prahova le 15 juillet 2014.
15.
Invoquant l’article 6 de la Convention, le requérant dénonce en premier lieu un manque d’impartialité du tribunal départemental de Prahova. À cet égard, il indique que la formation de jugement à l’origine de l’arrêt du 14 mai 2014 comprenait deux juges ayant eu à connaître de l’action formée par son ex-épouse au sujet de la même émission de radio et ayant vu leurs demandes de déport être rejetées. En deuxième lieu, le requérant se plaint de ce que le tribunal départemental de Prahova n’a pas pris en compte la déclaration du témoin confirmant l’existence et l’étendue du préjudice qu’il avait subi.
16.
Invoquant l’article 8 de la Convention, le requérant reproche aux autorités nationales d’avoir failli à l’obligation qui serait la leur de protéger son droit à l’image et au respect de la vie privée.
1.
La contestation sur les droits de caractère civil du requérant a-t-elle été entendue équitablement, comme l’exige l’article 6 § 1 de la Convention
? En particulier, le tribunal qui a rendu l’arrêt du 14
mai
2014 était-il impartial, comme l’exige cette disposition
?
2.
Y a-t-il eu violation du droit du requérant au respect de sa vie privée, au sens de l’article 8 de la Convention, eu égard au rejet de l’action en dommages-intérêts formée par l’intéressé contre la station de radio à laquelle celui-ci reprochait d’avoir porté atteinte à son droit à l’image et à la réputation
?