VÍGH AND KOVÁCS v. HUNGARY

Comunicat la 23 iunie 2017 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 55580/13 Károly VIGH și Zsuzsanna KOVÁCS împotriva Ungariei depusă la 22 august 2013 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la înregistrarea dreptului statutar al furnizorului de energie electrică de a menține cabluri de rețea 20.000V majore care traversează proprietatea reclamanților. Hotărârea administrativă de primă instanță nu a fost notificată de post la solicitanți; în schimb, aceaceasta a fost notificată public prin afișarea pe panoul public al autorității locale. Până când reclamanții au aflat despre înregistrarea și a obținut serviciu prin post, termenul de apel la autoritatea administrativă superioră a expirat deja, necunoscut pentru ei.

În cele din urmă, această situație a privat reclamanții de posibilitatea de a solicita revizuirea judiciară a înregistrării. Appelul administrativ și cererea de revizuire judiciară a reclamanților, atât în ceea ce privește serviciul însuși, au fost respinse, la 22 august 2012 și, respectiv, 15 februarie 2013 (serviciul: 26 februarie 2013), cu concluzia că normele relevante au fost respectate. Întrebarea TOT ARTICOLE A fost respectată dreptul reclamanților în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție de a-și asigura respectarea unei presupuse măsuri administrative grave de către o instanță?

Communicated on 23 June 2017

FOURTH SECTION

Application no. 55580/13 Károly VIGH and Zsuzsanna KOVÁCS against Hungary lodged on 22 August 2013

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the registration of an electricity supplier’s statutory right to maintain 20,000V major network cables crossing the applicants’ property. The first-instance administrative decision was not served on the applicants by post; instead, it was publicly notified by display on the local authority’s billboard. By the time the applicants found out about the registration and obtained service by post, the time-limit for appealing to the higher administrative authority had already expired, unbeknownst to them. This state of affairs ultimately deprived the applicants of the possibility to seek judicial review of the registration. The applicants’ administrative appeal and application for judicial review, both concerning the service itself were dismissed, on 22 August 2012 and 15 February 2013 (service: 26 February 2013), respectively, with the finding that the relevant rules had been complied with.

QUESTION tO THE PARTIES Was the applicants’ right under Article 6 § 1 of the Convention to have their case of an allegedly grievous administrative measure heard by a court respected?