2rc-25/26 — Constatarea nulității absolute a clauzei contractuale, anularea raportului de prelevare a probelor de ape uzate, raportului de încercări și facturii fiscale

La 17 august 2023, S.R.L. „Agro-Mondial” a depus cerere de chemare în judecată împotriva S.A. ”Apă-Canal” cu privire la constatarea nulității absolute a clauzei contractuale, anularea raportului de prelevare a probelor de ape uzate, raportului de încercări și facturii fiscale.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 20 iunie 2025 s-a admis acțiunea civilă la cerere de chemare în judecată depusă de S.R.L. „Agro- Mondial” împotriva S.A. ”Apă-Canal” cu privire la constatarea nulității absolute a clauzei contractuale, anularea raportului de prelevare a probelor de ape uzate, raportului de încercări și facturii fiscale.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 1 iulie 2025, avocatul Gheorghița Constantin, acționând în interesele S.A. „Apă-Canal”, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 20 iunie 2025.

Prin încheierea din 9 martie 2026 a Curții de Apel Centru, s-a restituit apelul declarat de avocatul Gheorghița Constantin în interesele SA ”Apă-Canal” împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 20 iunie 2025, pronunțată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L. „Agro-Mondial” împotriva S.A. „Apă-Canal” cu privire la constatarea nulității absolute a clauzei contractuale, anularea raportului de prelevare a probelor de ape uzate, raportului de încercări și facturii fiscale, ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Centru a reținut că mandatul avocațial prezentat la dosar atesta exercitarea reprezentării în temeiul procurii nr. 01-1585 din 13 februarie 2024, eliberată de S.A. „Apă-Canal”, valabilă pentru o perioadă de un an de la data emiterii.

În acest context, instanța a stabilit că termenul de valabilitate al procurii a expirat la 13 februarie 2025, anterior declarării apelului.

Astfel, raportând circumstanțele constatate la dispozițiile art. 75 alin. (2), art. 80 alin. (1) și (7), art. 81, art. 365 alin. (3) și art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a concluzionat că, la momentul exercitării căii de atac, avocatul Gheorghița Constantin nu deținea împuterniciri valabile pentru 1 reprezentarea S.A. „Apă-Canal” și, implicit, nici dreptul de a ataca hotărârea judecătorească în numele acesteia.

În consecință, Curtea de Apel Centru a apreciat că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu era în drept să declare apel, motiv pentru care, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, a dispus restituirea acesteia.

La 1 aprilie 2026, avocatul Moraru Daniela, în interesele S.A. „Apă-Canal”, a declarat recurs împotriva încheierii din 9 martie 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii Curții de Apel Centru din 9 martie 2026 și remiterea spre rejudecare la Curtea de Apel Centru a chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel.

Or, problema dedusă judecății nu viza inexistența dreptului de reprezentare, ci lipsa anexării la cererea de apel a actului care confirma împuternicirile reprezentantului, aspect care trebuia examinat prin prisma art. 365 alin. (3) și art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

A susținut că instanța de apel a reținut exclusiv existența procurii nr. 01-1585 din 13 februarie 2024, valabilă pe termen de un an, și, pornind de la expirarea acesteia, a concluzionat că avocatul nu dispunea de împuterniciri pentru declararea apelului.

Astfel, a subliniat că la data declarării apelului, 1 iulie 2025, exista deja o nouă procură valabilă, emisă la 3 februarie 2025, care însă nu a fost anexată cererii de apel.

În acest context, a susținut că, potrivit art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care cererea de apel nu întrunește cerințele prevăzute de lege, instanța de apel este obligată să nu dea curs cererii și să acorde un termen pentru înlăturarea neajunsurilor, iar nu să restituie direct apelul.

Prin urmare, instanța de apel ar fi confundat lipsa dovezii reprezentării cu inexistența însăși a dreptului de reprezentare.

De asemenea, a invocat jurisprudența Curții Supreme de Justiție în cauza Î.M. „Su-Canal”, în care s-ar fi statuat că, în situația existenței unor dubii privind împuternicirile reprezentantului, instanța de apel trebuie să ofere posibilitatea prezentării actelor confirmative și să creeze condiții reale pentru exercitarea drepturilor procedurale.

Totodată, a reținut că prezenta cauză se deosebește de speța „Moldasig”, deoarece, spre deosebire de acea situație, la momentul declarării apelului exista un titlu valabil de reprezentare, însă acesta nu a fost anexat cererii de apel. 2

Astfel, a susținut că restituirea apelului a constituit o măsură excesiv formalistă și disproporționată, contrară principiului accesului efectiv la justiție.

Prin referință administratorul S.R.L. „Agro-Mondial”, Petrea Vasile a solicitat restituirea recursului declarat de S.A. „Apă-Canal” sau, subsidiar, respingerea acestuia ca neîntemeiat, cu menținerea încheierii Curții de Apel Centru din 9 martie 2026.

În susținerea poziției sale, a menționat că recursul a fost semnat și depus de o persoană care nu dispunea de împuterniciri corespunzătoare pentru exercitarea căii de atac împotriva unei încheieri judecătorești.

În acest sens, a invocat că procura anexată conferă reprezentantului doar dreptul de a ataca hotărâri judecătorești, fără a cuprinde expres dreptul de a formula și semna recurs împotriva încheierilor instanțelor de apel.

Totodată, a susținut că recursul nu întrunește cerințele prevăzute de art. 437 din Codul de procedură civilă, deoarece nu indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 432 din același cod.

Pe fondul cauzei, a reținut că instanța de apel a aplicat corect dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, întrucât, la momentul verificării admisibilității apelului, la materialele dosarului exista doar o procură expirată, fără a fi prezentat vreun act valabil care să confirme împuternicirile avocatului de a declara apel.

Astfel, obligația de a prezenta actele care confirmă reprezentarea revenea exclusiv apelantului, iar instanța de apel nu era obligată să presupună existența unor alte împuterniciri sau să identifice din oficiu eventuale acte de reprezentare neanexate.

Referitor la jurisprudența invocată de recurentă, a susținut că decizia Curții Supreme de Justiție pronunțată în cauza nr. 2r-327/24, Î.M. „Su-Canal”, nu este aplicabilă speței, întrucât în acea cauză apelul fusese deja primit pe rol și examinat în fond, iar problema împuternicirilor a fost ridicată ulterior.

În schimb, a apreciat ca relevantă jurisprudența Curții Supreme de Justiție din cauza nr. 2rac-265/23, S.A. „Moldasig” împotriva Î.I. „Pelin”, în care s-a statuat că expirarea procurii atrage încetarea valabilității mandatului emis în baza acesteia, iar lipsa unui act valabil de reprezentare justifică sancțiunea procesuală corespunzătoare.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: 3 „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să mențină încheierea.”

Art. 369 alin. (1) lit. d), alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: d) cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, cu excepţia cazului în care cererea depusă de persoana asupra căreia a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară se referă la contestarea hotărârii privind instituirea măsurii de ocrotire judiciare;. Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.”

Art. 75 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Procesele persoanelor juridice se susțin în instanţă de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alţi angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.”

Art. 80 alin. (1), (3), (4), (6) și (7) din Codul de procedură civilă: „Împuternicirile persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. Procurile eliberate în numele persoanei juridice conform actelor de constituire se semnează de către administrator sau de către altă persoană împuternicită. Valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanţă de judecată încetează în temeiul art.255 din Codul civil. Reprezentantul legal depune în judecată actele ce atestă statutul şi împuternicirile sale. Împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă prin mandat.”

Art.81 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „Împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluţionarea litigiului, de a renunţa total sau parțial la pretenţiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.”

Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum şi în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural”.

Art. 374 alin.(1), (2) din Codul civil: „Procură este înscrisul întocmit pentru atestarea împuternicirilor conferite de reprezentat unui sau mai multor reprezentanți. 4 Procura eliberată pentru încheierea de acte juridice în formă autentică trebuie să fie autentificată notarial.”

Art. 377 alin.(1) lit. a) din Codul civil: „Valabilitatea procurii încetează în cazul expirării termenului sau îndeplinirii condiției extinctive;”

Art. 1472 din Codul civil: „Prin contractul de mandat o parte (mandant) împuternicește cealaltă parte (mandatar) de a o reprezenta la încheierea de acte juridice sau în alt mod de a afecta direct poziția juridică a mandantului în raport cu un terț, iar mandatarul, prin acceptarea mandatului, se obligă să acționeze în numele şi pe contul mandantului. Dispozițiile cu privire la mandat se aplică în mod corespunzător şi atunci când mandatarul are doar dreptul, nu şi obligația, de a acționa în numele şi pe contul mandantului. Mandantul este obligat să coopereze cu mandatarul în scopul exercitării mandatului. Mandantul este obligat, în special: a) să răspundă la cererile mandatarului de furnizare a informației în măsura în care această informație este necesară pentru a permite mandatarului să-şi îndeplinească obligațiile contractuale; b) să dea indicații privind executarea obligațiilor contractuale în măsura în care este necesar conform contractului sau rezultă dintr-o cerere de a da indicații în temeiul dispozițiilor art.1486.

Examinând recursul declarat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează să fie respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

Din încheierea din 9 martie 2026 și materialele cauzei, Completul de judecată reține că instanța de apel a restituit apelul declarat de avocatul Gheorghița Constantin, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, reținând că acesta nu deținea împuterniciri valabile la data formulării și depunerii cererii de apel.

Din actele dosarului rezultă că S.A. „Apă-Canal” este reprezentată de avocatul Gheorghița Constantin în baza mandatului avocațial nr. 2133766 din 3 iulie 2024 (f.d 78), emis cu mențiunea „în baza procurii”.

Potrivit Procurii nr. 01-1585 din 13 februarie 2024 S.A. „Apă-Canal” l-a împuternicit pe avocat să-i reprezinte interesele în instanță pentru o durată de 1 an.

Completul de judecată constată că cererea de apel a fost depusă la 1 iulie 2025 (f.d.176-177), după expirarea termenului de valabilitate a Procurii nr. 01-1585 din 13 februarie 2024. 5

Astfel, la momentul formulării apelului, împuternicirile conferite avocatului prin procura depusă în dosar erau deja stinse, în sensul art. 377 alin. (1) lit. a) din Codul civil.

Potrivit art. 75 alin. (2) și art. 80 alin. (1), (3), (4), (6) și (7) din Codul de procedură civilă, procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de către organele lor de administrare sau de alți reprezentanți împuterniciți, iar împuternicirile persoanei juridice se formulează într-o procură, iar cele date avocatului se atestă prin mandat. Atunci când mandatul avocațial este emis în baza unei procuri cu termen determinat, valabilitatea împuternicirilor de reprezentare este, la rândul ei, legată de existența și valabilitatea procurii.

În aceste condiții, instanța de recurs reține că avocatul nu poate dispune de împuterniciri mai extinse decât cele conferite de reprezentantul legal al persoanei juridice. Odată cu expirarea procurii prin care organul de administrare a exprimat voința de a fi reprezentat de un anumit avocat, încetează și împuternicirile conferite acestuia, în lipsa unui nou act de voință al persoanei juridice sau a unui alt înscris care să confirme menținerea reprezentării.

În acest context, Completul de judecată reține că, potrivit art. 1472 din Codul civil, mandatul este contractul prin care mandantul împuternicește mandatarul să acționeze în numele și pe contul său, iar mandatarul acceptă aceste împuterniciri. Rezultă că existența și întinderea mandatului avocațial sunt determinate de voința mandantului, exprimată prin împuternicirile acordate. Atunci când mandatul avocațial este emis în baza unei procuri cu termen determinat, valabilitatea împuternicirilor depinde de existența și valabilitatea procurii care a stat la baza emiterii mandatului. Odată cu expirarea procurii, încetează și voința actuală a mandantului de a fi reprezentat, iar mandatarul nu mai poate efectua acte noi de reprezentare, inclusiv declararea unei căi de atac. Mandatul avocațial nu poate supraviețui împuternicirilor expirate, întrucât avocatul nu poate dispune de un drept de reprezentare mai extins decât cel conferit de persoana juridică.

Este, prin urmare, întemeiată concluzia instanței de apel că, la 1 iulie 2025, avocatul Gheorghița Constantin nu mai deținea împuterniciri valabile pentru a formula apelul în numele S.A. „Apă-Canal”. Mandatul avocațial, emis inițial în baza procurii, nu poate suplini și nici prelungi de la sine puterile reprezentantului legal după expirarea termenului de valabilitate a procurii în baza căreia a fost semnat.

În ceea ce privește susținerile recurentei referitoare la existența unei procuri valabile la data declarării apelului, care însă nu a fost anexată cererii de apel, Completul de judecată reține că acestea nu sunt de natură să infirme legalitatea încheierii contestate.

În acest sens, Completul de judecată reține că, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2025, pronunțată în cauza civilă Consiliul și Primăria municipiului Chișinău împotriva SRL „Batid-Com”, Molic Iurie, Molic Arina și SA „Eximotor” (dosarul nr. 2r-398/25), instanța supremă a statuat că, atunci când apelul este declarat după expirarea procurii care a stat la baza emiterii mandatului avocațial, 6 iar la materialele cauzei nu există un alt act valabil care să confirme reprezentarea, sunt incidente prevederile art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, întrucât cererea este depusă de o persoană care nu dispune de împuterniciri valabile.

În aceeași decizie, Curtea Supremă de Justiție a reținut că mandatul avocațial nu poate suplini și nici prelungi, prin el însuși, puterile reprezentantului după expirarea procurii în baza căreia a fost emis, deoarece avocatul nu poate dispune de împuterniciri mai extinse decât cele conferite de persoana reprezentată.

Prin urmare, valabilitatea mandatului emis în baza procurii va înceta odată cu expirarea termenului de valabilitate a procurii, iar pentru reprezentarea în baza unei noi procuri va fi necesară eliberarea unui nou mandat.

Colegiul civil atestă că nu poate fi reținută nici susținerea recurentei potrivit căreia instanța de apel trebuia să aplice procedura prevăzută de art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă și să acorde un termen pentru prezentarea unei noi procuri. Or, la momentul verificării admisibilității apelului, instanța nu s-a confruntat cu o simplă omisiune formală ori cu un neajuns al cererii susceptibil de remediere, ci cu lipsa unui drept de reprezentare dovedit prin acte valabile.

Astfel, în ipoteza admiterii contrariul ar însemna că exercitarea căii de atac poate fi validată ulterior prin prezentarea unor înscrisuri inexistente la dosar la momentul efectuării actului procedural, ceea ce ar contraveni cerințelor de certitudine și securitate a raporturilor procesuale și ar lipsi de efect util dispozițiile art. 369 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, Completul de judecată constată că instanța de apel a aplicat corect dispozițiile legale incidente și a apreciat întemeiat că apelul a fost declarat de o persoană care nu dispunea de împuterniciri valabile la momentul exercitării căii de atac, astfel încât argumentele invocate în recurs nu justifică casarea încheierii contestate.

Având în vedere ansamblul circumstanțelor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a aplicat corect prevederile art. 369 alin. (1) lit. d) în coroborare cu art. 75, art. 80 și art. 81 din Codul de procedură civilă, apreciind în mod întemeiat că cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu era în drept să declare apel în lipsa împuternicirilor valabile.

În aceste condiții, argumentele recurentului nu relevă erori de drept în interpretarea și aplicarea normelor procedurale de către instanța de apel și nu pot justifica casarea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de avocatul Moraru Daniela, în interesele S.A. „Apă- Canal”. 7 Menține încheierea din 9 martie 2026 a Curții de Apel Centru, emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L. „Agro-Mondial” împotriva S.A. „Apă-Canal” cu privire la constatarea nulității absolute a clauzei contractuale, anularea raportului de prelevare a probelor de ape uzate, raportului de încercări și facturii fiscale. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător /semnătură/ Stela Procopciuc Judecători /semnătură/ Gheorghe Stratulat /semnătură/ Ion Munteanu Copia corespunde originalului Ion Munteanu 8