Publicat la 17 februarie 2025 CINCEA SECȚIUNEA A CINCEA DOUA RĂSPUNSURI n 19260/24 P.S.D. împotriva Republicii Cehe introdusă la 28 iunie 2024, comunicată la 28 ianuarie 2025 OBIECTUL L Acesta este un copil minor născut în 2020 în timpul căsătoriei mamei sale cu F.S.D., care a fost înregistrat ca tată legal în temeiul prezumției de paternitate. În 2021, K.K., care pretinde a fi tatăl biologic al reclamantului, a solicitat tribunalelor să stabilească legătura sa de rudenie cu reclamantul și să i se acorde dreptul de a vizita. Cererea sa a fost respinsă, fără să se fi efectuat un test ADN, pe motiv că nu a fost nici măcar o dată, în interesul reclamantului de a contesta filiația sa părintească. Potrivit tribunalelor, interesul lui K.K. și interesul copilului de a-și cunoaște originile nu a avut ca rezultat interesul acestuia de a continua să se dezvolte într-o familie armonioasă, a cărei strălucire ar risca să-i provoace un prejudiciu grav. Instanțele au ridicat, pe de o parte, că reclamantul nu a văzut niciodată K.K. și nu a avut nici o relație cu el și, pe de altă parte, K.K. a trăit în Statele Unite ale Americii și a depus cererea la mai mult de un an de la nașterea reclamantului. În urma acțiunilor constituționale introduse de K.K. și de tutorele l item al reclamantului, subliniind dreptul acestuia din urmă de a-și cunoaște originea, Curtea Constituțională a constatat, în hotărârea sa nr. I. ÚS 1858/23 din februarie 2024 (notificat tutorele reclamantului la 29 februarie 2024), că ingerința în dreptul reclamanților la respectarea vieții lor private era proporțională și nu a avut loc în speță încălcarea drepturilor lor fundamentale. Reclamantul se plânge că există o legătură de rudenie între el și K.K. și, dacă este cazul, de acordare a unui drept de vizită acestuia din urmă a încălcat drepturile garantate prin art. 8 din convenție. Invocând dreptul la un proces echitabil garantat prin art. 6 din Convenție, reclamantul contestă refuzul instanțelor de a face un test ADN și raționamentul presupus insuficient al deciziilor lor. , care îndeplinește cerințele articolului 34 din convenție, pentru a introduce prezenta cerere în numele reclamantului minor (a se vedea, mutatis mutandis A și alții c. Italia, n 17791/22, § 60-69, 7 septembrie 2023) Refuzul cererii celui care pretinde că este tatăl biologic al reclamantului, care are ca scop stabilirea legăturii de rudenie cu acesta din urmă prin intermediul unui test ADN și stabilirea unui drept de vizită, implică încălcarea dreptului reclamantului de a-și cunoaște originea, garantat prin art. 8 din convenție? în ponderea drepturilor și intereselor concurente implicate (a se vedea mutatis mutandis Föhlich c. Germania, n 16112/15, 26 iulie 2018, Boljević c. Serbia, n 47443/14, 16 iunie 2020 și C.P. și M.N. c. Franța, n 56513/17 și 56515/17, 12 octombrie 2023)
Publié le 17 février 2025
Requête n
o
19260/24
contre la République tchèque
introduite le 28 juin 2024
communiquée le 28 janvier 2025
La requête, portée devant la Cour par l’Office tchèque pour la protection internationale de l’enfant qui a été désigné tuteur
ad litem
du requérant par les tribunaux nationaux, concerne
la filiation du requérant. Celui-ci est un enfant mineur né en 2020 durant le mariage de sa mère avec F.S.D., ce dernier ayant été enregistré comme son père légal en application de la présomption de paternité. En 2021, K.K., qui prétend être le père biologique du requérant, a demandé aux tribunaux d’établir son lien de parenté avec le requérant et de se voir accorder un droit de visite. Sa demande a été rejetée, sans qu’un test ADN ait été effectué, au motif qu’il n’était pas – pour le moment – dans l’intérêt du requérant de contester sa filiation paternelle. Selon les tribunaux, l’intérêt de K.K. et l’intérêt de l’enfant à connaître ses origines ne l’emportaient pas sur l’intérêt de ce dernier à continuer d’évoluer dans une famille harmonieuse, dont l’éclatement risquerait de lui faire subir un grave préjudice. Les tribunaux ont relevé, d’une part, que le requérant n’avait jamais vu K.K. et n’avait aucune relation avec lui et, d’autre part, que K.K. vivait aux États-Unis et qu’il avait introduit sa demande plus d’un an après la naissance du requérant.
À la suite des recours constitutionnels introduits par K.K. et le tuteur
ad
litem
du requérant, soulignant le droit de ce dernier de connaître ses origines, la Cour constitutionnelle a constaté, dans son arrêt n
o
13
février 2024 (notifié au tuteur du requérant le 29 février 2024), que
l’ingérence dans le droit des plaignants au respect de leur vie privée était proportionnée et qu’il n’y avait pas eu en l’espèce violation de leurs droits fondamentaux.
Le requérant se plaint que l’impossibilité d’établir s’il existait un lien de parenté entre lui et K.K. et, le cas échéant, d’accorder un droit de visite à ce dernier a emporté violation de ses droits garantis par l’article 8 de la Convention.
Invoquant le droit à un procès équitable garanti par l’article 6 de la Convention, le requérant conteste le refus des tribunaux d’ordonner un test ADN et le raisonnement prétendument insuffisant de leurs décisions.
1.
L’Office tchèque pour la protection internationale de l’enfant (
Úřad
pro mezinárodněprávní ochranu dětí
) a-t-il le
locus standi
, répondant aux exigences de l’article 34 de la Convention, pour introduire la présente requête au nom du requérant mineur (voir,
mutatis mutandis
,
A et autres c.
Italie
, n
o
17791/22, §§ 60-69, 7 septembre 2023)
?
2.
Le refus de la demande de celui qui prétend être le père biologique du requérant, tendant à faire établir le lien de parenté avec ce dernier à l’aide d’un test ADN et à déterminer un droit de visite, emporte-t-il violation du droit du requérant de connaître ses origines, garanti par l’article 8 de la Convention
? Les tribunaux ont-ils ménagé un juste équilibre
dans la pondération des droits et intérêts concurrents en jeu (voir,
mutatis mutandis
,
Fröhlich c. Allemagne
, n
o
16112/15, 26 juillet 2018,
Boljević
c. Serbie
, n
o
47443/14, 16 juin 2020, et C
.P. et M.N. c. France
, n
os
56513/17 et 56515/17, 12 octobre 2023)
?