CtEDO 11.07.2017 Auto

MARAGGOULIS ET AUTRES c. GRÈCE

RESPONDENT
GRC
HOTĂRÂRE
11.07.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
MARAGGOULIS ET AUTRES c. GRÈCE (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 1 Cerere nr. 31605/14 Emmanouil MARAGGOULIS împotriva Greciei și alte 4 cereri (a se vedea lista din anexă) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care are loc la 11 iulie 2017 într-un comitet compus din Kristina Pardalos, președinte, Ksenija Turković, Tim Eicke, judecători, și Renata Degener, membru adjunct al secțiunii Având în vedere cererile menționate mai sus introduse la datele indicate în tabelul anexat, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE lista recurentelor figurează în tabelul anexat. Reclamanții au fost reprezentați în fața Curții de către domnul N. Papadopoulos, avocat în barou dai. La 12 octombrie 2016, au fost comunicate autorităților publice obiecțiile formulate în temeiul articolelor 6 alineatul (1) și 13 din convenție cu privire la durata procedurii în fața instanței administrative de primă instanță ( Tribunalul Administrativ și Tribunalul Administrativ D.A.P.A. La 30 decembrie 1998, reclamanții, ofițeri ai armatei, au sesizat instanța administrativă cu o acțiune comună împotriva statului, care se plângea că nu a beneficiat de o creștere a salariului ( La data de 9 februarie 2000, tribunalul administrativ a respins de două ori acțiunea reclamanților (Decizia nr. 1036/2001) la 13 decembrie 2001, la data de 13 decembrie 2001, la data de 29 decembrie 2000. La 29 decembrie 2000, instanța administrativă a respins acțiunea reclamanților (Decizia nr. 1036/2001). La 16 aprilie 2003, Tribunalul Administrativ a avut loc în fața instanței administrative din cauza recursului. 10. La 22 mai 2003, această instanță a infirmat decizia instanței administrative și a dat dreptul la acțiunea reclamanților (hotărârea nr. 2300/2003). 11. La 8 decembrie 2003, statul s-a ocupat de casarea în fața Consiliului de Stat. 12. La 22 aprilie 2013, Consiliul de Stat a clasat hotărârea atacată și, hotărând cu privire la fond, a acordat parțial dreptul la acțiune al reclamanților (hotărârea 1556/2013). Invocând art. 6 alin. (1) și (13) din Convenție, reclamanții se plâng de durata procedurii în fața instanței administrative și a instanței administrative de recurs, precum și de absența în dreptul intern a unei căi de atac efective în această privință. Având în vedere similitudinea cererilor cu privire la faptele și la problema de fond pe care le ridică, Curtea consideră că este necesar să li se alăture și decide să le examineze într-o singură decizie. II. PRIVIND ÎNCĂLCAREA ARTICOLELOR 6 alineatul (1) ȘI 13 DIN CONVENȚIE 15. Reclamanții susțin că durata procedurii a încălcat principiul termenului rezonabil și că nu există nicio cale de atac eficientă în dreptul intern care să le permită să se plângă în această privință. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) art. 13 Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute în (...) convenție au fost încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea ar fi fost săvârșită de persoane care acționează în exercitarea funcțiilor lor oficiale. 16. Guvernul susține că, în acest caz, durata procedurii nu a fost excesivă și că întârzierile observate în desfășurarea procedurii de primă instanță sunt atribuibile reclamanților și adaugă că ritmul procedurii a fost susținut și că nu poate fi atribuită nicio perioadă de inactivitate autorităților competente. 17. Curtea reamintește că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri pendinte apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și ținând cont de criteriile consacrate de jurisprudența sa, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamanților și cel al autorităților competente, precum și sfera litigiului pentru cei interesați (a se vedea, printre multe altele, În speță, Curtea constată că perioada care trebuie luată în considerare a început la 30 decembrie 1998, data sesizării instanței administrative de către reclamanți și că aceaceasta a fost încheiată la 22 mai 2003, data la care Curtea administrativă de apel și-a pronunțat hotărârea. Prin urmare, această procedură a durat patru ani și cinci luni pentru aproximativ două grade de jurisdicție. Cu toate acestea, Curtea consideră că reclamanții, care au solicitat amânarea termenului în fața instanței administrative de două ori, sunt răspunzători de o întârziere de aproximativ opt luni (de la 9 februarie 2000 la 11 octombrie 2000). decembrie 2000, data la care decizia instanței administrative a fost publicată la 13 decembrie 2001, data la care reclamanții au intervenit în apelul la această decizie), care nu poate fi atribuită autorităților interne (Lada și alții c. Grecia, 24610/12, § 17, 6 octombrie 2015). În plus, aceasta nu face obiectul unor perioade de inactivitate sau al unor întârzieri nejustificate în cursul procedurii în litigiu care ar putea fi atribuite comportamentului acestor autorități ( Karambatsou c. Grecia, n 40138/09, § 17, 27 martie 2012). În această privință, Comisia constată că prima dată în fața instanței administrative a fost stabilită la 9 februarie 2000, și anume la un an și puțin mai mult de o lună după sesizarea acestei instanțe de către solicitanți și că hotărârea pronunțată în această procedură (Decizia nr. 10366/2000) a fost publicată la mai puțin de trei luni de la data la care a fost pronunțată instanța din 11 octombrie 2000. În plus, Curtea ia notă de faptul că hotărârea Curții Administrative de Primă Instanță a fost pronunțată la un an și la puțin mai mult de cinci luni după sesizarea acesteia de către solicitanți. Curtea consideră că termenele menționate anterior nu sunt incompatibile cu cerința privind termenul rezonabil prevăzută la art. 6 alineatul (1) din Convenție. 19. Având în vedere toate elementele colectate, Curtea consideră că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În ceea ce privește litigiul întemeiat pe art. 13 din Convenție, Curtea amintește că această dispoziție a fost interpretată ca necesitând o acțiune în dreptul intern decât în cazul în care, în ceea ce privește obiecțiunile care pot fi considerate incriminabile în temeiul Convenției (a se vedea, printre altele, Boyle și Rice c. Regatul Unit, 21 iunie 1988, § 52, seria A n 131, și Zorba c. Grecia, n 76676/10, 26 aprilie 2016, § 24). Având în vedere concluziile sale anterioare cu privire la litigiul întemeiat pe art. 6 alineatul (1), Curtea consideră că instanțele judecătorești nu au niciun motiv de apărare în temeiul articolului 13 din Convenție (Pasaris c. Grecia (dec.), nr. 5334/07, 24 septembrie 2009). 23. Prin urmare, Curtea concluzionează că acest motiv trebuie respins și pentru lipsa vădită a temeiului, în conformitate cu articolul (a) și 4 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să unească cererile Declară cererile inadmisibile. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 7 septembrie 2017. Renata Degener Kristina Pardalos Grefier Adjunct Președinte Anexă Cerere N Introduse la 1. Solicitant 2. Data nașterii 3. Locul de reședință 31605/14 22/04/2014 1. Emmanouil MARAGGOULIS 2. 1964 3. Larisa 31612/14 22/04/2014 1. Efstatios KOKINIDIS 2. 1969 3. Salonic 31618/14 22/04/2014 1. Dionysios KARASKOS 2. 1967 3. Atena 31621/14 22/04/2014 1. Dimos PAVLIDIS 2. 1968 3. Salonic 31749/14 17/04/2014 1. Dimitrios VALSADIS 2. 1967 3. Kilkis

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2018-07-10
0,96
X, Y ET Z c. GRÈCE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION Requête n o 41227/10 X, Y and Z contre la Grèce La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 10 juillet 2018 en un comité composé de : Kristina Pardalos, présidente, Pauliine Koskelo, Ti
CtEDO 2017-09-12
0,96
RADOGLOU ET MILOS A.E. c. GRÈCE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION Requête n o 70166/14 Georgios RADOGLOU et MILOS A.E. contre la Grèce La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 12 septembre 2017 en un comité composé de : Kristina Pardalos, président
CtEDO 2016-03-17
0,96
AFFAIRE GOUZOULIS c. GRÈCE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE GOUZOULIS c. GRÈCE ( Requête n o 66098/14) ARRÊT STRASBOURG 17 mars 2016 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Gouzoulis c. Grèce, La Cour européenne des droits de l’homme (prem
CtEDO 2017-09-07
0,96
AFFAIRE PAPADOPOULOS c. GRÈCE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE PAPADOPOULOS c. GRÈCE ( Requête n o 3327/12) ARRÊT STRASBOURG 7 septembre 2017 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Papadopoulos c. Grèce, La Cour européenne des droits de l’ho
CtEDO 2016-06-21
0,96
LEPETES ET AUTRES c. GRÈCE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION Requêtes n os 53332/14 et 55942/14 Georgios LEPETES et autres contre la Grèce et Panagiota ARISTERIDOU et autres contre la Grèce La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 21 juin 2016
Sursă