DECIZIE A SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE nr. 43545/20 Ömer Faruk PALA împotriva Türkiye (a se vedea tabelul anexat) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 6 februarie 2025 în calitate de comitet compus din: Gediminas Sagatys , Președintele Stéphane Pisani, Juha Lavapuro , judecători și Viktoriya Maradodina, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având în vedere cererea depusă la 29 În septembrie 2020, având în vedere declarația prezentată de Guvernul contestat cere Curții să elimine cererea din lista cazurilor, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Detaliile reclamantului sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul a fost reprezentat de doamna Ö. Teke, un avocat care practică în Ankara. Plângerile reclamantului în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție privind presupusa jurisprudență contradictorie a instanțe administrative referitoare la data de la care diferența de salariu și alte elemente pecuniare au fost calculate în ceea ce privește numirea întârziată a reclamantului la postul de auditor al forței de muncă, au fost comunicate guvernului turc („Guvernul”). Guvernul a informat Curtea că propunea să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării problemelor prezentate de aceste plângeri și a solicitat în continuare Curții să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție. Guvernul a recunoscut că procedura în care reclamantul a fost parte nu a îndeplinit standardele prevăzute în art. 1 din Convenția și articolul l din Protocolul nr. 7145 din 31 iulie 2018, a solicitat redeschiderea procedurilor judiciare administrative în cazurile în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât să elimine o cerere din lista sa de cazuri în urma unei soluții prietenoase sau a unei declarații unilaterale. Guvernul a oferit în continuare să plătească reclamantului suma detaliată în tabelul adăugat și a invitat Curtea să scoată cererea din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 § (c) din Convenție, suma ar fi convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data plății și ar fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. Guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumutare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Reclamantul a fost trimis termenii declarației unilaterale ale Guvernului. Curtea nu a primit un răspuns din partea reclamantului care acceptă termenii acestei declarații. Curtea observă că art. 37 § litera (c) îi permite să ia un caz din lista sa dacă: „... din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. Astfel, aceasta poate elimina o cerere în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamantul dorește să continue examinarea cazului (a se vedea, în special, hotărârea Tahsin Acar c. Turcia (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, §§§ 77, CEDO 2003-VI). Curtea a stabilit o jurisprudență clară și extinsă privind plângerile referitoare la principiul securității juridice în ceea ce privește coerența jurisprudenței (a se vedea, printre altele, Parohia Catolică Greacă Lupeni și alții c. România [nr. 76943/11, §§ 116-23, 29 noiembrie 2016, și Brezovec c. Croația , nr. 13488/07, §§ 66-68, 29 martie 2011). Remarcarea admiterilor conținute în declarația Guvernului, precum și cuantumul compensației propus – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii (art. 37 § litera (c)). Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune să continue examinarea cererii (art. 37 § amendă În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale, cererea poate fi restaurată pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (a se vedea Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din lista. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, ia act de termenii declarației guvernului contestat și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; decide să scoată aplicarea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § litera (c) din Convenție. Adoptată în engleză și notificată în scris la 6 martie 2025. Viktoriya Maradudina Gediminas Sagatys Registrul adjunct interimar Președintele ANNEXĂ Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Numele și locația Reprezentantului Data primirii declarației guvernamentale Data primirii observațiilor reclamantului, în cazul în care orice cuantum acordat pentru orice prejudiciu material și moral și costurile și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] 43545/20 29/09/2020 Ömer Faruk PALA 1984 Özge Teke Ankara 12/07/2024 20/09/2024 1.500 [1] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului.
Application no. 43545/20
Ömer Faruk PALA
against Türkiye
(see appended table)
The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 6
February 2025 as a Committee composed of:
Gediminas Sagatys
, President
,
Stéphane Pisani,
Juha Lavapuro
, judges
,
and Viktoriya Maradudina,
Acting Deputy Section Registrar,
Having regard to the above application lodged on 29
September 2020,
Having regard to the declaration submitted by the respondent Government requesting the Court to strike the application out of the list of cases,
Having deliberated, decides as follows:
FACTS AND PROCEDURE
The applicant’s details are set out in the appended table.
The applicant was represented by Ms Ö. Teke, a lawyer practising in Ankara.
The applicant’s complaints under Article 6 § 1 of the Convention and Article
1 of Protocol No. 1 to the Convention concerning the alleged conflicting case-law of the
administrative courts relating to the date from which the difference in salary and other pecuniary elements were to be calculated in respect of the applicant’s delayed appointment to the post of labour auditor, were communicated to the Turkish Government (“the Government”).
The Government informed the Court that they proposed to make a unilateral declaration with a view to resolving the issues raised by these complaints. They further requested the Court to strike out the application in accordance with Article 37 of the Convention.
The Government acknowledged that the proceedings to which the applicant had been a party had not met the standards enshrined in Article
6
§
1 of the Convention and Article l of Protocol No. 1. They further emphasised that Article 53 § 1 (ı) of the Code of Administrative Procedure, as amended by Law no. 7145 of 31 July 2018, required reopening of administrative court proceedings in cases where the European Court of Human Rights decided to strike an application out of its list of cases following a friendly settlement or a unilateral declaration. The Government further offered to pay the applicant the amount detailed in the appended table and invited the Court to strike the application out of the list of cases in accordance with Article
37 §
1
(c) of the Convention. The amount would be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment, and would be payable within three months from the date of notification of the Court’s decision. In the event of failure to pay this amount within the above
‑
mentioned three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.
The payment will constitute the final resolution of the case before the European Court of Human Rights.
The applicant was sent the terms of the Government’s unilateral declaration. The Court has not received a response from the applicant accepting the terms of the declaration.
The Court observes that Article
37 §
1
(c) enables it to strike a case out of its list if:
“... for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the application”.
Thus, it may strike out an application under Article
37 §
1 (c) on the basis of a unilateral declaration by a respondent Government even if the applicant wishes the examination of the case to be continued (see, in particular, the
Tahsin Acar v.
Turkey
judgment (preliminary objections) [GC], no.
26307/95, §§
75
‑
The Court has established clear and extensive case-law concerning complaints relating to the principle of legal certainty with respect to consistency of case-law (see, among others,
Lupeni Greek Catholic Parish and Others v. Romania
[GC], no.
76943/11, §§ 116-23, 29 November 2016, and
Brezovec v.
Croatia
, no. 13488/07, §§ 66-68, 29
March 2011).
Noting the admissions contained in the Government’s declaration as well as the amount of compensation proposed – which is consistent with the amounts awarded in similar cases – the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the application (Article
37 §
1
(c)).
In the light of the above considerations, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of the application (Article
37 §
1
in
fine
).
Finally, the Court emphasises that, should the Government fail to comply with the terms of their unilateral declaration, the application may be restored to the list in accordance with Article
37 §
2 of the Convention (see
Josipović v.
Serbia
(dec.), no.
18369/07, 4
March 2008).
In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.
For these reasons, the Court, unanimously,
Takes note
of the terms of the respondent Government’s declaration and of the arrangements for ensuring compliance with the undertakings referred to therein;
Decides
to strike the application out of its list of cases in accordance with Article
37 §
1
(c) of the Convention.
Done in English and notified in writing on 6 March 2025.
Viktoriya Maradudina
Gediminas Sagatys
Acting Deputy Registrar
President
Application no.
Date of introduction
Applicant’s name
Year of birth
Representative’s name and location
Date of receipt of Government’s declaration
Date of receipt of applicant’s comments, if any
Amount awarded for any and all pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses
per applicant
(in euros)
[1]
43545/20
29/09/2020
Ömer Faruk PALA
1984
Özge Teke
Ankara
12/07/2024
20/09/2024
1,500
[1]
Plus any tax that may be chargeable to the applicant.