- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 21 noiembrie 2017
- Stat pârât
- TUR
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Kulduk și Taskin împotriva Turciei
Traducere în română Auto
SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE Cereri nr. 54367/10 și 52081/12 Necmettin KULDUK împotriva Turciei și Can Burak TAȘKIN împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (Secțiunea a doua), ședința la 21 noiembrie 2017 în calitate de comitet compus din: Nebojša Vučinić, președintele Valeriu Grițco, Jon Fridrik Kjølbro, judecători și Hasan Bakırcı, secretar adjunct al secțiunii; Având în vedere cererile depuse la 11 august 2010 și, respectiv, 20 iunie 2012, având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazurilor, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: Reclamantul în primul caz, dl Necmettin Kulduk, este un cetățean turc, născut în 1964 și locuiește în Ankara.
El a fost reprezentat în fața Curții de către dl A. Bilgin, un avocat practicant în Ankara. Reclamantul din al doilea caz, dl Can Burak Tașkın, este un cetățean turc, născut în 1986 și locuiește în Izmir. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl F. Aksoy, un avocat practicant în Ankara. Guvernul turc (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la lipsa de echitate în cadrul procedurii dinainte de Curtea Administrativă Supremă Militară, din cauza incapacității lor de a accesa documentele clasificate prezentate de Ministerul Apărării la această instanță în cursul procedurii judiciare.
Reclamanții au susținut, de asemenea, în temeiul articolului 6 din Convenție că Curtea Supremă Administrativă Militară nu a putut fi considerată independentă sau imparțială, întrucât doi ofițeri militari care stăteau pe bancă au rămas sub ierarhia autorităților militare și nu au beneficiat de aceleași garanții judiciare ca celelalte judecători militari. Reclamanții s-au plâns în cele din urmă în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că avizele scrise prezentate de principalele procurori publice la Curtea Supremă de Administrație în timpul procedurii de recurs și rectificare nu au fost comunicate acestora.
Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamanții au convenit să renunțe la orice nouă creanțe împotriva Turciei în ceea ce privește faptele care dau naștere la aceste cereri împotriva unei angajamente ale Guvernului de a plăti fiecare dintre acestea 6,500 euro (EUR) pentru a acoperi orice pecuniar și neîntregulat prejudiciu material, precum și costuri și cheltuieli, care vor fi convertite în lira turcă (TRY) la rata aplicabilă la data plății și vor fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-au plătit aceste sume în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale.
Plata va constitui rezoluția finală a cazurilor. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură decizie. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este convins că soluționarea se bazează pe respectul drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererilor. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazurile din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, Decide să se alăture cererilor; decide să scoată cererile din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Adoptat în engleză și notificat în scris la 14 decembrie 2017. Hasan Bakırcı Nebojša Vučinić Președintele adjunct al grefierului
SECOND SECTION
DECISION Applications nos. 54367/10 and 52081/12 Necmettin KULDUK against Turkey and Can Burak TAȘKIN against Turkey The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 21 November 2017 as a Committee composed of: Nebojša Vučinić, President , Valeriu Grițco, Jon Fridrik Kjølbro, judges, and Hasan Bakırcı, Deputy Section Registrar, Having regard to the above applications lodged on 11 August 2010 and 20 June 2012 respectively, Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the cases, Having deliberated, decides as follows:
FACTS AND PROCEDURE
The applicant in the first case, Mr Necmettin Kulduk, is a Turkish national, who was born in 1964 and lives in Ankara. He was represented before the Court by Mr A. Bilgin, a lawyer practising in Ankara. The applicant in the second case, Mr Can Burak Tașkın, is a Turkish national, who was born in 1986 and lives in Izmir. He was represented before the Court by Mr F. Aksoy, a lawyer practising in Ankara. The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent. The applicants complained under Article 6 § 1 of the Convention about the lack of fairness in the proceedings before the Supreme Military Administrative Court on account of their inability to access the classified documents submitted by the Ministry of Defence to that court in the course of the judicial proceedings.
The applicants also argued under Article 6 of the Convention that the Supreme Military Administrative Court could not be considered as independent or impartial as two military officers who sat on the bench remained under the hierarchy of the military authorities and did not enjoy the same judicial guarantees as the other military judges. The applicants lastly complained under Article 6 § 1 of the Convention that the written opinions submitted by the principal public prosecutors to the Supreme Administrative Court during the appeal and rectification stages had not been communicated to them.
The Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicants agreed to waive any further claims against Turkey in respect of the facts giving rise to these applications against an undertaking by the Government to pay each of them 6,500 euros (EUR) to cover any pecuniary and non ‑ pecuniary damage as well as costs and expenses, which will be converted into Turkish Liras (TRY) at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court. In the event of failure to pay these sums within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.
The payment will constitute the final resolution of the cases. THE LAW Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single decision. The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the applications. In view of the above, it is appropriate to strike the cases out of the list. For these reasons, the Court, unanimously, Decides to join the applications; Decides to strike the applications out of its list of cases in accordance with Article 39 of the Convention.
Done in English and notified in writing on 14 December 2017. Hasan Bakırcı Nebojša Vučinić Deputy Registrar President