Aleksandr Konovalov împotriva Rusiei

Reclamantul s-a născut în 1971 și îndeplinește o condamnare la închisoare în Valuyki, regiunea Belgorod. La 14 iunie 2006, doamna I., studentă universitară, a dispărut. La 15 iunie 2006, mama ei a raportat dispariția ei la departamentul de poliție Severnyy din districtul Kominternovskiy din Voronezh, care a inițiat o căutare pentru ea. Potrivit reclamantului, în dimineața din 17 iunie 2006, poliția a căutat apartamentul său fără a întocmi un dosar. Apoi i-au căutat maşina. Potrivit dosarelor de poliţie, maşina reclamantului a fost căutată între orele 10.10 şi 11.20. în acea zi, în legătură cu dispariția I. de către un investigator al departamentului de poliție Severnyy. După cercetarea, reclamantul a fost dus la departamentul de poliție Severnyy, unde a fost intervievat despre locul unde sunt eu.

El a declarat că el știe eu. și a văzut-o ultima dată pe 14 iunie 2006, dar nu era conștientă de locul ei. Un dosar al „explicației” lui a fost elaborat de ofițerul operativ M. Potrivit reclamantului, ofițerii de poliție l-au bătut în sus pentru a extrage informații de la el despre locul unde sunt eu. 10. Potrivit Guvernului, după interviul reclamantului a fost eliberat și mai târziu dus din nou la secția de poliție. Un dosar elaborat de ofiţerul operativ M. afirmă că la ora 9:00. la 17 iunie 2006, reclamantul a fost preluat pentru comiterea de hooliganism mici în apropierea secției de poliție prin jurare la pasageri-de. Se spune că nu a avut nici o rănire. În conformitate cu o decizie adoptată de șeful interimar al departamentului de poliție Severnyy în cadrul procedurilor administrative desfășurate în aceeași zi, reclamantul a fost considerat vinovat de un hooliganism mic și amendat.

La ora 11.50. în acea seară, detenţia administrativă a fost ordonată de poliţie. 11. Reclamantul a fost reţinut la Departamentul de Poliţie Severnyy până la ora 10.40. la 19 iunie 2006. Apoi a fost dus la departamentul de poliție Sovetskiy, unde au fost efectuate măsuri operative suplimentare în legătură cu dispariția I. 12. Potrivit reclamantului, el a fost supus bătăilor și dau șocuri electrice de către ofițeri de poliție din departamentul de poliție Sovetskiy, pentru a-l face să dau informații despre locul unde sunt eu. Se presupune că a pus un capac pe cap astfel încât să nu poată vedea nimic și a fost luat cu masina din oraș, unde a fost bătut în sus și a dat șocuri electrice cu fire atașate la degetele sale mici.

Gura lui a fost gravată ca să nu ţipe. Când era gata să dea o declaraţie pentru a opri tortura, a fost dus la o bancă de râu şi a arătat un cadavru. A fost aruncat pe pământ şi lovit. Când s-a dus înapoi la departamentul de poliţie Sovetskiy, a făcut o declaraţie de mărturisire unui investigator în prezenţa aceloraşi ofiţeri de poliţie care l-au tratat rău. 13. Potrivit „explicației” reclamantului (о a procurorului din districtul Sovetskiy din Voronezh la 19 iunie 2006, el a mărturisit uciderea lui I. prin strangulare. El a declarat, de asemenea, că a fost bătut și a primit toate rănile sale la departamentul de poliție Severnyy, dar nu a fost supus niciunui maltrat la departamentul de poliție Sovetskiy, și nu a avut nici o plângere împotriva ofițerilor săi.

Reclamantul a fost dus apoi la locul în care se presupune că i-a ascuns corpul. Potrivit unui dosar elaborat de investigatorul S., o examinare a locului a fost efectuată între orele 11. şi miezul nopţii, şi corpul unei femei a fost recuperat. 14. La 12.50 a.m. la 20 iunie 2006 investigatorul S. a arestat reclamantul ca suspect și l-a interogat între 1 și 1.50 a.m., și apoi între 11 și 11.15 a.m., în prezența lui P., un avocat desemnat de stat invitat de investigator S. Reclamantul a reiterat declarațiile sale anterioare de autoincriminare, precum și declarațiile referitoare la maltraturile sale la departamentul de poliție Severnyy. De asemenea, el a declarat că a ars corpul lui I. după ce a strangulat - o. Între 11.30 a.m.

și 1,32 p.m. declaraţiile sale au fost verificate la locul crimei de către investigatorul S. în prezenţa avocatului P. şi ofiţeri operativi ai departamentului de poliţie Sovetskiy. De asemenea, reclamantul a arătat unde a ascuns telefonul mobil al victimei. 15. La 20 iunie 2006, investigatorul S. a ordonat o examinare medicală forense a reclamantului. În acea zi, un ofiţer operativ al departamentului de poliţie Sovetskiy l-a dus la Biroul Medical Regional Forensic Voronezh. Un expert a înregistrat mai multe vânătăi și abraziuni pe fața lui, cap, portbagaj și extremități superioare și mai jos. Reclamantul a afirmat că leziunile au fost infligate după arestarea sa la 17 iunie 2006 de ofițeri de poliție care l-au lovit în cap și în diferite părți ale corpului său și l-au bătut cu un baton de cauciuc pe spate și picioare.

Expertul a concluzionat că leziunile ar fi putut fi infligate de un obiect brusc între o zi și trei zile înainte de examinare. 16. La 21 iunie 2006, reclamantul a fost interogat în calitate de acuzat de către investigator S. în prezenţa avocatului P. El a confirmat declarațiile și declarațiile sale anterioare de auto-incriminare cu privire la presupusele sale maltraturi la departamentul de poliție Severnyy. 17. În aceeași zi, Curtea de District Sovetskiy din Voronezh („Curtea de District”) a ordonat detenția reclamantului la o audiere în prezența avocatului P. El a fost plasat în centrul de detenție SIZO-36/1. În procedura penală care a urmat reclamantul a fost reprezentată de un avocat angajat pentru el de către familia sa.

18. La 28 iunie 2006, investigatorul S. a comunicat acuzațiile reclamantului cu privire la acțiunile ilegale ale ofițerilor de poliție din departamentul de poliție Severnyy la procurorul din districtul Kominternovskiy din Voronezh. Un investigator al biroului procurorului respectiv a efectuat o anchetă preinvestivă și a refuzat să invoce proceduri penale în plângerea reclamantului. Cele două decizii ale sale din 1 iulie și 2 august 2006 au fost anulate de superiorii săi din cauza faptului că au fost bazate pe o anchetă incompletă. 19. În cel mai recent refuz din 29 septembrie 2006 de a iniția proceduri penale pentru lipsa de dovezi că ofițerii departamentului de poliție Severnyy au comis o crimă, investigatorul a stabilit faptele după cum urmează, se bazează pe declarațiile ofițerilor de poliție.

La 17 iunie 2006, anumite ofițeri operaționali ai unității de căutare penală a departamentului de poliție Severnyy au desfășurat activități de cercetare operațională în legătură cu dispariția I. Pentru a verifica implicarea reclamantului în dispariția I. l-au dus la departamentul de poliție Severnyy cu consimțământul său și l-a intervievat. După ce a primit „explicația” M. L-a eliberat. În acea seară M. L-a dus din nou la secţia de poliţie pentru că a jurat pe stradă lângă secţia de poliţie. De la ora 9.50. la 17 iunie până la 10:40 a.m. la 19 iunie 2006, reclamantul a fost reținut într-o celulă pentru infractori administrativi. Apoi a fost dus la departamentul de poliţie Sovetskiy. Nici o forță fizică nu a fost folosită împotriva lui, și nici o plângere a fost făcută de el.

20. Investigatorul a remarcat că, în cele două ocazii, reclamantul a fost dus la departamentul de poliție Severnyy – în primul rând, pentru a da declarații în legătură cu dispariția I. și, în al doilea rând, pentru că a comis infracțiunile administrative – el nu a avut leziuni. În aceeași decizie, investigatorul a sugerat că rănile reclamantului ar fi putut fi infligate de o terță parte din afara departamentului de poliție Severnyy, între 17 și 19 iunie 2006, între o zi și trei zile înainte de examinarea medicală de către expertul legist la 20 iunie 2006. 21. La o dată neespecificată, reclamantul s-a plâns şi de acţiunile ilegale ale ofiţerilor de la Departamentul de Poliţie Sovetskiy, explicând că i-a învinovăţit pe ofiţerii de la Departamentul de Poliţie Severnyy pentru toate rănile sale pentru frică de represalii de la ofiţerii de la Departamentul Sovetskiy, în mâinile cărora era în acel moment.

Un investigator al procurorului din districtul Sovetskiy, Voronezh, a efectuat o anchetă de preinvestire și a refuzat să invoce proceduri penale în plângerea reclamantului. Decizia sa din 10 august 2006 a fost anulată de superiorul său ca ilegal și nefondat. 22. În cel mai recent refuz din 21 septembrie 2006 de a iniția proceduri penale pentru lipsa de dovezi că o infracțiune a fost comisă, investigatorul a constatat, bazat pe declarații ale ofițerilor operativi ai departamentului de poliție Sovetskiy, că reclamantul a fost dus la secție cu consimțământul său și a mărturisit uciderea I. El a arătat, de asemenea, unde a ascuns corpul ei voluntar, fără nici o forță.

23. Un recurs al reclamantului din 17 mai 2007 împotriva hotărârilor investigatorilor nu a fost examinat de Curtea de District, deoarece în acel moment el a fost condamnat cu o hotărâre finală, astfel cum a fost declarat de instanță într-o scrisoare din 4 iunie 2007. 24. În procesul său, reclamantul a invocat nevinovat și a susținut că a dat declarațiile auto-incriminante în etapa de anchetă preliminară ca urmare a forței fizice de către ofițeri ai Departamentelor de Poliție Severnyy și Sovetskiy. Avocatul său a solicitat ca înregistrările măsurilor de investigare efectuate la 19, 20 și 21 iunie 2006 să fie declarate inadmisibile, argumentând, printre altele, că au fost obținute în prezența avocatului P., invitat de către investigatorul S. în încălcarea procedurii relevante și fără consimțământul reclamantului.

25. Curtea de District a respins cererea, menționând că toate măsurile de investigare de la arestarea reclamantului în calitate de suspect la 20 iunie 2006 au fost efectuate în prezența avocatului P. În plus, nu au existat dovezi că reclamantul a respins serviciile sale. După mărturisirea sa, înregistrată în „explicația” către investigatorul din 19 iunie 2006, reclamantul a arătat unde a ascuns organismul I., care nu a cerut prezența unui avocat. Curtea și-a bazat concluziile pe declarațiile de autoincriminare formulate de reclamant în cadrul anchetei preliminare, menționând că acuzațiile sale de maltratare în custodia poliției au fost examinate și respinse de către birourile procurorilor din districtul Sovetskiy și Kominternovskiy în hotărârile din 21 și, respectiv, 29 septembrie 2006. 26. La 25 octombrie 2006, Curtea de District a condamnat reclamantul pentru crimă agravată și l-a condamnat la 12 ani de închisoare.

27. La 30 noiembrie 2006, Consiliul Asociației Regionale a Asociației Voronezh a examinat un caz disciplinar împotriva avocatului P. care a apărut într-o plângere a reclamantului. A găsit că P. a apărat reclamantul la invitația directă a investigatorului S., depășind Consiliul Asociației de Baruri Regionale Voronezh în încălcarea procedurii relevante. a fost supusă unei răspunderi disciplinare sub forma unui avertisment. La 5 decembrie 2006, Consiliul a informat reclamantul cu privire la decizia sa, explicând că nu există nimic care să sugereze că P. a eșuat să apere în mod corespunzător reclamantul. Cu toate acestea, aceasta a stabilit o încălcare a procedurii de furnizare a asistenței juridice la invitația autorităților investigatoare.

28. La 6 februarie 2007, Curtea Regională Voronezh a susținut hotărârea cu privire la un recurs al reclamantului, susținând pe deplin concluziile instanței de judecată. 29. Cererea reclamantului de revizuire a cazului său a fost respinsă de Curtea Regională.

5. The applicant was born in 1971 and is serving a prison sentence in Valuyki, the Belgorod region. 6. On 14 June 2006 Ms I., a university student, disappeared. 7. On 15 June 2006 her mother reported her missing to the Severnyy police department of the Kominternovskiy district of Voronezh, which initiated a search for her. According to the applicant, on the morning of 17 June 2006 the police searched his flat without drawing up a record. They then searched his car. According to police records, the applicant’s car was searched between 10.10 and 11.20 a.m. that day in connection with I.’s disappearance by an investigator of the Severnyy police department. 8. After the search the applicant was taken to the Severnyy police department, where he was interviewed about I.’s whereabouts.

He stated that he knew I. and had last seen her on 14 June 2006 but was unaware of her whereabouts. A record of his “explanation” (объяснение) was drawn up by operative officer M. 9. According to the applicant, police officers beat him up in order to extract information from him about I.’s whereabouts. 10. According to the Government, after being interviewed the applicant was released and later taken again to the police station. A record drawn up by operative officer M. states that at 9 p.m. on 17 June 2006 the applicant was taken in for committing petty hooliganism in the vicinity of the police station by swearing at passers-by. It is stated in the record that he had no injuries. According to a decision delivered by the acting head of the Severnyy police department in administrative proceedings conducted the same day, the applicant was found guilty of petty hooliganism and fined.

At 11.50 p.m. that evening his administrative detention was ordered by the police. 11. The applicant was detained at the Severnyy police department until 10.40 a.m. on 19 June 2006. He was then taken to the Sovetskiy police department, where further operative measures in connection with I.’s disappearance were carried out. 12. According to the applicant, he was subjected to beatings and given electric shocks by police officers of the Sovetskiy police department in order to make him give information about I.’s whereabouts. He allegedly had a cap put on his head so that he could not see anything and was taken by car out of town, where he was beaten up and given electric shocks with wires attached to his little fingers.

His mouth was taped so that he would not scream. When he was ready to give a statement in order to stop the torture, he was taken to a river bank and shown a dead body. He was thrown on the ground and kicked. When taken back to the Sovetskiy police department, he made a confession statement to an investigator in the presence of the same police officers who had illtreated him. 13. According to the applicant’s “explanation” (объяснение) given to investigator S. of the Sovetskiy district prosecutor’s office of Voronezh on 19 June 2006, he confessed to the murder of I. by strangulation. He also stated that he had been beaten up and had received all his injuries at the Severnyy police department, but had not been subjected to any illtreatment at the Sovetskiy police department, and had no complaints against its officers.

The applicant was then taken to the place where he had allegedly hidden I.’s body. According to a record drawn up by investigator S., an examination of the place was carried out between 11 p.m. and midnight, and a woman’s body was recovered. 14. At 12.50 a.m. on 20 June 2006 investigator S. arrested the applicant as a suspect and questioned him between 1 and 1.50 a.m., and then between 11 and 11.15 a.m., in the presence of P., a State-appointed lawyer invited by investigator S. The applicant reiterated his earlier selfincriminating statements, as well as the statements concerning his illtreatment at the Severnyy police department. He also stated that he had burnt I.’s body after he had strangled her.

Between 11.30 a.m. and 1.32 p.m. his statements were verified at the scene of the crime by investigator S. in the presence of lawyer P. and operative officers of the Sovetskiy police department. The applicant also showed where he had hidden the victim’s mobile telephone. 15. On 20 June 2006 investigator S. ordered a forensic medical examination of the applicant. That day an operative officer of the Sovetskiy police department took him to the Voronezh Regional Forensic Medical Bureau. An expert recorded multiple bruises and abrasions on his face, head, trunk and upper and lower extremities. The applicant stated that the injuries had been inflicted after his arrest on 17 June 2006 by police officers who had punched him in the head and different parts of his body and beaten him with a rubber baton on the back and legs.

The expert concluded that the injuries could have been inflicted by a blunt object between one and three days before the examination. 16. On 21 June 2006 the applicant was questioned as an accused by investigator S. in the presence of lawyer P. He confirmed his earlier selfincriminating statements and statements concerning his alleged illtreatment at the Severnyy police department. 17. On the same day the Sovetskiy District Court of Voronezh (“the District Court”) ordered the applicant’s detention at a hearing in the presence of lawyer P. He was placed in detention facility SIZO-36/1. In the criminal proceedings that followed the applicant was represented by a lawyer hired for him by his family.

18. On 28 June 2006 investigator S. communicated the applicant’s allegations concerning the unlawful actions of the police officers from the Severnyy police department to the Kominternovskiy district prosecutor’s office of Voronezh. An investigator of that prosecutor’s office carried out a pre-investigation inquiry and refused to institute criminal proceedings into the applicant’s complaint. His two decisions of 1 July and 2 August 2006 were annulled by his superiors on the grounds that they had been based on an incomplete inquiry. 19. In the most recent refusal of 29 September 2006 to institute criminal proceedings for lack of evidence that the officers of the Severnyy police department had committed a crime, the investigator established the facts as follows, relying on the police officers’ statements.

On 17 June 2006 certain operative officers of the criminal search unit of the Severnyy police department carried out operational-search activities in connection with I.’s disappearance. In order to check the applicant’s involvement in I.’s disappearance they took him to the Severnyy police department with his consent and interviewed him. After receiving his “explanation” M. released him. That evening M. took him to the police station again for swearing on the street near the police station. From 9.50 p.m. on 17 June until 10.40 a.m. on 19 June 2006 the applicant was detained in a cell for administrative offenders. He was then taken to the Sovetskiy police department. No physical force was used against him, and no complaints were made by him.

20. The investigator noted that on the two occasions the applicant had been taken to the Severnyy police department – first, for giving statements in relation to I.’s disappearance, and second, for having committed the administrative offence – he had had no injuries. In the same decision the investigator suggested that the applicant’s injuries could have been inflicted by a third party outside the Severnyy police department, between 17 and 19 June 2006, between one and three days before his medical examination by the forensic expert on 20 June 2006. 21. On an unspecified date the applicant also complained about the unlawful actions of officers of the Sovetskiy police department, explaining that he had blamed the officers of the Severnyy police department for all his injuries for fear of reprisals from the officers of the Sovetskiy department, in whose hands he had been at the time.

An investigator of the Sovetskiy district prosecutor’s office of Voronezh carried out a preinvestigation inquiry and refused to institute criminal proceedings into the applicant’s complaint. His decision of 10 August 2006 was annulled by his superior as unlawful and unfounded. 22. In the most recent refusal of 21 September 2006 to institute criminal proceedings for lack of evidence that a crime had been committed, the investigator found, relying on statements by the operative officers of the Sovetskiy police department, that the applicant had been taken to the station with his consent and had confessed to the murder of I. He had also shown where he had hidden her body voluntarily, without any coercion.

23. An appeal by the applicant of 17 May 2007 against the investigators’ decisions was not examined by the District Court because by that time he had been convicted by a final judgment, as was stated by the court in a letter of 4 June 2007. 24. At his trial the applicant pleaded innocent and submitted that he had given the self-incriminating statements at the preliminary investigation stage as a result of physical coercion by officers of the Severnyy and Sovetskiy police departments. His counsel requested that the records of the investigative measures carried out on 19, 20 and 21 June 2006 be declared inadmissible, arguing, inter alia, that they had been obtained in the presence of lawyer P., who had been invited by investigator S. in breach of the relevant procedure and without the applicant’s consent.

25. The District Court dismissed the request, noting that all investigative measures since the applicant’s arrest as a suspect on 20 June 2006 had been carried out in the presence of lawyer P. Moreover, there was no evidence that the applicant had rejected her services. Following his confession, recorded in his “explanation” to the investigator of 19 June 2006, the applicant had shown where he had hidden I.’s body, which had not required the presence of a lawyer. The court based its findings on the selfincriminating statements given by the applicant in the preliminary investigation, noting that his allegations of illtreatment in police custody had been examined and dismissed by the Sovetskiy and Kominternovskiy district prosecutor’s offices in decisions of 21 and 29 September 2006 respectively.

26. On 25 October 2006 the District Court convicted the applicant of aggravated murder and sentenced him to twelve years’ imprisonment. 27. On 30 November 2006 the Council of the Voronezh Regional Bar Association examined a disciplinary case against lawyer P. which originated in a complaint by the applicant. It found that P. had defended the applicant at investigator S.’s direct invitation, surpassing the Council of the Voronezh Regional Bar Association in breach of the relevant procedure. P. was subjected to disciplinary liability in the form of a warning. On 5 December 2006 the Council informed the applicant of its decision, explaining that there was nothing to suggest that P. had failed to properly defend the applicant.

However, it had established a breach of the procedure for providing legal assistance at the invitation of the investigating authorities. 28. On 6 February 2007 the Voronezh Regional Court upheld the judgment on an appeal by the applicant, fully endorsing the trial court’s findings. 29. Applications by the applicant for supervisory review of his case were dismissed by the Regional Court.