CASE OF ALEKSANDR KONOVALOV v. RUSSIA

Reclamantul s-a născut în 1971 și îndeplinește o condamnare la închisoare în Valuyki, regiunea Belgorod. La 14 iunie 2006, doamna I., studentă universitară, a dispărut. La 15 iunie 2006, mama ei a raportat dispariția ei la departamentul de poliție Severnyy din districtul Kominternovskiy din Voronezh, care a inițiat o căutare pentru ea. Potrivit reclamantului, în dimineața din 17 iunie 2006, poliția a căutat apartamentul său fără a întocmi un dosar. Apoi i-au căutat maşina. Potrivit dosarelor de poliţie, maşina reclamantului a fost căutată între orele 10.10 şi 11.20. în acea zi, în legătură cu dispariția I. de către un investigator al departamentului de poliție Severnyy. După cercetarea, reclamantul a fost dus la departamentul de poliție Severnyy, unde a fost intervievat despre locul unde sunt eu. El a declarat că el știe eu. și a văzut-o ultima dată pe 14 iunie 2006, dar nu era conștientă de locul ei. Un dosar al „explicației” lui a fost elaborat de ofițerul operativ M. Potrivit reclamantului, ofițerii de poliție l-au bătut în sus pentru a extrage informații de la el despre locul unde sunt eu. 10. Potrivit Guvernului, după interviul reclamantului a fost eliberat și mai târziu dus din nou la secția de poliție. Un dosar elaborat de ofiţerul operativ M. afirmă că la ora 9:00. la 17 iunie 2006, reclamantul a fost preluat pentru comiterea de hooliganism mici în apropierea secției de poliție prin jurare la pasageri-de. Se spune că nu a avut nici o rănire. În conformitate cu o decizie adoptată de șeful interimar al departamentului de poliție Severnyy în cadrul procedurilor administrative desfășurate în aceeași zi, reclamantul a fost considerat vinovat de un hooliganism mic și amendat. La ora 11.50. în acea seară, detenţia administrativă a fost ordonată de poliţie. 11. Reclamantul a fost reţinut la Departamentul de Poliţie Severnyy până la ora 10.40. la 19 iunie 2006. Apoi a fost dus la departamentul de poliție Sovetskiy, unde au fost efectuate măsuri operative suplimentare în legătură cu dispariția I. 12. Potrivit reclamantului, el a fost supus bătăilor și dau șocuri electrice de către ofițeri de poliție din departamentul de poliție Sovetskiy, pentru a-l face să dau informații despre locul unde sunt eu. Se presupune că a pus un capac pe cap astfel încât să nu poată vedea nimic și a fost luat cu masina din oraș, unde a fost bătut în sus și a dat șocuri electrice cu fire atașate la degetele sale mici. Gura lui a fost gravată ca să nu ţipe. Când era gata să dea o declaraţie pentru a opri tortura, a fost dus la o bancă de râu şi a arătat un cadavru. A fost aruncat pe pământ şi lovit. Când s-a dus înapoi la departamentul de poliţie Sovetskiy, a făcut o declaraţie de mărturisire unui investigator în prezenţa aceloraşi ofiţeri de poliţie care l-au tratat rău. 13. Potrivit „explicației” reclamantului (о a procurorului din districtul Sovetskiy din Voronezh la 19 iunie 2006, el a mărturisit uciderea lui I. prin strangulare. El a declarat, de asemenea, că a fost bătut și a primit toate rănile sale la departamentul de poliție Severnyy, dar nu a fost supus niciunui maltrat la departamentul de poliție Sovetskiy, și nu a avut nici o plângere împotriva ofițerilor săi. Reclamantul a fost dus apoi la locul în care se presupune că i-a ascuns corpul. Potrivit unui dosar elaborat de investigatorul S., o examinare a locului a fost efectuată între orele 11. şi miezul nopţii, şi corpul unei femei a fost recuperat. 14. La 12.50 a.m. la 20 iunie 2006 investigatorul S. a arestat reclamantul ca suspect și l-a interogat între 1 și 1.50 a.m., și apoi între 11 și 11.15 a.m., în prezența lui P., un avocat desemnat de stat invitat de investigator S. Reclamantul a reiterat declarațiile sale anterioare de autoincriminare, precum și declarațiile referitoare la maltraturile sale la departamentul de poliție Severnyy. De asemenea, el a declarat că a ars corpul lui I. după ce a strangulat - o. Între 11.30 a.m. și 1,32 p.m. declaraţiile sale au fost verificate la locul crimei de către investigatorul S. în prezenţa avocatului P. şi ofiţeri operativi ai departamentului de poliţie Sovetskiy. De asemenea, reclamantul a arătat unde a ascuns telefonul mobil al victimei. 15. La 20 iunie 2006, investigatorul S. a ordonat o examinare medicală forense a reclamantului. În acea zi, un ofiţer operativ al departamentului de poliţie Sovetskiy l-a dus la Biroul Medical Regional Forensic Voronezh. Un expert a înregistrat mai multe vânătăi și abraziuni pe fața lui, cap, portbagaj și extremități superioare și mai jos. Reclamantul a afirmat că leziunile au fost infligate după arestarea sa la 17 iunie 2006 de ofițeri de poliție care l-au lovit în cap și în diferite părți ale corpului său și l-au bătut cu un baton de cauciuc pe spate și picioare. Expertul a concluzionat că leziunile ar fi putut fi infligate de un obiect brusc între o zi și trei zile înainte de examinare. 16. La 21 iunie 2006, reclamantul a fost interogat în calitate de acuzat de către investigator S. în prezenţa avocatului P. El a confirmat declarațiile și declarațiile sale anterioare de auto-incriminare cu privire la presupusele sale maltraturi la departamentul de poliție Severnyy. 17. În aceeași zi, Curtea de District Sovetskiy din Voronezh („Curtea de District”) a ordonat detenția reclamantului la o audiere în prezența avocatului P. El a fost plasat în centrul de detenție SIZO-36/1. În procedura penală care a urmat reclamantul a fost reprezentată de un avocat angajat pentru el de către familia sa. 18. La 28 iunie 2006, investigatorul S. a comunicat acuzațiile reclamantului cu privire la acțiunile ilegale ale ofițerilor de poliție din departamentul de poliție Severnyy la procurorul din districtul Kominternovskiy din Voronezh. Un investigator al biroului procurorului respectiv a efectuat o anchetă preinvestivă și a refuzat să invoce proceduri penale în plângerea reclamantului. Cele două decizii ale sale din 1 iulie și 2 august 2006 au fost anulate de superiorii săi din cauza faptului că au fost bazate pe o anchetă incompletă. 19. În cel mai recent refuz din 29 septembrie 2006 de a iniția proceduri penale pentru lipsa de dovezi că ofițerii departamentului de poliție Severnyy au comis o crimă, investigatorul a stabilit faptele după cum urmează, se bazează pe declarațiile ofițerilor de poliție. La 17 iunie 2006, anumite ofițeri operaționali ai unității de căutare penală a departamentului de poliție Severnyy au desfășurat activități de cercetare operațională în legătură cu dispariția I. Pentru a verifica implicarea reclamantului în dispariția I. l-au dus la departamentul de poliție Severnyy cu consimțământul său și l-a intervievat. După ce a primit „explicația” M. L-a eliberat. În acea seară M. L-a dus din nou la secţia de poliţie pentru că a jurat pe stradă lângă secţia de poliţie. De la ora 9.50. la 17 iunie până la 10:40 a.m. la 19 iunie 2006, reclamantul a fost reținut într-o celulă pentru infractori administrativi. Apoi a fost dus la departamentul de poliţie Sovetskiy. Nici o forță fizică nu a fost folosită împotriva lui, și nici o plângere a fost făcută de el. 20. Investigatorul a remarcat că, în cele două ocazii, reclamantul a fost dus la departamentul de poliție Severnyy – în primul rând, pentru a da declarații în legătură cu dispariția I. și, în al doilea rând, pentru că a comis infracțiunile administrative – el nu a avut leziuni. În aceeași decizie, investigatorul a sugerat că rănile reclamantului ar fi putut fi infligate de o terță parte din afara departamentului de poliție Severnyy, între 17 și 19 iunie 2006, între o zi și trei zile înainte de examinarea medicală de către expertul legist la 20 iunie 2006. 21. La o dată neespecificată, reclamantul s-a plâns şi de acţiunile ilegale ale ofiţerilor de la Departamentul de Poliţie Sovetskiy, explicând că i-a învinovăţit pe ofiţerii de la Departamentul de Poliţie Severnyy pentru toate rănile sale pentru frică de represalii de la ofiţerii de la Departamentul Sovetskiy, în mâinile cărora era în acel moment. Un investigator al procurorului din districtul Sovetskiy, Voronezh, a efectuat o anchetă de preinvestire și a refuzat să invoce proceduri penale în plângerea reclamantului. Decizia sa din 10 august 2006 a fost anulată de superiorul său ca ilegal și nefondat. 22. În cel mai recent refuz din 21 septembrie 2006 de a iniția proceduri penale pentru lipsa de dovezi că o infracțiune a fost comisă, investigatorul a constatat, bazat pe declarații ale ofițerilor operativi ai departamentului de poliție Sovetskiy, că reclamantul a fost dus la secție cu consimțământul său și a mărturisit uciderea I. El a arătat, de asemenea, unde a ascuns corpul ei voluntar, fără nici o forță. 23. Un recurs al reclamantului din 17 mai 2007 împotriva hotărârilor investigatorilor nu a fost examinat de Curtea de District, deoarece în acel moment el a fost condamnat cu o hotărâre finală, astfel cum a fost declarat de instanță într-o scrisoare din 4 iunie 2007. 24. În procesul său, reclamantul a invocat nevinovat și a susținut că a dat declarațiile auto-incriminante în etapa de anchetă preliminară ca urmare a forței fizice de către ofițeri ai Departamentelor de Poliție Severnyy și Sovetskiy. Avocatul său a solicitat ca înregistrările măsurilor de investigare efectuate la 19, 20 și 21 iunie 2006 să fie declarate inadmisibile, argumentând, printre altele, că au fost obținute în prezența avocatului P., invitat de către investigatorul S. în încălcarea procedurii relevante și fără consimțământul reclamantului. 25. Curtea de District a respins cererea, menționând că toate măsurile de investigare de la arestarea reclamantului în calitate de suspect la 20 iunie 2006 au fost efectuate în prezența avocatului P. În plus, nu au existat dovezi că reclamantul a respins serviciile sale. După mărturisirea sa, înregistrată în „explicația” către investigatorul din 19 iunie 2006, reclamantul a arătat unde a ascuns organismul I., care nu a cerut prezența unui avocat. Curtea și-a bazat concluziile pe declarațiile de autoincriminare formulate de reclamant în cadrul anchetei preliminare, menționând că acuzațiile sale de maltratare în custodia poliției au fost examinate și respinse de către birourile procurorilor din districtul Sovetskiy și Kominternovskiy în hotărârile din 21 și, respectiv, 29 septembrie 2006. 26. La 25 octombrie 2006, Curtea de District a condamnat reclamantul pentru crimă agravată și l-a condamnat la 12 ani de închisoare. 27. La 30 noiembrie 2006, Consiliul Asociației Regionale a Asociației Voronezh a examinat un caz disciplinar împotriva avocatului P. care a apărut într-o plângere a reclamantului. A găsit că P. a apărat reclamantul la invitația directă a investigatorului S., depășind Consiliul Asociației de Baruri Regionale Voronezh în încălcarea procedurii relevante. a fost supusă unei răspunderi disciplinare sub forma unui avertisment. La 5 decembrie 2006, Consiliul a informat reclamantul cu privire la decizia sa, explicând că nu există nimic care să sugereze că P. a eșuat să apere în mod corespunzător reclamantul. Cu toate acestea, aceasta a stabilit o încălcare a procedurii de furnizare a asistenței juridice la invitația autorităților investigatoare. 28. La 6 februarie 2007, Curtea Regională Voronezh a susținut hotărârea cu privire la un recurs al reclamantului, susținând pe deplin concluziile instanței de judecată. 29. Cererea reclamantului de revizuire a cazului său a fost respinsă de Curtea Regională.