SOLDO v. CROATIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Inadmissible
SOLDO v. CROATIA (CtEDO, 2017)
Cererea nr. 15301/14 Ruža SOLDO împotriva Croației Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care așezează la 12 decembrie 2017 în calitate de comitet compus din: Kristina Pardalos, președinte, Ksenija Turković, Pauliine Koskelo, judecători și Renata Degener, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 14 februarie 2014, Având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de solicitant, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dna Ruža Soldo, este un național croat născut în 1953 și trăiește în Zagreb. Ea a fost reprezentată în fața Curții de către dna Bojić, avocat practicant la Zagreb. Guvernul croat („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Š. Stažnik. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. Contextul cazului Reclamantul a fost căsătorit cu R.S., un veteran de război care a murit în 1991 în timpul Războiului Homeland. În 1995 a fost acordată o pensie de supraviețuitori (obiteljska mirovina La 10 decembrie 2000, s-a căsătorit cu I.Š. A murit la 7 ianuarie 2002 în timp ce a primit tratament medical în Germania. Procedura civilă de anulare a căsătoriei dintre reclamant și I.Š. La 19 noiembrie 2002 rudele I.Š. au instituit proceduri civile în Tribunalul Civil Municipal de Zagreb ( Općinski graδanski sud u Zagrebu ), cerând anularea căsătoriei dintre solicitant și I.Š. În ianuarie 2011, reclamantul s-a plâns la tribunalul județului Zagreb ( Županijski sud u Zagrebu ) cu privire la durata procedurii. La 14 noiembrie 2011, instanța a susținut că au fost excesive și a acordat reclamantului 5.000 kunas croate (HRK) în compensare. Curtea municipală de Zagreb a fost ordonată să încheie procedura în termen de nouă luni. Curtea Civilă Municipală de Zagreb nu a respectat acest ordin. La 20 martie 2014, acesta a anulat căsătoria dintre reclamant și I.Š. Partea relevantă a hotărârii se citește după cum urmează: „... după un raport de experți prezentat de un grafologist ... se stabilește cu siguranță că atunci când căsătoria a fost contractată la 10 decembrie 2000 I.Š. a scris următoarele cuvinte în registrul căsătoriei ... „Nu vreau acest lucru” ( neću ja Oficialul, T.R., totuși, în ciuda faptului că mireasa a scris ceva în afară de semnătura sa, evident a acționat în principal în conformitate cu interesele cunoștinței sale pe termen lung, Ruža Soldo, care i-a cerut să solemneze căsătoria. În acest sens, el a avut, cu totală lipsă de diligență, ignorat faptele evidente ... că mireasa avea peste șaptezeci de ani, în timp ce mireasa avea patruzeci și șapte de ani; că mireasa a sosit însoțită de două femei – martori ai căsniciei, care l-au ținut sub brațele lui; că el a fost grav bolnav, lent și nu poate comunica fără dificultăți. ... acuzatul a susținut că căsătoria a fost încheiată la sfârșitul anului I.Š. intenție, la care ea a fost de acord, chiar dacă ea nu a avut nici o nevoie, având în vedere că ea a avut proprietatea ei, copiii, slujba, etc. Curtea nu consideră credibil că acuzatul a încheiat căsătoria în cauză din altruismul pur, pentru a îndeplini dorințele unui bătrân și bolnav, care chiar și în cei mai buni ani ai lui nu a vrut să se căsătorească și nu a avut copiii proprii ... Nu este nici logic, nici convingător că acuzatul s-ar fi pus în poziția unei soții „fantome”, care nici unul dintre membrii familiei sau prietenii I.Š. nu a văzut vreodată sau au auzit de, care a apărut atunci când nu a fost nimeni în jurul valorii, care a telefonat [I.Š.] atunci când nimeni a ascultat, care l-a vizitat în spital în Germania când nu a existat nimeni în jurul valorii, toate pentru că [I.Š.] a vrut [ea] și ea a respectat dorințele sale. ... chiar presupunând că I.Š. într-adevăr a vrut să încheie căsătoria învechită în vechile zile și astfel să experimenteze ceva el nu a dorit să aibă în întreaga sa viață ... un fapt nediscutat rămâne – I.Š. Evident, s-a răzgândit în ultimul minut, având în vedere că atunci când căsătoria a fost contractată la 10 decembrie 2000 ... a adăugat cuvintele „Eu nu vreau acest lucru” lângă semnătura sa. ... Prin urmare, instanța consideră că în acest caz în particular cerințele pentru căsătorie nu au fost îndeplinite ... deoarece întârziatul I.Š. nu a dat consimțământul său nediscutat căsătoriei, așa cum s-a explicat mai sus. ...” 10. Hotărârea a fost susținută de județul Zagreb la 14 octombrie 2014. Procedura administrativă privind dreptul reclamantului la pensia supraviețuitorilor în ceea ce privește R.S. 11. Reclamantul a continuat să primească pensia supraviețuitorilor în ceea ce privește primul soț, R.S., până la 29 noiembrie 2011. 12. La 29 noiembrie 2011, Oficiul Zagreb al Fondului Croat de Pensiuni (Hrvatski zavod zavod za mirovinsko osiguranje, Područna služba u Zagrebu – denumită în continuare „fondul” a constatat că, la 10 decembrie 2000, reclamantul s-a căsătorit cu I.Š. În consecință, la 9 decembrie 2000, ea și-a pierdut dreptul la pensia supraviețuitorilor în ceea ce privește R.S. De asemenea, a remarcat că reclamantul nu și-a raportat a doua căsătorie, în conformitate cu legislația internă. 13. Reclamantul a apelat, declarând că procedurile au fost în curs de desfășurare în cadrul Curții Municipale de Zagreb cu privire la statutul căsătoriei sale cu I.Š. Prin urmare, ea a solicitat ca procedurile privind dreptul său la pensia de supraviețuire în ceea ce privește R.S. să rămână până la adoptarea unei decizii finale cu privire la căsătoria sa cu I.Š. 14. La 12 martie 2012, Oficiul Central al Fondului a respins recursul reclamantului. 15. La 27 martie 2013, Curtea Administrativă Zagreb (Upravni sud u Zagrebu ) a respins o cerere administrativă depusă de solicitant. Partea relevantă a hotărârii sale se citește după cum urmează: „... În temeiul articolului 70 alineatul (1) din Legea privind asigurările de pensii ... o văduvă sau un văduv sub cincizeci de ani își pierde dreptul la pensie de supraviețuitor prin intrarea într-o căsătorie ... cu excepția cazului în care el sau ea a fost acordat dreptul datorită incapacității sale de a lucra. În temeiul articolului 92 din respectiva lege, un beneficiar ... este obligat să raporteze fondului orice modificare a circumstanțelor sale personale sau factuale care afectează dreptul ... în termen de 15 zile. În cadrul procedurii în cauză, este nediscriminat că, la 10 decembrie 2000, reclamantul s-a căsătorit cu I.Š. la vârsta de 47 de ani, care, în conformitate cu dispoziția citată, înseamnă că și-a pierdut dreptul la o pensie de supraviețuitori. De asemenea, este nediscriminat că reclamantul, ca beneficiar ... ar fi trebuit să fi raportat [matricularul] până la 25 decembrie 2000. Având în vedere cele de mai sus, Curtea este de părere că, întrucât reclamantul nu a raportat modificarea circumstanțelor sale personale și factuale în termenul legal, nu poate invoca cu succes faptele care au avut loc ulterior, ceea ce în acest caz se referă la stabilirea statutului căsătoriei ei... deoarece aceste fapte ar fi fost irelevant chiar dacă reclamantul a respectat obligația ei de a raporta noile circumstanțe în termenul legal. ... din cauza faptului că [fondul] a stabilit că o nouă căsătorie a fost încheiată pe baza unui certificat de căsătorie ... și a vârstei reclamantului, și având în vedere că [obiecțiile rămase ale reclamantului] nu afectează corectitatea deciziei contestate, instanța consideră că hotărârea [discriminată] este legală. ...” 16. ulterior, reclamantul a depus o conformitate constituțională. În septembrie 2013, Curtea Constituțională a respins plângerea reclamantului ca fiind evident nefondată. Procedura civilă de rambursare a pensiei supraviețuitorilor împotriva reclamantului 17. La 10 mai 2012, Fondul a instituit o procedură civilă împotriva reclamantului, cerând rambursarea pensiei supraviețuitorilor primite în mod necorespunzător în ceea ce privește R.S. În temeiul legislației interne relevante, Fondul a fost autorizat să solicite rambursarea pensiei plătite în ultimii trei ani. În consecință, reclamantul a solicitat să ramburseze suma HRK 246.931.43. 18. La 24 martie 2015, în urma hotărârii finale de anulare a căsătoriei reclamantului cu I.Š., Fondul a renunțat la toate cererile financiare împotriva ei. Procedura administrativă de eliberare a certificatelor din registrul public 19. Între timp, reclamantul a solicitat certificate de la Registrul Nașterilor și Căsniciilor (denumit în continuare „registrul public”) pentru a susține reclamația ei la pensia supraviețuitorilor după moartea I.Š. 20. Solicitațiile sale au fost respinse în primul rând de Oficiul de Administrație de Stat al Countyului Vukovarsko-Srijemska (Ured državne uprave u Vukovarsko-srijemskoj županiji ) la 19 aprilie 2012. Ea a contestat cu succes deciziile și, la 5 iunie 2012, Ministerul Administrației ( Ministarstvo uprave Republike Hrvatske – denumit în continuare „Ministrul”) a ordonat să fie examinate cererile sale. 21. La 27 iunie 2012, Oficiul de Administrație a Statului de Stat Vukovarsko-Srijemska a continuat procedurile privind cererile de certificate ale reclamantului din registrul public în așteptarea rezultatului procedurii civile de anulare a căsătoriei sale cu I.Š. 22. Reclamantul a apelat împotriva deciziei de suspendare a procedurii referitoare la cererea de certificat de căsătorie. Ea nu a apelat împotriva deciziei privind solicitarea de certificat de naștere. 23. La 7 septembrie 2012, Ministerul a respins recursul ei ca fiind nefondat. Decizia a fost transmisă reclamantului la 25 septembrie 2012. Ea nu a urmărit măsuri suplimentare împotriva acesteia. Procedura administrativă privind pensiile supraviețuitorilor în ceea ce privește I.Š. și R.S. 24. În aprilie 2012 și ianuarie 2013, reclamantul a solicitat Fondului, în scopul de a obține pensia supraviețuitorilor în ceea ce privește fie al doilea soț, I.Š., sau primul său soț, R.S. 25. La 24 ianuarie 2013, Oficiul Fondului pentru Zagreb a continuat procedurile privind pensia supraviețuitorilor în ceea ce privește I.Š. în așteptarea rezultatului procedurii civile în care statutul căsătoriei ei cu I.Š. ar fi stabilit. 26. La 22 iulie 2013, Oficiul Central al Fondului a respins un recurs de către solicitant. Partea relevantă din decizia se referă după cum urmează: „Deoarece cerința de acordare a unei pensii de supraviețuitori este [existația] o căsătorie între apelant și I.Š. ... și având în vedere că procedurile privind statutul de căsătorie [care] sunt în prezent în așteptare în fața Curții Civile Municipale de Zagreb, statutul de căsătorie a fost corect evaluat ca o întrebare preliminară și procedurile privind atribuirea [reclamantului] pensiei supraviețuitorilor în ceea ce privește I.Š. au fost rămași în mod corect. În special, în cazul în care o întrebare preliminară se referă la statutul căsătoriei, oficialul care conduce procedurile administrative este absolut interzisă să discute și să ajungă la o concluzie cu privire la întrebarea preliminară și să decidă cazul pe baza acestei concluzii.” 27. Decizia a fost acordată reclamantului la 7 august 2013. La 2 aprilie 2013, Biroul Central al Fondului de la Zagreb a respins cererea reclamantului pentru pensia supraviețuitorilor în ceea ce privește R.S. 29. La 23 iulie 2013, Oficiul Central al Fondului a respins un recurs al reclamantului din cauza faptului că, recăsătorind, ea și-a pierdut dreptul la pensia supraviețuitorilor în ceea ce privește R.S. Ea nu a urmărit măsuri suplimentare împotriva deciziei. Reînnoirea procedurii privind dreptul reclamantului la pensia supraviețuitorilor în ceea ce privește R.S. 30. La 24 decembrie 2014, în urma hotărârii finale de anulare a căsătoriei sale cu I.Š., reclamantul a solicitat ca procedura privind dreptul ei la pensia supraviețuitorilor în ceea ce privește R.S. să fie redeschisă. 31. La 3 martie 2015 Oficiul fondului de la Zagreb a redeschis procedura, a anulat decizia din 29 noiembrie 2011 de a-și încheia dreptul la pensia supraviețuitorilor în ceea ce privește R.S. și a ordonat ca plata acestei pensii, astfel cum s-a stabilit înainte de data respectivă, să fie reintegrată.Decizia a devenit finală la 8 aprilie 2015. Procedura penală împotriva reclamantului 32. Între timp, rudele lui I.Š. au instituit proceduri penale private în cadrul Curții Municipale de Županja ( Općinski sud u Županji ) împotriva reclamantului, a unui oficial de registru public și a altor două persoane care au fost acuzate de abuz de putere și autoritate și de falsificare. 33. La 26 noiembrie 2009, acesta a achitat reclamantul și celălalt acuzat. Decizia a fost susținută la recurs la 25 februarie 2010. 34. La 22 iulie 2014 Biroul Procurorului de Stat din Zagreb (Općinsko državno odvjetništvo u Zagrebu ) a inculpat reclamantul de fraudă pentru faptul că nu a informat Fondul că s-a recăsătorit și continuă să primească pensia de supraviețuitor în ceea ce privește primul soț, chiar după ce s-a recăsătorit. A fost, de asemenea, acuzată de falsificare pentru depunerea unui certificat internațional falsificat de deces al I.Š. atunci când a vrut ca moartea lui să fie înregistrată în registrul public. 35. La 8 septembrie 2015, Curtea penală municipală din Zagreb ( Općinski Kazneni sud u Zagrebu ) a întrerupt procedura penală de fraudă împotriva reclamantului. Procedurile penale privind falsificarea sunt încă în așteptare. Legea internă relevantă 36. Dispozițiile relevante ale Legii privind asigurările de pensii ( Zakon o mirovinskom osiguranju, Gazettele Oficiale nr. 102/1998, 71/1999, 127/2000, 59/2001, 109/2001, 147/2002, 117/2003, 30/2004, 177/2004, 92/2005, 43/20007, 79/2007, 35/2008, 94/2009, 40/2010, 121/2010, 139/2010, 61/2011, 114/2001 și 76/2012 ), astfel cum sunt în vigoare la momentul materialului, în conformitate cu secțiunea 70 „(1) Prin intrarea într-o căsătorie sau într-o relație extraconsiliară [ următoarele persoane] pierde dreptul la pensia supraviețuitorilor: o văduvă sau un văduv sub 50 de ani, cu excepția cazului în care el sau ea a fost acordat dreptul datorită incapacității sale generale de a lucra; ...” Secțiunea 92 „Un beneficiar al dreptului... este obligat să raporteze fondului orice modificare a circumstanțelor sale personale sau factuale care afectează dreptul ... în termen de 15 zile.” COMPLAINTA 37. Reclamantul a plâns că datorită procedurii civile lungi pentru anularea căsătoriei sale cu I.Š. care rudele I.Š. în 2002, ea nu a putut obține certificatele necesare din registrul public care atestă statutul ei ca văduvă I.Š., ceea ce i-a împiedicat, prin urmare, să obțină o pensie ca văduvă. În același timp, ea nu a fost în măsură să obțină pensia legată de moartea primului soț în 1991, deoarece autoritățile de pensii au considerat că și-a pierdut dreptul de a-l căsători cu I.Š. HOTĂRÂREA 38. Reclamantul a susținut o încălcare a dreptului ei de a respecta viața ei privată și de familie, astfel cum se prevede la art. 8 din Convenție, care spune: „1. Toată lumea are dreptul la respect pentru viața sa privată și de familie, casa lui și corespondența lui. Nu va exista nici o interferență de către o autoritate publică în exercitarea acestui drept, cu excepția celor în conformitate cu legea și este necesară într-o societate democratică în interesul securității naționale, al siguranței publice sau al bunăstanței economice a țării, al prevenirii tulburărilor sau al criminalității, al protecției sănătății sau morale sau al protecției drepturilor și libertăților altora.” Argumentele părților Guvernul 39. Guvernul a susținut că reclamantul și-a abuzat dreptul de solicitare individuală, deoarece în cererea sa la Curte a implicat că a fost lăsată fără pensie din decembrie 2000, ceea ce nu a fost cazul. 40. În plus, au susținut că ea nu a scăpat de căile de recurs interne disponibile deoarece nu a depus cereri administrative împotriva hotărârilor impugnate ale autorităților administrative care au renunțat la procedură și, prin urmare, nu a oferit Curții administrative posibilitatea de a hotărî chestiunea în mod diferit. 41. Guvernul a susținut, de asemenea, că reclamantul și-a depus cererea Curții în afara termenului de șase luni. Ea și-a depus cererea la Curtea la 14 februarie 2014, în ciuda hotărârilor privind suspendarea procedurii privind cererea de certificate și cele referitoare la solicitarea de pensie a supraviețuitorilor în ceea ce privește al doilea soț la 25 septembrie 2012 și, respectiv, la 7 august 2013 (a se vedea punctele 23 și 27 de mai sus). 42. Ei au susținut, de asemenea, că reclamantul nu a suferit niciun dezavantaj semnificativ deoarece ea a fost deja în posesie de certificate care atestă statutul ei ca soție I.Š.. Aceste certificate, fiind documente de valoare permanentă, pot fi utilizate în orice scop. 43. În ceea ce privește dreptul ei la o pensie de supraviețuire, Guvernul a susținut că reclamantul a primit pensia de supraviețuire în ceea ce privește primul soț ei până la 29 noiembrie 2011, atunci când s-a constatat că nu avea niciun drept la aceasta la 9 decembrie 2000 (a se vedea punctul 12 Cu toate acestea, la 3 martie 2015, decizia din 29 noiembrie 2011 a fost anulată, având în vedere faptul că dreptul ei la această pensie a fost restaurat, ca și cum decizia din 29 noiembrie 2011 nu ar fi fost niciodată renduă (a se vedea punctul 31 de mai sus). 44. În sfârșit, Guvernul a susținut că orice inconvenient al reclamantului ar fi putut fi experimentat în legătură cu incertitudinea statutului ei a fost în întregime vina ei. În special, ea nu a informat în primul rând Fondul într-un mod oportun al căsătoriei sale cu I.Š., în timp ce căsătoria cu I.Š. a fost anulată în parte din cauza propriilor acțiuni. Reclamantul a răspuns că nu a prezentat în mod fals niciun fapt Curții, nici nu a ascuns nimic. 46. De asemenea, a susținut că atât incapacitatea ei de a obține certificate din registrul public care atestă statutul familiei sale, cât și incapacitatea ei de a obține o pensie au fost cauzate numai de procedurile civile lungi privind statutul căsătoriei sale cu I.Š. În cadrul acestor proceduri, ea a folosit remediul de lungime a procedurilor, deși nu a avut succes, deoarece au început în 2002 și s-a încheiat doar în octombrie 2014, fără a exista un motiv justificat pentru lungimea lor excesivă. Din aceste motive, chiar dacă ea ar fi depus cereri administrative la Curtea Administrativă, nu ar fi avut nici o perspectiva de succes ca statutul căsătoriei ei cu I.Š. ar fi fost o întrebare preliminară atât în cadrul procedurii referitoare la cererea de certificate, cât și în cele privind reclamația ei de pensie. 47. Reclamantul a susținut, de asemenea, că termenul pentru depunerea cererii sale la Curte ar trebui calculat în legătură cu remediul de lungime a procedurilor pe care le-a folosit în cadrul procedurii civile privind statutul căsătoriei sale cu I.Š. În special, ea și-a depus cererea în fața Curții după ce Curtea Civilă Municipală de Zagreb nu s-a respectat ordinul județului Zagreb din 14 noiembrie 2011 de a încheia procedurile în termen de nouă luni (a se vedea punctul 9 mai sus). 48. Ea a susținut că incapacitatea sa de a obține certificate din registrul public și de a obține o pensie pentru un timp considerabil a fost doar o consecință a incertitudinii în timpul lungii proceduri civile privind statutul căsătoriei sale cu I.Š. Potrivit ei, lungimea excesivă a procedurii civile impugnate a încălcat în sine drepturile sale în temeiul articolului 8 din Convenție. 49. Reclamantul a susținut, de asemenea, că nu este adevărat că nu a suferit niciun dezavantaj semnificativ din cauza faptului că nu a putut obține certificate din registrul public datat mai recent. Acest lucru se datorează faptului că toate instituțiile din Republica Croația, ca regulă, pentru orice scop pentru care a fost necesară producerea de certificate din registrul public, au cerut ca acestea să aibă cel puțin șase luni de vârstă. În sfârșit, ea a subliniat că a trăit de câțiva ani fără a primi o pensie, toate datorită procedurilor civile lungi privind statutul căsătoriei sale cu I.Š. Evaluarea Curții 50. Curtea nu trebuie să abordeze toate obiectivele ridicate de Guvern deoarece cererea este, în orice caz, inadmisibilă din următoarele motive. 51. Curtea reiterează că, deși obiectul articolului 8 este, în esență, cel de a proteja persoana împotriva interferențelor arbitrare de către autoritățile publice, aceasta nu obligă statul să se abțină de la o astfel de interferență: în plus față de această întreprindere în principal negativă, poate exista obligații pozitive inerente respectului efectiv al vieții private sau de familie. Pentru a stabili dacă există sau nu o astfel de obligație pozitivă, Curtea va avea în vedere echilibrul echitabil care trebuie să fie afectat între interesul general al comunității și interesele concurente ale persoanelor fizice sau ale persoanelor fizice în cauză (a se vedea Gaskin v. Regatul Unit , 7 iulie 1989, § 42, Serie A nr. 160, și McGinley și Egan v. Regatul Unit , 9 iunie 1998, § 98, Raportul hotărârilor și hotărârilor 1998 III). 52. Curtea constată că principiul central al plângerilor reclamantei este că, datorită lungii excesive ale procedurii civile de anulare a căsătoriei sale cu I.Š, a trăit timp de un număr de ani fără a primi nici o pensie. 53. Prin urmare, cazul susține chestiunea dacă Statul pârât nu a îndeplinit sau nu datoria sa de a se asigura că procedura de anulare a căsătoriei nu împiedică inutil alte aspecte ale vieții private ale reclamantului, inclusiv standardul de viață și mijloacele de substanță. 54. În acest sens, Curtea constată în primul rând că în 1995 reclamantul a primit pensia de supraviețuitor în ceea ce privește primul soț al său, R.S. (a se vedea punctul 4 de mai sus). Ea a continuat să-l primească până la 29 noiembrie 2011, chiar dacă nu avea niciun drept de la 9 Decembrie 2000 din cauza căsătoriei ei cu I.Š (a se vedea punctul 11 de mai sus). Curtea constată că singurul motiv pentru care reclamantul a continuat să-l primească a fost pentru că nu și-a raportat căsătoria cu I.Š. către autoritățile interne în termen de 15 zile, conform dreptului intern (a se vedea punctul 12 de mai sus). 55. În plus, Curtea constată că, deși autoritățile naționale au constatat că reclamantul nu avea dreptul la pensia supraviețuitorilor în ceea ce privește R.S. începând cu 9 decembrie 2000 (a se vedea punctul 12 de mai sus), la 3 martie 2015, această decizie a fost anulată, cu efectul că dreptul ei la aceasta a fost restaurat ca și cum decizia din 29 noiembrie 2011 nu ar fi fost niciodată renduă (a se vedea punctul 31 de mai sus). 56. Curtea este conștientă de faptul că a existat o perioadă în care reclamantul nu a primit o pensie, în special de la 29 noiembrie 2011 la 3 martie 2015. Totuși, la 3 martie 2015, plata pensiei supraviețuitorilor în ceea ce privește R.S. a fost reintegrată și reclamantul a fost compensat pentru perioada în care plata a fost suspendată. 57. În consecință, având în vedere faptul că reclamantul nu a acționat de bună credință după ce a intrat în a doua căsătorie și, prin urmare, în momentul ilegal, a continuat să primească pensia supraviețuitorilor în ceea ce privește primul soț ei timp de aproape unsprezece ani, și având în vedere că a fost compensată pentru perioada în care plata pensiei supraviețuitorilor a fost suspendată, Curtea consideră că procedura civilă de anulare a căsătoriei sale cu I.Š. nu a afectat în mod serios aspectele vieții sale private care sunt obiectul aplicării ei. Prin urmare, nu se poate spune că, din cauza presupusei inacțiunea statului, ea a trebuit să suporte o sarcină excesivă, incompatibilă cu art. 8 din Convenție. 58. Prin urmare, cererea este vădit nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 a) și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 11 ianuarie 2018.