- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 8 februarie 2018
- Stat pârât
- RUS
- Articole
- Articolul 1, Articolul 6, Articolul 1 din Protocolul 1
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
- Încălcare — Articolul 1 din Protocolul 1
Sinelnikova și alții împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
SECȚIUNEA TERZĂ CAUZĂ DE SINELNIKOVA ȘI ALȚII v. RUSSIA (Depunerea nr. 41594/06 și altele 6 - a se vedea lista anexată JUDGMENT STRASBOURG 8 februarie 2018 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Sinelnikova și alții v. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Luis López Guerra, Președinte, Dmitry Dedov, Jolien Schukking, judecători și Liv Tigerstedt, secretar adjunct al secțiunii interioare, după ce a deliberat în particular la 18 ianuarie 2018, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a fost originat în cererile împotriva Rusiei depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat.
Cerințele au fost comunicate guvernului rusesc („Guvernului”). FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamanții s-au plâns de neexecutarea sau întârziarea executării hotărârilor interne și de lipsa oricărui remediu eficace în legislația internă. HOTĂRÂREA DE DECIZII , având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o hotărâre unică. II. Cererea GOVERNULUI de a formula o cerere în temeiul articolului 37 § 1 din convenție Guvernul a prezentat o declarație unilaterală în aplicarea nr. 41594/06 care nu a oferit o bază suficientă pentru a constata că respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenție nu impune Curții să continue examinarea cazului (art. 37 § 1 în amendă).
Curtea respinge cererea Guvernului de a elimina cererea și va continua, în consecință, examinarea cazului (a se vedea Tahsin Acar c. Turcia) (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, § 75, CEDO 2003 VI). III. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 § 1 ȘI ARTICOLUL 13 A CONVENȚIIII ȘI A ARTICOLUL 1 A PROTOCOLULUI nr. 6 § 1 și art. 13 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1, care se citesc după cum urmează: art. 6 § 1 „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere echitabilă ... de [a] ... tribunal ...” art. 13 „Toată persoana a căror drepturi și libertăți, astfel cum sunt prevăzute în [] Convenție, sunt încălcate, are un remediu eficace în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoane care acționează în calitate oficială.” art. 1 din Protocolul nr. 1 „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale.
Nimeni nu poate fi privat de posesiunile sale cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și prin principiile generale ale dreptului internațional. Cu toate acestea, dispozițiile anterioare nu afectează în niciun fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea bunurilor în conformitate cu dobânda generală sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau penalități.” Curtea reiterează că executarea unei hotărâri din partea oricărei instanțe trebuie considerată o parte integrantă a unei „audieri” în sensul articolului 6. Se referă, de asemenea, la jurisprudența sa privind neexecuția sau aplicarea întârziere a hotărârilor interne finale (a se vedea Hornsby c. Grecia , nr. 18357/91, § 40, Raporturi de hotărâri și hotărâri 1997 II).
Gerasimov și alții c. Rusia, nr. 29920/05 și alte 10, 1 iulie 2014, Curtea a constatat deja o încălcare în ceea ce privește chestiuni similare cu cele din acest caz. 10. Având în vedere natura atribuirilor judiciare în favoarea reclamanților (a se vedea tabelul apendice pentru detaliile ordonanțelor judiciare), Curtea consideră că reclamanții au avut, în temeiul acestor hotărâri, o „așteptare legitimă” pentru a dobândi un bun pecuniar, care a fost suficient de stabilit pentru a constitui o „poziție” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 11. După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri.
Având în vedere jurisprudența sa privind acest subiect, Curtea consideră că, în cazul instantaneu, autoritățile nu au desfășurat toate eforturile necesare pentru aplicarea integrală și în timp util a deciziilor în favoarea reclamanților. 12. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie încălcarea art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. 13. De asemenea, reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 13 din Convenție cu privire la lipsa unui remediu intern eficace în ceea ce privește neexecuția.
Curtea a remarcat deja existența unui nou recurs intern împotriva neexecuției hotărârilor interne care impun obligații de natură pecuniară și morală pentru autoritățile ruse, introdus în urma hotărârii pilot, care permite celor implicați să solicite compensații pentru daune suportate ca urmare a întârzierilor excesive în executarea hotărârilor judecătorești (a se vedea Kamneva și alții v. Rusia (dec.), nr. 35555/05 și altele 6, 2 mai 2017). Chiar dacă remediul a fost – sau este încă – disponibil pentru reclamanții, Curtea reiterează că ar fi nedrept să ceară reclamanților a căror cauze au fost deja în așteptare de mulți ani în sistemul intern și care au venit să caute ajutor la Curte, să-și aducă din nou cererile la tribunalele interne (a se vedea Gerasimov și alții Cu toate acestea, având în vedere adoptarea noului recurs intern, Curtea consideră că nu este necesar să se examineze în mod separat admisibilitatea și meritul plângerii reclamanților în temeiul articolului 13 în prezent (a se vedea, pentru o abordare similară, Kamneva și altele, citate mai sus și, mutatis mutandis Tkhyegepso și alții v. Rusia, nr. 44387/04 și alte 11, §§ 21-24, 25 octombrie 2011). Această hotărâre nu aduce atingere viitoarei evaluări ale Curții a noului remediu.
IV. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 15. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltelor Părți contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, o satisfacție echitabilă părții vătămate.” Legea, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat, respingând orice cereri suplimentare pentru o justă satisfacție formulate de reclamanții. În plus, atunci când reclamanții nu au prezentat niciun reclamant pentru o justă satisfacție în timp util, Curtea nu consideră necesară să facă nici o atribuire. 17. În plus, Curtea constată că statul reclamant are o obligație în curs de aplicare a hotărârilor care rămân aplicabile.
18. Curtea consideră că rata dobânzii implicite ar trebui să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
să se alăture cererilor; respinge cererea Guvernului de a ataca cererea nr. 41594/06 din lista cazurilor în temeiul articolului 37 din Convenție pe baza declarației unilaterale pe care le-au depus; declară plângerile privind neexecuția sau aplicarea întârziere a deciziilor interne admisibile; declară că aceste plângeri dezvăluie încălcarea articolului 6 § 1 din Convenția și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția privind neexecuția sau aplicarea întârziere a deciziilor interne; hotărăște că nu este necesar să se examineze admisibilitatea și meritul plângerii reclamanților în temeiul articolului 13 din Convenție; faptul că statul pârât asigură, prin mijloace adecvate, în termen de trei luni, executarea deciziilor interne în curs de desfășurare menționate în tabelul anexat; Detenții (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale; respinge restul cererilor reclamanților pentru o justă satisfacție.
Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 8 februarie 2018, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul de judecată.
Liv Tigerstedt Luis López Guerra Președintele adjunct al grefierului interimar APENDIX Lista cererilor de depunere a plângerilor în temeiul articolului 6 § 1 și al articolului 13 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 Numărul de cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Data nașterii Denumirea reprezentantului și locația Decizie internă relevantă Data de începere a perioadei de neexecuție Încheierea perioadei de neexecuție Lungime a procedurii de punere în aplicare Ordinea internă Sumele acordate pentru prejudiciu material și moral și costurile și cheltuielile per reclamant /holding (în euro) [1] 41594/06 02/07/2006 Valentina Mitrofanovna Sinelnikova 21/08/1947 Curtea de district Oktyabrskiy din Lipetsk, 20/03/1995, astfel cum a fost modificată de hotărârea din 13/02/1996 05/05/1998 11/05/2007 9 ani și 7 zile „... Administrația regională Lipetsk pentru a confirma titlul [al reclamantului] la o ... mașină [care trebuia să fie plătită de către autoritățile federale]” 6.000 52857/08 05/10/2008 Svetlana Nikolayevna Petrova 01/09/1952 Curtea de District Plesetskiy din regiunea Arkhangelsk,
30/01/2008 12/02/2008 în așteptarea de peste 9 ani și 9 luni și 4 zile „... municipiul „Plesetkoye” pentru repararea apartamentului [de reclamantul] … pentru a oferi [reclamantul] familiei de trei persoane cu locuințe decente pentru perioada în care apartamentul este în curs de reparare ...” 39838/09 27/04/2009 Tatyana Viktorovna Likhacheva 11/05/1971 Chkalovskiy Curtea de District din Ekaterinburg, 23/07/2008 05/08/2008 în așteptare Mai mult de 9 ani și 3 luni și 11 zile pentru a considera reclamant o victimă a efectelor de forță radiativă în Semipalatinsk și pentru a furniza toate documentele necesare pentru obținerea compensației și beneficiilor sociale în temeiul legii 9874/10 16/12/2009 Andrey Viktorovich Khalin 05/08/1971 Curtea Militară de Groznyy Garrison, 18/07/2005 Curtea Militară de Rostov pe Don Garrison, 08/11/2007 29/07/2005 30/01/2008 în așteptare Mai mult de 12 ani și 3 luni și 18 zile în suspensie Mai mult de 9 ani și 9 luni și 17 zile „... Comandantul unității militare pentru a confirma că [ reclamantul] a participat la operațiunile anti-terroriste în Cecenia cu toate obligațiile consecutive ... de a plăti achitații salariale, pentru a oferi zile suplimentare de concediu..., plăți de pensii ...“ „... [autoritățile militare] de a confirma [dreptul reclamantului] de a primi locuințe; de a-l plăti alocația de concediu;
de a furniza certificat de locuință...” 47047/11 22/05/2011 Sergey Petrovich Sapegin 29/07/1958 Curtea Militară a Garnisonului Moscova, 09/07/2010 14/10/2010 în așteptarea Mai mult de 7 ani și 1 lună și 2 zile „Comandantul unei unități militare și al unei comisii de locuințe ale flotei navale ruse pentru a furniza [reclamantul și familia sa] locuințe în conformitate cu normele stabilite ... la Moscova” 22120/12 15/03/2012 Cazare Sergey Yevgenyevich Koval 26/10/1958 Olga Aleksandrovna Koval 18/11/1958 Markin Konstantin Aleksandrovich Velikiy Novgorod Curtea Militară a Garnisonului Moscova, 30/09/2009 26/11/2009 în așteptarea de peste 7 ani și 11 luni și 21 de zile „... [autoritățile militare] pentru a asigura [reclamantul și membrii familiei sale] locuințe la Moscova în ordinea prioritară în conformitate cu [legea și reglementările existente]...“ 6,000 43683/12 25/06/2012 Roman Vladimovich Ponomarev 03/05/1968 Curtea Militară a Volgograd Garrison, 17/01/2011 20/04/2011 în așteptare Mai mult de 6 ani și 6 luni și 27 de zile Pentru a furniza reclamantului îmbrăcămintea și furnizarea de echipamente militare pentru valoarea comună a 2992.59 ruble ruse [1] Plus orice impozit care poate fi taxat reclamanților.
THIRD SECTION
CASE OF SINELNIKOVA AND OTHERS v. RUSSIA (Application no. 41594/06 and 6 others - see appended list ) JUDGMENT STRASBOURG 8 February 2018 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Sinelnikova and Others v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Luis López Guerra, President, Dmitry Dedov, Jolien Schukking, judges, and Liv Tigerstedt Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 18 January 2018, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in applications against Russia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table.
The applications were communicated to the Russian Government (“the Government”). THE FACTS
The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.
The applicants complained of the non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions and of the lack of any effective remedy in domestic law. THE LAW I.
JOINDER OF THE APPLICATIONS
5. Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment. II. THE GOVERNMENT’S REQUEST TO STRIKE OUT AN APPLICATION UNDER ARTICLE 37 § 1 OF THE CONVENTION
The Government submitted a unilateral declaration in application no. 41594/06 which did not offer a sufficient basis for finding that respect for human rights as defined in the Convention does not require the Court to continue its examination of the case (Article 37 § 1 in fine). The Court rejects the Government’s request to strike the application out and will accordingly pursue its examination of the case (see Tahsin Acar v. Turkey (preliminary objections) [GC], no. 26307/95, § 75, ECHR 2003 ‑ VI). III.
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE
6 § 1 AND ARTICLE
13 OF THE CONVENTION AND OF ARTICLE
1 OF PROTOCOL No. 1
The applicants complained of the non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions given in their favour and of the lack of any effective remedy in domestic law. They relied, expressly or in substance, on Article 6 § 1 and Article 13 of the Convention and on Article 1 of Protocol No. 1, which read as follows: Article 6 § 1 “In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a fair ... hearing ... by [a] ... tribunal ...” Article 13 “Everyone whose rights and freedoms as set forth in [the] Convention are violated shall have an effective remedy before a national authority notwithstanding that the violation has been committed by persons acting in an official capacity.” Article 1 of Protocol No. 1 “Every natural or legal person is entitled to the peaceful enjoyment of his possessions. No one shall be deprived of his possessions except in the public interest and subject to the conditions provided for by law and by the general principles of international law. The preceding provisions shall not, however, in any way impair the right of a State to enforce such laws as it deems necessary to control the use of property in accordance with the general interest or to secure the payment of taxes or other contributions or penalties.”
The Court reiterates that the execution of a judgment given by any court must be regarded as an integral part of a “hearing” for the purposes of Article 6. It also refers to its case-law concerning the non-enforcement or delayed enforcement of final domestic judgments (see Hornsby v. Greece , no. 18357/91, § 40, Reports of Judgments and Decisions 1997 ‑ II).
In the leading case of Gerasimov and Others v. Russia, no. 29920/05 and 10 others, 1 July 2014, the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.
Having regard to the nature of the judicial awards in the applicants’ favour (see the appended table for details of court orders), the Court considers that the applicants had, by virtue of these judgments, a “legitimate expectation” to acquire a pecuniary asset, which was sufficiently established to constitute a “possession” within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the authorities did not deploy all necessary efforts to enforce fully and in due time the decisions in the applicants’ favour.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention.
The applicants also complained under Article 13 of the Convention about the lack of an effective domestic remedy in respect of the non ‑ enforcement. The Court has already noted the existence of a new domestic remedy against the non-enforcement of domestic judgments imposing obligations of a pecuniary and non-pecuniary nature on the Russian authorities, introduced in the wake of the pilot judgment, which enables those concerned to seek compensation for damage sustained as a result of excessive delays in the enforcement of court judgments (see Kamneva and Others v. Russia (dec.), no. 35555/05 and 6 others, 2 May 2017). Even though the remedy was – or still is – available to the applicants, the Court reiterates that it would be unfair to request the applicants whose cases have already been pending for many years in the domestic system and who have come to seek relief at the Court, to bring again their claims before domestic tribunals (see Gerasimov and Others , cited above, § 230).
However, in the light of the adoption of the new domestic remedy, the Court, as in its previous decisions, considers that it is not necessary to examine separately the admissibility and merits of the applicants’ complaint under Article 13 in the present cases (see, for a similar approach, Kamneva and Others , cited above, and, mutatis mutandis , Tkhyegepso and Others v. Russia, no. 44387/04 and 11 others, §§ 21-24, 25 October 2011). This ruling is without prejudice to the Court’s future assessment of the new remedy. IV.
APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION
15. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law, the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table. It rejects any additional claims for just satisfaction raised by the applicants. Moreover, where the applicants did not submit any claims for just satisfaction in due time, the Court does not find it necessary to make any award.
The Court further notes that the respondent State has an outstanding obligation to enforce the judgments which remain enforceable.
The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, 1. Decides to join the applications; 2. Rejects the Government’s request to strike application no. 41594/06 out of its list of cases under Article 37 of the Convention on the basis of the unilateral declaration which they submitted; 3. Declares the complaints concerning the non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions admissible; 4. Holds that these complaints disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention concerning the non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions; 5. Decides that it is not necessary to examine the admissibility and merits of the applicants’ complaint under Article 13 of the Convention; 6. Holds that the respondent State shall ensure, by appropriate means, within three months, the enforcement of the pending domestic decisions referred to in the appended table; 7. Holds (a) that the respondent State is to pay the applicants, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points; 8. Dismisses the remainder of the applicants’ claims for just satisfaction. Done in English, and notified in writing on 8 February 2018, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Liv Tigerstedt Luis López Guerra Acting Deputy Registrar President APPENDIX List of applications raising complaints under Article 6 § 1 and Article 13 of the Convention and Article 1 of the Protocol No. 1 (non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions and lack of any effective remedy in domestic law) No. Application no. Date of introduction Applicant name Date of birth Representative name and location Relevant domestic decision Start date of non-enforcement period End date of non-enforcement period Length of enforcement proceedings Domestic order Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses per applicant /household (in euros) [1] 41594/06 02/07/2006 Valentina Mitrofanovna Sinelnikova 21/08/1947 Oktyabrskiy District Court of Lipetsk, 20/03/1995, as amended by the judgment of 13/02/1996 05/05/1998 11/05/2007 9 years and 7 days “... Lipetsk Regional administration to confirm title [of the applicant] to a ... car [which had to be paid by the federal authorities]” 6,000 52857/08 05/10/2008 Svetlana Nikolayevna Petrova 01/09/1952 Plesetskiy District Court of the Arkhangelsk Region, 30/01/2008 12/02/2008 pending More than 9 years and 9 months and 4 days “... the municipality of “Plesetskoye” to repair [the applicant’s] apartment … to provide [the applicant] for the family of three with decent housing for the period the apartment is under repair ...” 0 39838/09 27/04/2009 Tatyana Viktorovna Likhacheva 11/05/1971 Chkalovskiy District Court of Ekaterinburg, 23/07/2008 05/08/2008 pending More than 9 years and 3 months and 11 days to consider the applicant a victim of radiative forcing effects in Semipalatinsk and to provide with all documents necessary to obtain compensation and social benefits under the law 0 9874/10 16/12/2009 Andrey Viktorovich Khalin 05/08/1971 Military Court of Groznyy Garrison, 18/07/2005 Military Court of Rostov on Don Garrison, 08/11/2007 29/07/2005 30/01/2008 pending More than 12 years and 3 months and 18 days pending More than 9 years and 9 months and 17 days “... the Commander of Military unit to confirm that [the applicant] had participated in anti-terrorist operations in Chechnya with all consequent obligations ... to pay salary arrears, to provide additional days of leave..., pension payments ... ” “... [military authorities] to confirm [the applicant’s] right to receive housing; to pay him leave allowance; provide housing certificate...” 0 47047/11 22/05/2011 Sergey Petrovich Sapegin 29/07/1958 Military Court of the Moscow Garrison, 09/07/2010 14/10/2010 pending More than 7 years and 1 month and 2 days “Commander of a Military unit and Housing Commission of the Russian Naval Fleet to provide [the applicant and his family] with housing in conformity to the established norms ... in Moscow” 0 22120/12 15/03/2012 Household Sergey Yevgenyevich Koval 26/10/1958 Olga Aleksandrovna Koval 18/11/1958 Markin Konstantin Aleksandrovich Velikiy Novgorod Military Court of the Moscow Garrison, 30/09/2009 26/11/2009 pending More than 7 years and 11 months and 21 days “ ... [military authorities] to provide [the applicant and his family members] with housing in Moscow in the order of priority in accordance with [the existing law and regulations]... ” 6,000 43683/12 25/06/2012 Roman Vladimirovich Ponomarev 03/05/1968 Military Court of the Volgograd Garrison, 17/01/2011 20/04/2011 pending More than 6 years and 6 months and 27 days To provide the applicant with military clothing and equipment supplies for the common value of 2992.59 Russian roubles 0 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicants.