Kullasepp împotriva Estoniei

Comunicat la 9 mai 2018 SECȚIUNE Cerere nr. 7651/17 Evelin KULLASEPP împotriva Estoniei depusă la 20 ianuarie 2017 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la incapacitatea reclamantului – o persoană cu o capacitate juridică activă restricționată ( piiratud teovõime ), al căror drept de vot nu a fost restricționat de către instanță – să voteze în parlamentul național ( Rigiikogu ) alegerile din 2011 și în alegerile din Parlamentul European în 2014 ca urmare a unei presupuse erori administrative de marcare a reclamantului în Registrul Populației (rahvastikuregister ) care au fost abandonate de dreptul de vot între 20 decembrie 2010 și 13 octombrie 2014. De asemenea, cererea ridică întrebarea dacă există un remediu eficace în fața autorităților interne.

Curtea județului Harju a refuzat să examineze cererea reclamantului pentru prejudiciu moral, având în vedere faptul că nu are o perspectivă de succes ( materiaalõiguslikult perspektiivitu ) și a remarcat că dreptul intern nu prevede compensații pentru morale Prejudiciu material pentru încălcarea dreptului de vot. Curtea de Apel din Tallinn a fost de acord cu această poziție, dar a adăugat că reclamantul ar putea avea, de unul singur sau cu ajutorul tutorei ei juridici, o cerere secretarului orașului ( linnasekretär ) de a modifica lista electorală ( valijat nimekiri ). Curtea Supremă a refuzat să examineze recursul privind punctele de drept.

QUESTIONS TO PARTE A existat o încălcare a dreptului reclamantului în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1 de a vota în alegerile parlamentului național în 2011 și alegerile Parlamentului European în 2014? A avut reclamantul la dispoziția ei un remediu intern eficace pentru plângerea sa în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1, astfel cum prevede art. 13 din Convenție? În special, ar putea fi considerată posibilitatea de a cere, în ziua alegerilor, ca lista electorală să fie modificată un remediu eficace (preventiv), ținând seama de constrângerile de timp și că a) dreptul de vot al reclamantului nu a fost restricționat de Curtea județului Harju; b) Registrul populației conținea totuși o trimitere la o astfel de restricție și c) reclamantul nu a fost conștientă de o asemenea trimitere în Registrul Populației la momentul respectiv, dar a descoperit numai mai târziu când solicită o carte de identitate la consiliul de poliție și de gardă de frontieră?

Communicated on 9 May 2018

SECOND SECTION

Application no. 7651/17 Evelin KULLASEPP against Estonia lodged on 20 January 2017

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the inability of the applicant – a person with a restricted active legal capacity ( piiratud teovõime ), but whose right to vote was not restricted by the court – to vote in the national parliament ( Riigikogu ) elections in 2011 and in the European Parliament elections in 2014 as a result of an alleged administrative error of marking the applicant in the Population Register ( rahvastikuregister ) as having been divested of a right to vote between 20 December 2010 and 13 October 2014. The application also raises the question of whether there was an effective remedy before the domestic authorities. The Harju County Court refused to examine the applicant’s claim for non-pecuniary damage, considering that it did not have perspective of success ( materiaalõiguslikult perspektiivitu ) and noted that the domestic law did not provide for compensation for non ‑ pecuniary damage for the breach of the right to vote.

The Tallinn Court of Appeal agreed with that position, but added that the applicant could have, either by herself or with the help of her legal guardian, submitted a request to the city secretary ( linnasekretär ) to amend the electoral list ( valijate nimekiri ). The Supreme Court refused to examine the appeal on points of law. QUESTIONS tO THE PARTIES 1. Has there been a breach of the applicant’s right under Article 3 of Protocol No. 1 to vote in national parliament elections in 2011 and European Parliament elections in 2014? 2. Did the applicant have at her disposal an effective domestic remedy for her complaint under Article 3 of Protocol No. 1, as required by Article 13 of the Convention?

In particular, could the possibility to ask, on the election day, for the electoral list be amended be considered an effective (preventive) remedy, taking into account the time constraints and that a) the applicant’s voting right had not been restricted by the Harju County Court; b) the Population Register nevertheless contained a reference to such a restriction and c) the applicant was unaware of such a reference in the Population Register at the relevant time, but only found out later when applying for an ID card at the Police and Border Guard Board?