TORADZE v. GEORGIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
TORADZE v. GEORGIA (CtEDO, 2018)
Comunicat la 7 iunie 2018 CIFTH SECȚIUNE Cerere nr. 126999/18 Tatia TORADZE împotriva Georgiei depusă la 6 martie 2018 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Tatia Toradze, este un național georgian, născut în 1981 și trăit la timpul material în Tbilisi. Ea este reprezentată în fața Curții de către dl E. Marikashvili, dl T. Svaidze și dna. Tsulukidze – avocați care practică la Tbilisi, de asemenea de domnul P. Leach, dna J. Sawyer, dna V. Grigoryan, dna K. Levin, dna J. Gavron și dna Evans – avocați care practică în Regatul Unit. Circumstanțele cazurilor Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează: În vara 2014 reclamantul a devenit familiarizat cu G.B. prin mass-media socială. Într-un timp în toamna anului 2014 au început să se întâlnească. G.B. deținea o poziție de senior la Ministerul Afacerilor Interne („MIA”) la momentul material. Curând G.B. a devenit abuziv față de solicitant. El a început să-și controleze acțiunile și amenințat și umiliat-o. Potrivit reclamantului, primele incidente fizice violente împotriva ei au avut loc în iulie, august și începutul lunii octombrie 2015; totuși, ea nu le-a raportat la poliție. La 19 octombrie 2015, G.B. a atacat reclamantul în timp ce pe o stradă din Tbilisi. Poliția a sosit, dar în loc de a lua măsuri, se pare că au insultat verbal reclamantul prin numirea ei de “bitch”. Potrivit raportului privind incidentul, G.B. s-a plâns la poliție că reclamantul l-a hărțuit prin vizitarea sistematică a casei sale fără permisiunea sa. Raportul incidentului a afirmat în continuare că niciuna dintre părți nu a avut nici o reclamație față de cealaltă. Prin urmare, nu au fost inițiate proceduri. La 20 octombrie 2015 reclamantul și-a tăiat încheietura în fața casei G.B., după care a fost bătut de către G.B. Poliția a sosit și a elaborat un raport conform căruia G.B. a bătut reclamantul. Ancheta următoare a fost inițiată în circumstanța incidentului violent în temeiul articolului 125 din Codul Penal (o infracțiune legată de bătăi) și reclamantul au fost interogați. După cum recomanda, ea a spus poliției despre incidentul și istoricul relațiilor sale violente cu G.B. în detaliu, însă a fost împiedicată să depună o plângere scrisă oficială împotriva G.B. despre abuzul fizic și psihologic continuu. În aceeași zi, reclamantul a numit Inspecția Generală la linia de contact a MIA și a raportat incidentul. Un examen forense, organizat de un investigator, a stabilit că reclamantul a suferit leziuni corporale mai puțin grave. În mai 2016 ancheta a fost întreruptă pentru lipsa elementelor unei infracțiuni. Biroul Procurorului a concluzionat că G.B. a atacat reclamantul, inclusiv lovindu-o pe cap. Cu toate acestea, nu a fost cauzată nici o pagubă majoră sănătății sale și reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu fizic sau psihologic. La 10 noiembrie 2016 Inspecția generală a MIA a emis un raport privind incidentul din 20 octombrie 2015. În raportul în care au concluzionat că G.B. a insultat reclamantul, provocând prejudiciul fizic și tratand-o în mod degradant. Acest incident a încălcat normele disciplinare MIA și G.B. a fost emis în consecință cu o reprimare. 10. Între timp, un alt incident violent, potrivit reclamantului, a avut loc în ianuarie 2016, dar ea a avut frică de a raporta poliția. 11. La 22 mai 2016, reclamantul a fost reținut de poliție, acționând la cererea G.B. pentru a presupune insultarea acesteia din urmă și rezisterea unui ordin de poliție. După ce a petrecut aproximativ patru ore în detenție, reclamantul a fost eliberat mai târziu printr-o decizie a Curții Municipale Tbilisi. Acesta a achitat-o din acuzațiile administrative menționate mai sus. La 24 mai 2016, reclamantul s-a plâns la Inspecția Generală a MIA despre arestarea ei ilegală și abuzul verbal de către G.B. În răspuns, la 10 iunie 2016 Inspecția generală a MIA a informat reclamantul că, după efectuarea unei examinări interne, au concluzionat că G.B. nu a comis nicio încălcare disciplinară. Potrivit dosarului, reclamantul s-a plâns și de ofițerul de poliție care, la cererea G.B., a arestat-o. La 28 iulie 2016 G.B. a bătut în mod sever reclamantul, a împins-o pe scări și a lovit capul într-o ușă și un perete. Reclamantul a chemat poliția, care a sosit împreună cu o ambulanță. Reclamantul a fost dus la un spital unde a fost diagnosticată cu contuzie, traumatisme cu creierul craniu închis și pierderea auditivă parțială. A fost inițiată o anchetă penală împotriva amândoi în bătaie reciprocă în temeiul art. 125 din Codul Penal. A doua zi, reclamantul a numit Inspecția Generală a MIA și s-a plâns că ancheta privind incidentul din 28 iulie 2016 nu a fost efectuată într-un mod imparțial. 13. La 8 august 2016, reclamantul a solicitat Biroului Procurorului General al Georgiei, furnizarea detaliilor tuturor presupuselor incidente de violență psihică și fizică și solicitarea unei anchete eficace privind abuzul suferit. Ea solicită organizarea unei examinări legistice pentru a stabili rănile ei, acordarea statutului de victimă în cadrul procedurilor penale în curs, precum și examinarea unui motiv discriminatoriu de sex în spatele tuturor actelor de violență comise împotriva ei. Ea solicită, de asemenea, aplicarea măsurilor de protecție în cursul anchetei, în timp ce temea repercusiunile G.B. În lipsa unui răspuns, la 6 octombrie 2016 reclamantul a trimis o altă scrisoare Biroului Procurorului, repetând cererile sale. 14. După cereri repetate, la 24 octombrie 2016 biroul Procurorului Tbilisi a informat reclamantul că o anchetă asupra incidentului din 28 iulie 2016 era încă în așteptare. 15. La 8 noiembrie 2016, reclamantul a solicitat Oficiului Procurorului Tbilisi să reclasifice infracțiunea în cadrul anchetei pentru o infracțiune de violență în temeiul art. 126 din Codul Penal. În plus, reclamantul a solicitat întreruperea procedurii penale pe calea ei și efectuarea unei anchete eficace, având în vedere faptul că violența domestică și violența împotriva femeilor în general au fost crime răspândite în Georgia și că există un interes public ridicat în urmărirea penală. 16. În răspunsul la scrisoarea de mai sus, la 17 noiembrie 2016 biroul Procurorului Tbilisi a informat reclamantul că nu există motive pentru acordarea cererilor sale. 17. La 13 martie 2017, reclamantul a solicitat Oficiului Procurorului Tbilisi cerând informații actualizate privind ancheta. Ea solicită, de asemenea, accesul la rapoartele medicale referitoare la starea ei medicală care a fost eliberată în urma examinării medicale. În răspuns, prin scrisoarea din 26 aprilie 2017, procurorul responsabil a informat reclamantul că ancheta se desfășoară în conformitate cu art. 126 din Codul Penal și că raportul medical relevant a fost obținut de la Biroul Național Forense. 18. Din dosarul de caz se constată că mai multe examinări legisle ale reclamantului au fost organizate în scopul anchetei, dar reclamantul nu a primit acces la rapoartele medicale relevante. 19. La 31 iulie 2017, reclamantul a fost văzut de către un psiholog, care a concluzionat că suferă de tulburări de stres post-traumatice și depresie ușoară. 20. La 7 septembrie 2017 reclamantul a fost informat de Oficiul de Defensoare Publică din Georgia că, după ce s-a întrebat despre progresul procedurii, au fost informate că procedurile privind incidentul violent din 28 iulie 2016 sunt încă în așteptare. Legea internă relevantă Codul penal al Georgiei 21. Articolele relevante ale Codului Penal în vigoare în timpul material citim după cum urmează: art. 125 – Beating (articolul a fost abrogat la 01 decembrie 2016) „1. Bătăile sau alte violențe care au cauzat durerea fizică a victimei, dar nu au suferit consecințele prevăzute la art. 120 din prezentul cod, sunt pedepsite de un serviciu amenziu sau comunitar de la 120 la 180 de ore, sau de o muncă corectivă de până la 15 luni. ...” art. 126 - Violență „1. Bătăile sau alte violențe care au cauzat durerea fizică a victimei, dar care nu au determinat consecința prevăzută la art. 120 din prezentul Cod, sunt pedepsite cu o amendă sau un serviciu comunitar pentru un termen de 120 până la 180 de ore sau arestarea domiciliară pentru un termen de șase luni până la doi ani, sau închisoarea pentru un termen de până la un an. 1 alin. (1) Același act comis: a) Cunoștință împotriva unui minor, a unei persoane neajutorate, a unei persoane cu handicap sau a unei femei gravide; ... d) Repeted, va fi pedepsit de un serviciu amendat sau comunitar de la 180 la 240 de ore, sau prin închisoare pentru un termen de până la doi ani. 1 alin. (2) Bătăi regulate sau alte violențe care au cauzat suferință fizică sau mentală a unei persoane afectate, dar care nu au provocat o consecință prevăzută în art. 117 sau 118 din prezentul Cod, trebuie să fie pedepsite de arest la domiciliu pentru un termen de unu până la doi ani, sau de închisoare pentru un termen de unu până la trei ani. (2) Un act prevăzut în alin. (1) alin. (2) din prezentul articol a comis: ... d) Cunoștință de către un infractor împotriva unui minor, a unei persoane neajutorate sau a unei persoane care depinde din punct de vedere financiar sau altul; ... h) Abuzând de poziție oficială; i) Repeted; va fi pedepsită cu închisoare pentru un termen de patru până la șase ani, cu sau fără privare a dreptului de a deține un birou sau de a desfășura activități de până la trei ani.” 22. La 25 iunie 2012 a fost introdusă în Codul Penal al Georgiei o dispoziție separată de criminalizare a violenței domestice, care a fost citită în timpul material, după cum urmează: art. 126 alineatul (1) - Violența domestică „1. Violența, insulte regulate, șantaj, umilirea de către un membru al familiei împotriva unui alt membru al familiei, care a determinat durere fizică sau anxietate și care nu a implicat consecințele prevăzute la articolele 117, 118 sau 120 din prezentul Cod, sunt pedepsite de serviciul comunitar de la 80 la 150 de ore sau de la închisoare de până la un an. 2. Aceeași acțiune a comis: a) Cunoștință împotriva unui minor, a unei persoane neajutorate, a unei persoane cu handicap sau a unei femei gravide; ... e) Repet, va fi pedepsit de serviciul comunitar de 200 până la 400 de ore, sau prin închisoare pentru un termen de unu până la trei ani. Notă: În sensul prezentului articol, următoarele persoane sunt considerate membri ai familiei: soț, mamă, tată, bunicule, bunica, copilul (fiule pas), copilul adoptiv, soțul părintei, adoptiv, familie de adopție (mamă părinte, tată adoptiv), tutore, nepot, soră, frate, părinți ai unui soț, fiu sora, sora, fost soț, de asemenea, persoane care mențin sau mențin o gospodărie comună.” 23. La 1 iunie 2017, articolul de mai sus a fost modificat majorând posibila sancțiune pentru infracțiunile de violență domestică. În același timp, a fost eliminată nota de mai sus care prevede definirea unui membru al familiei. Legea privind eliminarea violenței împotriva femeilor și/sau violenței domestice, protecția și sprijinul victimelor violenței 24. La 25 mai 2006, Georgia a adoptat Legea privind eliminarea violenței împotriva femeilor și/sau violenței domestice, protecția și sprijinul victimelor violenței („Legea privind violența domestică”). În versiunea sa inițială, Legea a oferit protecție numai victimelor violenței domestice, limitând definiția acesteia la violență în cadrul familiei. În 2017, Legea a fost modificată pentru a acoperi violența împotriva femeilor în afara contextului familiei, inclusiv violența de gen în viața publică și privată. Ca parte a măsurilor de protecție, legea permite ofițerilor de poliție să elibereze ordine restrictive, care trebuie aprobate de instanțe în termen de 24 de ore și sunt valabile până la o lună. În plus, judecătorii instanțelor de primă instanță pot emite ordine de protecție ca parte a procedurilor administrative. Ele stabilesc măsuri temporare care ar trebui luate pentru a proteja o victimă și care sunt valabile până la șase luni. Legea internațională 25. Georgia a semnat și ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice la 19 iunie 2014 și, respectiv, 5 mai 2017. Convenția a intrat în vigoare cu privire la Georgia la 1 septembrie 2017. Dispozițiile sale relevante se citesc după cum urmează: art. 3 – Definiții „În sensul prezentei convenții: a. „violență împotriva femeilor” este înțeles ca o încălcare a drepturilor omului și o formă de discriminare împotriva femeilor și înseamnă toate actele de violență bazate pe sex care rezultă sau ar putea duce la prejudicii fizice, sexuale, psihologice sau economice sau la suferințe pentru femei, inclusiv amenințări ale unor astfel de acte, coerciție sau privare arbitrară a libertății, fie în public, fie în viață privată; „violență domestică” se referă la toate actele de violență fizică, sexuală, psihologică sau economică care au loc în cadrul familiei sau în cadrul unității interne sau între fosti soții sau parteneri actuali, indiferent dacă autorul a împărtășit sau nu aceeași reședință cu victima; „gender” însemnează rolurile, comportamentele, activitățile și atributele sociale pe care o societate le consideră adecvate pentru femei și bărbați; d. „violența de gen împotriva femeilor” înseamnă violența care este direcționată împotriva unei femei pentru că este o femeie sau care afectează femeile în mod disproporționat; ...” art. 5 – Obligațiile de stat și diligencea corespunzătoare „1. Părțile se abțin de la orice act de violență împotriva femeilor și se asigură că autoritățile de stat, oficialii, agenții, instituțiile și alți actori acționează în numele statului în conformitate cu această obligație. (2) Părțile iau măsurile legislative și alte măsuri necesare pentru a exercita diligența corespunzătoare pentru prevenirea, investigarea, pedepsirea și repararea actelor de violență care fac obiectul domeniului de aplicare al prezentei convenții, care sunt perpetrate de actori neestatali.” art. 46 – Circumstanțe agravante „Partiile iau măsurile legislative sau alte măsuri necesare pentru a se asigura că următoarele circumstanțe, în măsura în care acestea nu fac deja parte din elementele constitutive ale infracțiunii, pot fi luate în considerare, în conformitate cu dispozițiile relevante ale dreptului intern, ca circumstanțe agravante în determinarea sentinței în raport cu infracțiunile stabilite în conformitate cu prezenta convenție: (a) infracțiunea a fost comisă împotriva unui fost soț sau actual sau a unui partener, recunoscută prin dreptul intern, de către un membru al familiei, de o persoană care a locuit cu victima sau de o persoană care a abuzat de autoritatea sa; (b) infracțiunea sau infracțiunile conexe au fost comise în mod repetat; ...” art. 50 – Răspunsul imediat, prevenirea și protecția „1. Părțile iau măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru a se asigura că agențiile responsabile de aplicare a legii răspund la toate formele de violență care fac obiectul domeniului de aplicare al prezentei convenții, oferind în mod prompt și în mod corespunzător o protecție adecvată și imediată victimelor. ...” art. 53 – Ordine de reabilitare sau de protecție „1. Părțile iau măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru a se asigura că sunt puse la dispoziția victimelor tuturor formelor de violență care fac obiectul domeniului de aplicare al prezentei convenții. ...” art. 56 – Măsuri de protecție „1. Părțile iau măsurile legislative sau de altă natură necesare pentru a proteja drepturile și interesele victimelor, inclusiv nevoile lor speciale de martor, în toate etapele anchetelor și procedurilor judiciare, în special prin: (a) prevederea protecției lor, precum și a familiilor și a martorilor acestora, de intimidare, represalii și a victimizării repetate. ...” COMPLAINTE 26. Reclamantul se plâng în temeiul articolului 3 din Convenție, luat singur și coroborat cu art. 14, că statul nu a reușit să o protejeze de violență continuă. Ea susține în acest sens că autoritățile relevante nu au efectuat o investigație adecvată și eficace cu privire la acuzațiile sale de abuz și că cadrul juridic existent la momentul material a fost deficitar lăsând-o în afara domeniul de protecție acordat victimelor violenței de gen. A existat o încălcare a articolului 3 din Convenție în acest caz? În special: 1.1. Având în vedere faptul că autoritățile relevante erau conștienți de pericolul impus de G.B., au respectat obligația lor pozitivă de a lua toate măsurile necesare pentru a proteja reclamantul împotriva violenței de către fostul ei iubit, conform articolului 3 din Convenție? 1.2. Având în vedere obligația procedurală prevăzută la art. 3 din Convenție, autoritățile de investigare au efectuat o anchetă rapidă și eficace cu privire la acuzațiile reclamanților de violență repetată? 1.3. Reclamantul a intrat în cadrul protecției acordate victimelor violenței domestice în cadrul sistemului juridic intern Dacă da, cadrul juridic georgian existent a furnizat reclamantului măsuri de protecție adecvate? Reclamantul a suferit discriminări pe motiv de genul său contrar articolului 14 din Convenție, citit coroborat cu art. 3? Aparține reclamantul unui grup deosebit de vulnerabil având în vedere presupusa lipsă de protecție a femeilor împotriva violenței domestice?