CtEDO 10.07.2018 Auto

AFFAIRE ÇİFTÇİ c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
10.07.2018
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'article 3 - Interdiction de la torture (Article 3 - Traitement dégradant) (Volet matériel)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE ÇİFTÇİ c. TURQUIE (CtEDO, 2018)
HUDOC · oficial

A DOUA SECȚIUNE CU PRIVIRE LA ACEASTA: TURCIA (Cercetarea nr. 51586/10) HOTĂRÂREA STRASBURG 10 iulie 2018 Această hotărâre este definitivă. Aceasta poate fi supusă unor modificări de formă. În cazul în care se soluționează cauza shtiftçi c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-un comitet compus dintr-un comitet compus din Paul Lummens, președinte, Valeriu Gritco, Stephanie Morou-Vikström, judecători, și de Hasan Bak din secțiune După ce a intenționat în camera Consiliului la 19 iunie 2018, hotărârea a fost adoptată la această dată, La originea cauzei se află o cerere (n 51586/10) îndreptată împotriva Republicii Turcia și al cărei resortisant al acestui stat, dl Murat etiftçi ( La 27 iulie 2010, Tribunalul a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( Reclamantul se plânge că a fost supus unor tratamente abuzive în timpul arestării și consideră că ancheta în această privință a fost inechivocă. La 22 mai 2017, cererea a fost comunicată guvernului. La 23 octombrie 2007, el a fost arestat în timpul unui protest împotriva instalării camerelor de supraveghere în districtul Gazi din Istanbul. Reclamantul a declarat că a fost lovit în timpul arestării sale. Rapoartele spitalului Haseki din ziua arestării, spitalul Burat din 24 octombrie 2007 și avizul medical al institutului medico-legal din 1 octombrie 2007 noiembrie 2007 indică mai multe leziuni ale reclamantului, în special vânătăi la pleoape, o vânătaie de 2 3 cm pe regiunea maxilară stângă, o leziune de 4 x 4 cm pe cotul drept. La 1 noiembrie 2007, procurorul districtual al Republicii Gaziosmanpașa ( La 16 decembrie 2009, procurorul republican a respins cazul și a afirmat că procesele-verbale și acuzațiile împotriva protestatarilor indicau că reclamantul, printre mai multe alte persoane, a fugit și a fost împotriva arestării sale, că o fotografie în presa: că un polițist stătea la noptiera reclamantului în timp ce acesta era la sol, și că reclamantul a așteptat 7-8 zile înainte de a depune plângere Procurorul a reluat apoi textul dispozițiilor legislative care permit utilizarea forței și a încheiat cu următoarele: De asemenea, este foarte probabil ca reclamantul să prezinte acuzații împotriva sa. Nu există nici un element care să susțină afirmațiile potrivit cărora polițiștii ar fi depășit cadrul stabilit de lege în utilizarea forței pentru a neutraliza La 4 aprilie 2013, reclamantul a fost achitat în cauza penală inițiată împotriva manifestanților pe motiv că acesta era de trecere la fața locului și că nu există dovezi care să permită stabilirea participării sale la mișcarea în cursul căreia bunurile publice fuseseră deteriorate și poliția atacată. Reclamantul a declarat că a fost lovit de polițiști în timpul evenimentelor din Gazi în timp ce trecea pe la locul demonstrației și se plângea și de faptul că polițiștii în cauză nu au fost identificați și invocă articolele 3, 6 și 13 din Convenție. Tribunalul consideră că intervenția polițiștilor a fost necesară și proporțională. 14. Curtea reamintește că aceasta poate decide calificarea juridică care trebuie acordată faptelor unui anumit caz prin examinarea acestuia pe teren de articole sau a dispozițiilor Convenției, altele decât cele invocate de solicitanți (Radomilja și alte c. Croația [GC], n 37685/10 și 22768/12, § 126, 20 martie 2018). În speță, Comisia consideră că este necesar să se examineze obiecțiunile din perspectiva articolului 3 din convenție, astfel încât nimeni nu poate fi supus torturii sau pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante 15. Constatând că nu este în mod clar întemeiat în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din Convenție și că aceasta nu se confruntă cu niciun alt motiv de nevinovăție, Curtea o declară admisibilă. 16. Pentru principiile generale în acest domeniu, Curtea face trimitere la Hotărârile El-Masri c. ex-Republica Iugoslavă a Macedoniei ([GC], n 39630/09 , § 182-185 și 195-198, CEDH 2012) și Bouyid c. Belgia ([GC], nr 23380/09, § 81-90 și 114-123, CEDH 2015). 17. În speță, Curtea arată că reclamantul prezintă mai multe leziuni (punctul 7 de mai sus), care sunt suficiente pentru a implica art. 3 din Convenție (Gäfgen c. Germania [GC], n 22978/05, § 88, CEDH 2010 18. De asemenea, aceasta arată că nu există niciun dezacord în ceea ce privește faptul că aceste leziuni au avut loc ca urmare a utilizării forței polițienești în evenimentele care au avut loc la Gazi la 23 octombrie 2007. Or, Curtea constată că, astfel cum a fost numit de reclamant, polițiștii autori ai intervenției nu au fost identificați niciodată, din lipsă de investigație în acest sens și, prin urmare, nu au putut fi niciodată interogați. În plus, procurorul nu a individualizat faptele pentru a stabili în mod concret dacă forța utilizată împotriva reclamantului a fost impusă de acțiunile acestuia și era proporțională cu scopul urmărit, care putea fi arestarea sa, necesitatea de a-l scoate din starea de rău sau de a fugi (Șükrü Y Prin urmare, concluziile procurorului (punctul 9 de mai sus) și cele ale instanței de judecată care au examinat opoziția la nejudiciare nu sunt deloc motivate și sunt, de altfel, contradictorii cu hotărârea reclamantului, care a avut loc după câțiva ani și care s-a întemeiat pe lipsa de elemente care să demonstreze participarea sa la actele de vandalism (punctul 11 de mai sus). Având în vedere cele de mai sus, Curtea spune că a existat o încălcare a articolului 3 din Convenție. II. PRIVIND LEGAREA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIE 20. În ceea ce privește art. 41 din Convenție, reclamantul solicită 30 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul material și 10 000 EUR pentru prejudiciul moral pe care îl consideră a fi suferit. De asemenea, solicită 7 În schimb, guvernul contestă aceste cereri. 22. Curtea nu percepe o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material pretins și respinge această cerere. În schimb, aceasta consideră că este necesar să se acorde reclamantului întreaga sa cerere pentru prejudiciul moral 23. Un reclamant poate obține o rambursare a cheltuielilor sale și a cheltuielilor de judecată numai în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor; în plus, în temeiul articolului 60 alineatul (2) și al articolului 3 din regulament, acesta trebuie să prezinte revendicări numerice și defalcate pe rubrici și însoțite de documentele justificative relevante, în caz contrar Curtea poate respinge integral sau parțial din acestea. În speță, Curtea decide să respingă cererea în întregime (Paksas c. Lituania [GC], nr 34932/04, § 122, CEDH 2011 (extracturi)). că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, 10 000 EUR (zece mii EUR), să fie convertit în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data decontării, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, această sumă va crește de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene care se aplică în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Întocmit în limba franceză, apoi comunicat în scris la 10 iulie 2018, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură al Curții. Hasan Bak

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2018-07-10
0,96
AFFAIRE GÖRMÜȘ c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE GÖRMÜŞ c. TURQUIE (Requête n o 40528/11) ARRÊT STRASBOURG 10 juillet 2018 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Görmüş c. Turquie, La Cour européenne des droits de l’homme (deux
CtEDO 2019-01-15
0,96
AFFAIRE ÇİFTÇİ c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE ÇİFTÇİ c. TURQUIE (Requête n o 47871/09) ARRÊT STRASBOURG 15 janvier 2019 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Çiftçi c. Turquie, La Cour européenne des droits de l’homme (deux
CtEDO 2017-10-10
0,96
AFFAIRE SURAT c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE SURAT c. TURQUIE (Requête n o 50930/06) ARRÊT STRASBOURG 10 octobre 2017 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Surat c. Turquie, La Cour européenne des droits de l’homme (deuxiè
CtEDO 2004-10-07
0,96
AFFAIRE ÇİFTÇİ v. TURQUIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE ÇİFTÇİ c. TURQUIE (Requête n o 50732/99) ARR ê T STRASBOURG 7 octobre 2004 DÉFINITIF 02/02/2005 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des reto
CtEDO 2019-03-26
0,95
AFFAIRE ȘEKER c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE ŞEKER c. TURQUIE (Requête n o 275/12) ARRÊT STRASBOURG 26 mars 2019 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Şeker c. Turquie, La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième se
Sursă