Comunicat la 29 august 2018 Prima secțiune Cerere nr. 21052/18 Emilia TERNA împotriva Italiei introdusă la 7 mai 2018 ÎN CEEA CE PRIVEȘTE cererea se referă la presupusa încălcare a dreptului la respectarea vieții de familie al reclamantei, din cauza lamânjării, și la îngrijirea nepoatei sale (din partea comunității rome), a cărei custodie o are din 2010, La 7 mai 2017, în conformitate cu art. 39 din Regulamentul de procedură al Curții, recurenta a prezentat o cerere de măsură provizorie solicitând Curții a Italiei să își restabilească dreptul de vizită în așteptarea deciziei instanței care ar putea interveni într-un termen suficient de lung. Cererea, în mod evident în afara domeniului de aplicare al articolului 39, nu a fost supusă unui judecător pentru pronunțarea unei hotărâri. A existat vreo încălcare a dreptului recurentei de a respecta viața de familie, în sensul articolului 8 din convenție, ca urmare a laminării și a îngrijirii copilului în 2016 și a eliminării dreptului de vizită al recurentei, având în vedere în special din cauza faptului că tutorele copilului i-a cerut judecătorului tutorele să suspende întâlnirile autorizate de instanță pentru copii din cauza faptului că copilul se află în minoritatea romă și a riscului ca aceasta să fie răpită de membrii comunității sale. faptul că, fără a aduce atingere deciziei Tribunalului din 11 octombrie 2016 de autorizare a întâlnirilor dintre reclamantă și copil, serviciile sociale nu au organizat niciodată nicio întâlnire cu privire la faptul că, la 11 iulie 2017 și la 16 noiembrie 2017, aceasta din urmă nu s-a pronunțat în mod efectiv. orice contact între reclamantă și copil A fost recurenta victimă, în exercitarea drepturilor garantate prin Convenție, a unei discriminări pe motive de apartenență etnică contrară articolului 14 din Convenție, coroborată cu art. 8 din Convenție, având în vedere motivele invocate de instanțele interne pentru a plasa copilul și pentru a întrerupe orice contact cu acesta În special, autoritățile italiene și-au îndeplinit obligațiile pozitive prevăzute de jurisprudența Curții în materie cu privire la art. 8 (Zhou c. Italia, 33773/11, 21 ianuarie 2014 Soares de Melo c. Portugalia, n 72850/14, 16 februarie 2016; Barnaa și Caldaru c. Italia, 37931/15, 22 iunie 2017) și au luat toate măsurile pe care le-ar fi putut solicita în mod rezonabil, astfel încât să permită refacerea raporturilor dintre reclamantă și copil și să respecte un echilibru corect între interesele prezente în joc, în special în ceea ce privește neexecutarea de către serviciile sociale a deciziei privind întâlnirile dintre copil și reclamantă Procesul decizional care a condus la hotărârile instanțelor interne a fost echitabil și a respectat în mod corespunzător interesele protejate prin art. 8 din convenție, ținând seama, în special, de întârzierea instanței pentru copii care urmează să se pronunțe asupra cauzei, cu excepția cererilor prezentate de reclamant (mutațis mutandis Improva c. Italia, n 66396/14, 4 mai 2017)
Communiquée le 29 août 2018
Requête n
o
21052/18
Emilia TERNA
contre l’Italie
introduite le 7 mai 2018
La requête concerne
la violation alléguée du droit au respect de la vie familiale de la requérante, en raison de l’éloignement, et de la prise en charge de sa petite fille (appartenant à la communauté Rom), dont elle a la garde depuis 2010,
Le 7 mai 2017, aux termes de l’article 39 du Règlement de la Cour, la requérante introduisit une demande de mesure provisoire en demandant à la Cour d’ordonner au gouvernement italien de rétablir son droit de visite en attente de la décision du tribunal qui pourrait intervenir dans un délai assez long. La demande, se situant manifestement en dehors du champ d’application de l’article 39, n’a pas été soumise à un juge pour décision.
QUESTIONs AUX PARTIES
1.
Y a-t-il eu violation du droit de la requérante au respect de sa vie familiale, au sens de l’article 8 de la Convention, du fait de l’éloignement et de la prise en charge de l’enfant en 2016 ainsi que de la suppression du droit de visite de la requérante, compte tenu en particulier
:
-
de ce que le tuteur de l’enfant demanda au juge des tutelles de suspendre les rencontres autorisées par le tribunal pour enfants en raison de l’appartenance de l’enfant
à la minorité rom et du risque qu’elle soit kidnappée par les membres de sa communauté
?
-
de ce que, nonobstant la décision du tribunal du 11 octobre 2016 autorisant les rencontres entre la requérante et l’enfant, aucune rencontre n’a jamais été organisée par les services sociaux
?
-
de ce que nonobstant deux demandes, déposées devant le tribunal le 11
juillet 2017 et le 16 novembre 2017, ce dernier ne se soit pas encore prononcé empêchant
de facto
tout contact entre la requérante et l’enfant
?
2.
La requérante a-t-elle été victime, dans l’exercice de ses droits garantis par la Convention, d’une discrimination fondée sur l’appartenance ethnique contraire à l’article 14 de la Convention combiné avec l’article 8 de la Convention, compte tenu des raisons invoquées par les juridictions internes pour placer l’enfant et interrompre tout contact avec elle
?
3.
En particulier, les autorités italiennes ont-elles satisfait à leurs obligations positives définies par la jurisprudence de la Cour en la matière sur l’article 8 (
Zhou c. Italie,
n
o
33773/11, 21 janvier 2014
;
Soares de Melo c.
Portugal
, n
o
72850/14, 16 février 2016;
Barnea et Caldararu
c. Italie, n
o
37931/15, 22 juin 2017) et ont-elles pris toutes les mesures que l’on pouvait raisonnablement exiger d’elles de manière à permettre la reconstitution des rapports entre la requérante et l’enfant et à respecter un juste équilibre entre les intérêts présents en jeu eu égard, notamment, à la non-exécution par les services sociaux de la décision prévoyant les rencontres entre l’enfant et la requérante
?
4.
Le processus décisionnel débouchant sur les décisions des juridictions internes a-t-il été équitable et a-t-il respecté comme il se doit les intérêts protégés par l’article 8 de la Convention compte tenu, en particulier, du retard du tribunal pour enfants à se prononcer sur l’affaire, nonobstant les demandes présentées par la requérante (mutatis mutandis
Improta c.
Italie
, n
o
66396/14, 4 mai 2017)
?