CtEDO 18.09.2018 AI

BEECKMAN ET AUTRES c. BELGIQUE

RESPONDENT
BEL
HOTĂRÂRE
18.09.2018
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
BEECKMAN ET AUTRES c. BELGIQUE (CtEDO, 2018)
HUDOC · oficial

Cererea nr. 34952/07

Anne BEECKMAN și alții

împotriva Belgiei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), reunită la 18 septembrie 2018 într-o cameră compusă din:

Robert Spano, președinte,

Julia Laffranque,

Ledi Bianku,

Paul Lemmens,

Valeriu Grițco,

Stéphanie Mourou-Vikström,

Ivana Jelić, judecători,

și Stanley Naismith, grefier de secțiune,

Având în vedere cererea sus-menționată introdusă la 2 iulie 2007,

După deliberare, pronunță următoarea decizie:

„B.5. Adoptarea unor reguli care vizează integrarea într-o poliție unică a membrilor personalului proveniți din trei corpuri de poliție, fiecare supus unui statut diferit datorită misiunilor specifice de care erau însărcinați, implică acordarea legiuitorului a unei marje de apreciere suficiente pentru a permite reușita unei reforme de o astfel de amploare.

La fel se întâmplă atunci când, ca în speță, legiuitorul legiferează din nou în materie și aceasta, în mare măsură, pentru a da executare unei hotărâri a Curții.

Dacă nu îi revine Curții să substituie aprecierea sa celei a legiuitorului, ea este în schimb îndrituită să verifice dacă legiuitorul a luat măsuri care sunt rezonabil justificate în raport cu obiectivele pe care le urmărește.

În cadrul acestei examinări, este necesar să se țină cont de faptul că, în speță, este vorba despre o materie deosebit de complexă, în care o regulă referitoare la anumite aspecte ale acestei materii și care poate fi resimțită ca discriminatorie de către anumite categorii de membri ai personalului face parte dintr-o reglementare globală care vizează încorporarea a trei corpuri de poliție, fiecare având caracteristicile sale proprii. Deși anumite părți ale unei astfel de reglementări, luate izolat, pot fi relativ mai puțin favorabile pentru anumite categorii de membri ai personalului, ele nu sunt pentru aceasta în mod necesar lipsite de justificare rezonabilă dacă se examinează reglementarea în ansamblul său. Curtea trebuie să țină cont de faptul că o anulare a anumitor părți ale unei astfel de reglementări ar putea rupe echilibrul global al acesteia.

(...)

Cu privire la al nouălea motiv

(...)

B.31.5. Prin inserarea comisarilor judiciari divizionari 1C în noul grad de comisar de prima clasă, legiuitorul a remediat plângerea de neconstituționalitate [...], formulată de Curte [în hotărârea sa nr. 102/2003 sus-menționată]. Mai întâi, conform art. 44 litigios, această categorie de persoane este inserată într-un grad ierarhic superior celui de comisar. Apoi, aceștia pot exercita funcții atașate [unui] grad de ofițer superior. Într-adevăr, ei pot concura pentru posturile de comisari divizionari de poliție (art. 18 din Legea din 3 iulie 2005) și pentru funcțiile atribuite prin mandat vizate la art. VII.III.3 PJPol (art. 33 din aceeași lege) și sunt comisionați în gradul de comisar divizionar de poliție dacă sunt desemnați pentru un astfel de post (art. 32 din aceeași lege)."

„Nu se poate deduce din [hotărârea Curții de Arbitraj nr. 102/2003], sub amenințarea creării altor discriminări, că comisarii judiciari divizionari 1C trebuie numiți comisari divizionari ai noii poliții. Din punctul B.25.3.2. al hotărârii rezultă totuși că este necesar să li se confere un grad distinct, ierarhic superior celui conferit comisarilor judiciari 1B.

Art. 11 creează un grad de „comisar de poliție de prima clasă", dar proiectul rămâne în defect de a-l situa în ierarhie. Pentru a răspunde acestei critici, proiectul ar trebui completat cu o dispoziție care să introducă în Legea din 26 aprilie 2002 [referitoare la elementele esențiale ale statutului membrilor personalului serviciilor de poliție și care conține diverse alte dispoziții referitoare la serviciile de poliție], o dispoziție tranzitorie [...] care să plaseze „comisarii de poliție de prima clasă" [...] între comisarii divizionari și comisarii de poliție."

„1° soluțiile trebuiau bineînțeles să fie corecte din punct de vedere juridic și să ofere un răspuns satisfăcător la raționamentele susținute, precum și la concluziile trase de Curtea [de Arbitraj în hotărârea sa nr. 102/2003];

2° apoi, era necesar să se fie atent la echilibrele atinse în 2001. Așadar, a fost urmat un raționament în termeni de continuitate, mai degrabă decât în termeni de „tabula rasa";

3° în plus, era, de asemenea, necesar să se fie atent la consecințele bugetare. În căutarea soluțiilor, s-a încercat limitarea costurilor cât mai mult posibil.

În plus, rectificările și adaptările nu puteau ipoteca buna funcționare a serviciilor de poliție. Legătura cu al doilea punct de plecare este evidentă.

Apoi, era necesar să se evite crearea unor noi efecte de domino și, în final, în măsura posibilului, soluțiile simple și transparente trebuiau preferate construcțiilor complexe. În cadrul situațiilor tranzitorii, și cu siguranță în lumina unei reforme statutare atât de complexe și tehnice, aceasta a rămas, din păcate, uneori o dorință pioasă..."

„[Hotărârea Curții de Arbitraj nr. 102/2003] ne învață că o abordare care tinde la proporționalitate nu este în sine eronată și poate fi astfel utilizată, în măsura în care, însă, nu se încalcă în mod disproporționat anumite drepturi. Dacă se dorește respectarea proporționalității (în caz contrar, aceasta ar însemna ca aproximativ 40% dintre ofițerii fostei poliții judiciare sau aproximativ 10% din ansamblul personalului fostei poliții judiciare să fie inserați în cadrul cel mai înalt, cel al comisarilor divizionari, ceea ce ar fi vădit disproporționat în raport cu colegii lor din fosta poliție comunală sau din fosta jandarmerie), este, prin urmare, necesar să se ia măsuri referitoare la drepturile încălcate ale ofițerilor 1C. De aceea, se propune inserarea membrilor personalului în cauză într-un grad tranzitoriu specific care le este propriu și pentru care, având în vedere sugestia explicită din avizul 37.496/2 al Consiliului de Stat, se menționează că este ierarhic superior celui de comisar [...]. Procedând astfel, diferențierea ierarhică în raport cu foștii lor colegi 1B este restabilită. În plus, se aduce, de asemenea, un răspuns plângerii potrivit căreia au fost restrânse posibilitățile lor de a putea exercita anumite funcții superioare. Prin aplicarea art. 18 și 33 din proiect, ei pot candida prin mobilitate pentru toate posturile de comisar divizionar, inclusiv posturile de mandatari. Dacă obțin un astfel de post, ei sunt, în plus, comisionați la gradul de comisar divizionar, cu menținerea statutului lor pecuniar legat de fostul lor grad [...]. În repetate rânduri, hotărârea afirmă că astfel de comisionări funcționale constituie o măsură pe deplin pertinentă. În final, această categorie de membri ai personalului comisionați va putea, de asemenea, să beneficieze de valorizarea menționată la art. 27 din proiect.

Astfel, proporționalitatea, drepturile individuale și perspectivele de viitor sunt conciliate într-un mod care va asigura respectarea principiilor egalității, fără ca o modificare a inserării pecuniare a membrilor personalului în cauză să se impună."

Articolul 1 din Protocolul nr. 1

„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.

Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în vigoare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții sau a amenzilor."

Articolul 14

„Exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta (...) Convenție trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație."

a) Criteriul de distincție

b) Diferența de tratament a persoanelor aflate în situații comparabile

c) Justificarea diferenței de tratament

i) Scopul legitim urmărit

ii) Proporționalitatea ingerinței

Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate,

Declară

cererea inadmisibilă.

Întocmită în franceză, apoi comunicată în scris la 11 octombrie 2018.

Stanley Naismith

Robert Spano

Grefier

Președinte

ANEXĂ

Nr.

Prenume NUME

Anul nașterii

Naționalitatea

Locul de reședință

Anne BEECKMAN

1961

belgian

Gand

Jean-Marie ARNOULD

1958

belgian

Limelette

Roland BAMPS

1952

belgian

Arlon

Christian BASTIAENS

1956

belgian

Bois-de-Lessines

Christian BAUDESSON

1952

belgian

Winenne

Alain BERTRAND

1951

belgian

Gilly

Johan CARMANS

1954

belgian

Looz

Nico CILISSEN

1951

belgian

Tongres

Hugo CILLIS

1952

belgian

Kontich

Marc COOLMAN

1958

belgian

Gand

Frank DE WEVER

1957

belgian

Avelgem

Jean-Claude DEBBAUT

1959

belgian

Bruxelles

Jean-Marc DESIDE

1947

belgian

Vedrin

Bernard DEVILLET

1952

belgian

Bruxelles

Jean EVERARS

1952

belgian

Tongres

Willy GEBOES

1953

belgian

Herentals

Ivan HOUKX

1955

belgian

Ypres

Daniel JAMERS

1949

belgian

Herk-de-Stad

Luc KEUNEN

1955

belgian

Wilrijk

François KIND

1950

belgian

Anvers

Luc LEEMANS

1955

belgian

Dilbeek

Maurice LIXON

1950

belgian

Baelen

Yvon MARTENS

1951

belgian

Hasselt

Laurent MIGOM

1948

belgian

Alost

Annie MOULIN

1959

belgian

Sombreffe

Jean-Paul PEELOS

1948

belgian

Landen

François PERILLEUX

1950

belgian

Sprimont

Yvan PETITJEAN

1949

belgian

Profondeville

Georges PLANCKE

1948

belgian

Oostende

Kathelyne ROUSSEAU

1951

belgian

Gand

Lucien SCHRICKX

1951

belgian

Brasschaat

Jean-Marie SECRET

1951

belgian

Brunehaut

Marc SLACHMUYLDERS

1945

belgian

Brasschaat

François SONCK

1955

belgian

Monceau-S-Sambre

Luc TACK

1953

belgian

Bellegem

Walter THIRY

1950

belgian

Courcelles

Jacques VAN DEN OUWELAND

1955

belgian

Zoersel

Roeland VAN DER POORTEN

1955

belgian

Anvers

Daniel VAN DOORSLAER

1952

belgian

Schilde

Michel WATERPLAS

1954

belgian

Buggenhout

Daniel WILLEMS

1948

belgian

Gand

Yves ZIMMER

1949

belgian

Arlon

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă