AFFAIRE MONORY CONTRE LA ROUMANIE ET LA HONGRIE

Rezoluția CM/ResDH(2018)334 Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Monory împotriva României și Ungariei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 20 septembrie 2018, cu ocazia celei de a 1324-a ședințe a Delegaților miniștrilor) Cerere n Cauza Hotărârea Determinativului la 71099/01 MONORY 05/04/2005 05/07/2005 Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "convenția" și "Curtea"), Având în vedere hotărârea definitivă transmisă de Curte Comitetului în această cauză și încălcarea articolului 8, constatată cu privire la România, din cauza punerii în aplicare necorespunzătoare a Convenției de la Haga privind aspectele civile ale răpirii internaționale de copii din 1980 (denumită în continuare Convenția de la Haga din 1980) de către autoritățile române într-o procedură desfășurată între 1999 și 2004 ; având în vedere, de asemenea, încălcarea articolului 6 alineatul (1), constatată în privința Ungariei, din cauza duratei excesive a unei proceduri de divorț și de custodie a copilului în fața instanțelor ungare între 1999 și 2004 care reamintește obligația statelor pârâte, în temeiul articolului (1) din Convenție, să se conformeze hotărârilor definitive în litigiile la care sunt părți care implică, pe lângă plata satisfacției echitabile acordate de Curte, adoptarea de către autoritățile statului pârât, dacă este necesar de măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor constatate și pentru a elimina consecințele acestora, în măsura posibilului de Restitutio in integrum de măsuri generale de prevenire a unor încălcări similare care au examinat bilanțul de acțiune furnizat de guvernul României indicând măsurile adoptate în vederea executării hotărârii (a se vedea documentul DH-DD(2018)597 ), precum și informațiile furnizate de guvernele celor două state pârâte în ceea ce privește plata satisfacției echitabile acordate de Curte; observând că procedurile la originea acestei cauze s-au încheiat înainte de data hotărârii Curții și considerând că nu este necesară nicio altă măsură individuală în această cauză; Observând, în ceea ce privește măsurile generale, măsurile ample de sensibilizare adoptate de autoritățile române pentru a asigura punerea în aplicare adecvată a Convenției de la Haga din 1980 de către instanțele naționale și informațiile care arată că aceste instanțe și-au aliniat practica cu cerințele convenției ; notarea faptului că problema nerezolvată legată de aplicarea Convenției de la Haga din 1980, și anume durata excesivă a procedurilor de returnare a copiilor strămutați sau reținuți în mod ilicit în temeiul acestei convenții, continuă să fie examinată în cadrul cauzei Ferrari c. România Reamintind că problema măsurilor generale necesare ca răspuns la deficiențele constatate de Curte în prezenta cauză cu privire la Ungaria continuă să fie abordată în cadrul grupului de lucru Gazsóc. Ungaria și că încheierea acestei cauze nu aduce atingere evaluării Comitetului privind măsurile generale referitoare la durata excesivă a procedurilor judiciare DECLARĂ că și-a îndeplinit îndatoririle în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în această cauză și a susținut că aceaceasta a fost examinată.

Résolution

CM/ResDH(2018)334

Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme

Monory contre Roumanie et Hongrie

(adoptée par le Comité de Ministres le 20 septembre 2018,

lors de la 1324

e

réunion des Délégués des Ministres)

Requête n

o

Affaire

Arrêt du

Définitif le

71099/01

MONORY

05/04/2005

05/07/2005

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées «

la Convention

» et «

la Cour

»),

Vu l’arrêt définitif transmis par la Cour au Comité dans cette affaire et la violation de l’article 8 constatée, à l’égard de la Roumanie, en raison de la mise en œuvre inadéquate de la Convention de la Haye sur les aspects civils de l’enlèvement international d’enfants de 1980 (ci-après «

la Convention de la Haye de 1980

») par les autorités roumaines dans une procédure menée entre 1999 et 2004

; vu également la violation de l’article 6, paragraphe 1, constatée à l’égard de la Hongrie, en raison de la durée excessive d’une procédure de divorce et de garde d’enfant menée devant les juridictions hongroises entre 1999 et 2004

;

Rappelant l’obligation des États défendeurs, en vertu de l’article 46, paragraphe

1, de la Convention, de se conformer aux arrêts définitifs dans les litiges auxquels ils sont parties qui implique, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour, l’adoption par les autorités de l’État défendeur, si nécessaire

:

-

de mesures individuelles pour mettre fin aux violations constatées et en effacer les conséquences, dans la mesure du possible par

restitutio in integrum

;

et

-

de mesures générales permettant de prévenir des violations semblables

;

Ayant examiné le bilan d’action fourni par le gouvernement de la Roumanie indiquant les mesures adoptées afin d’exécuter cet arrêt (voir document

DH-DD(2018)597

), et les informations fournies par les gouvernements des deux Etats défendeurs en ce qui concerne le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour;

Notant que les procédures à l’origine de cette affaire se sont terminées avant la date de l’arrêt de la Cour et considérant qu’aucune autre mesure individuelle n’est requise dans cette affaire ;

Notant, en ce qui concerne les mesures générales, les mesures amples de sensibilisation adoptées par les autorités roumaines pour assurer la mise en œuvre adéquate de la Convention de la Haye de 1980 par les juridictions nationales et les informations montrant que ces juridictions ont aligné leur pratique sur les exigences de cette Convention

; notant par ailleurs que la question en suspens liée à l’application de la Convention de la Haye de 1980, à savoir la durée excessive des procédures de retour des enfants déplacés ou retenus illicitement engagées en vertu de cette Convention, continue d’être examinée dans le cadre de l’affaire

Ferrari c. Roumanie

;

Rappelant que la question des mesures générales requises en réponse aux défaillances constatées par la Cour dans la présente affaire à l’égard de la Hongrie continue d’être examinée dans le cadre du groupe d’affaires

Gazsó c. Hongrie

et que la clôture de cette affaire ne préjuge en rien de l’évaluation du Comité sur les mesures générales portant sur la durée excessive des procédures judiciaires

;

DÉCLARE qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans cette affaire et

DÉCIDE d’en clore l’examen.