CtEDO 15.11.2018 AI

CASE OF VUKOVIĆ v. CROATIA

RESPONDENT
HRV
HOTĂRÂRE
15.11.2018
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation of Article 1 of Protocol No. 1 - Protection of property (Article 1 para. 2 of Protocol No. 1 - Control of the use of property)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
CASE OF VUKOVIĆ v. CROATIA (CtEDO, 2018)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA ÎNTÂI

CAUZA

VUKOVIĆ c. CROAȚIA

(Cererea nr. 47880/14)

15 noiembrie 2018

Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii redacționale.

În cauza Vuković c. Croația,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea întâi), sesizată în comisie compusă din:

Armen Harutyunyan, președinte, Ksenija Turković, Pauliine Koskelo, judecători, și Abel Campos, grefier de secțiune,

După deliberare în privat pe 23 octombrie 2018,

Pronunță următoarea hotărâre, adoptată la acea dată:

1.

Cazul a apărut dintr-o cerere (nr. 47880/14) împotriva Republicii Croația depusă la Curte conform art. 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția") de un cetățean croat, dl. Miroslav Vuković („reclamantul"), pe 24 iunie 2014.

2.

Reclamantul a fost reprezentat de Dna Lj. Planinić, avocat cu practice la Zagreb. Guvernul Croat („Guvernul") a fost reprezentat de agentul acestuia, Dna Š. Stažnik.

3.

Reclamantul s-a plâns în special, conform art. 1 din Protocolul nr. 1, că subiese daune din cauza retenției prelungite a mașinii sale în condiții de depozitare inadecvate după ce fuseși confiscată de poliție și că instanțele interne refuzaseži să-i acorde compensație pentru daunele cauzate.

4.

Pe 17 octombrie 2016 cererea a fost comunicată Guvernului.

5.

Guvernul a obiectat examinării cererii de o comisie. După considerare a obiecției Guvernului, Curtea o respinge.

I.

6.

Reclamantul s-a născut în 1953 și locuiește la Zagreb.

A.

Contextul cauzei

7.

Pe 21 iulie 2000 poliția reținuse temporar mașina reclamantului, care avea plăci de înmatriculare din Canada, suspectând că fuseși furată de un făptuitor necunoscut.

8.

Pe 24 iulie și 1 septembrie 2000 experți de poliție examinaseži mașina și stabiliseži că numărul de identificare al vehiculului (VIN) era autentic.

9.

Între timp, pe 21 iulie 2000 poliția ceruse oficiului canadian Interpol să verifice dacă mașina reclamantului și alte două vehicule erau căutate de poliția din Canada, sub al cărui nume fuseși înregistrate, dacă fuseizi înregistrate pentru export, și dacă documentele mașinii fuseži autentice.

10.

Pe 29 decembrie 2000 poliția ceruse Biroului Procurorului de Stat din Zagreb (Općinsko državno odvjetništvo u Zagrebu) să decidă asupra statusului vehiculului.

11.

Pe 23 martie 2001 Biroul Procurorului de Stat din Zagreb instruise poliția să ceară informații relevante de la biroul canadian Interpol.

12.

Pe 18 martie 2002 poliția ceruse biroului canadian Interpol să grăbească tratarea cererii de informații.

13.

Potrivit datelor disponibile, biroul canadian Interpol nu răspunsesezi cererii poliției.

14.

Printr-o decizie din 2 mai 2002 Biroul Procurorului de Stat din Zagreb ordinasesezi returnarea mașinii reclamantului, după care, pe 7 mai 2002, poliția fecesez aceasta.

B.

Proceduri civile

15.

Pe 22 iulie 2003 reclamantul intentasesezi acțiune civilă pentru compensație împotriva statului în Curtea Municipală din Zagreb (Općinski sud u Zagrebu). Argumentasesezi că mașina fusesezi returnată în stare de dezrepair deoarece nu fusesezi stocată corespunzător și, oricum, scăzusesezi valoare în doi ani în care fusesezi ținută de poliție, ceea ce fusesezi o perioadă nerezonabil lungă. Solicitasesezi 55.275,95 kune croate (HRK; aproximativ 7.126 euro (EUR) la timp relevant) în compensație.

16.

Opinia unui expert obținut de curte în cursul procedurilor sugera că costul reparării mașinii reclamantului era 35.275,95 HRK și valoarea scăzusesezi cu 22.000 HRK.

17.

Printr-o hotărâre din 16 decembrie 2008 Curtea Municipală respingasesezi acțiune civilă a reclamantului. Decizia fusesezi confirmată pe 30 iunie 2009 de Curtea Județeană din Zagreb (Županijski sud u Zagrebu).

18.

Instanțele constataseži că retenția temporară a mașinii reclamantului fusesezi legală deoarece se bazeasez pe art. 177, 184 și 218 din Codul de Procedură Penală, și deci statul nu puteasez ținut responsabil pentru daune.

19.

Reclamantul apoi depusesez simultan apel extraordinar pe puncte de drept la Curtea Supremă (Vrhovni sud Republike Hrvatske) și plângere constituțională la Curtea Constituțională (Ustavni sud Republike Hrvatske).

20.

În apelul pe puncte de drept reclamantul cereasesezi Curții Supreme pronunță asupra unei chestiuni juridice pe care o considera importantă pentru aplicarea uniformă a legii, și anume dacă proprietarii de obiecte reținute temporar pentru scopuri proceduri penale fuseži îndreptățiți la compensație pentru imposibilitate utilizare obiecte, în situație unde, eventual, nicio procedură penală nici infracțiuni minore nu fusese instituită.

21.

În plângere constituțională reclamantul argumentasesezi că hotărârile primei și instanțe a doua fuseži încălcare dreptul proprietății garantat de art. 48 din Constituția Croată.

22.

Printr-o decizie din 21 februarie 2012 Curtea Supremă declarasesezi apel puncte drept al reclamantului inadmisibil, găsind chestiune legală ridicată nu importantă aplicare uniformă legii.

23.

Pe 23 ianuarie 2014 Curtea Constituțională respingasesezi plângere constituțională reclamantului și servit decizie reprezentantul pe 7 februarie 2014. Instanța examinasesezi cazul mai ales conform art. 29 § 1 Constituția Croată, care garantează dreptul procedură echitabilă, și susțineasesezi hotărârile contestate nu fuseži arbitrare. Privitor argumentului reclamantului că dreptul proprietății garantat art. 48 Constituție fuseži încălcat, Curtea Constituțională sustineasesezi după cum urmează:

„Curtea Constituțională protejează dreptul proprietății nivel constituțional într-o manieră previne restricție luare [proprietate] autorități statale, cu excepția restricție luare prevăzută lege ...

... ingerințe proprietate alte subiecte juridice (persoane fizice nici juridice) sunt dispute proprietate caracter drept privat. Curtea Constituțională examinează asemenea decizii autorități judiciare și alte dacă găsește decizie contestată, având privire protecție drepturi omului și libertăți fundamentale garantate Constituție, bazată o opinie legală inacceptabilă nici atât greșit lipsit sănătate raționament legal poate descris arbitrar.

Curtea Constituțională nu găsit asemenea circumstanțe cazul plângitorului.

Prin urmare, dreptul proprietății plângitorului garantat art. 48 Constituție nu fu încălcat hotărârile contestate."

II.

24.

Prevederile relevante din Codul de Procedură Penală (Zakon o kaznenom postupku, Gazette Oficial nr. 110/1997 cu amendamente ulterioare), care era vigoare la timp relevant, se citesc după cum urmează:

Art. 137

"...

(3)

Obiecte care pot utilizate dovadă vor reținute temporar și, la terminare procedurilor, returnate proprietaru. Dacă asemenea obiect indispensabil proprietar, poate returnat lui nici chiar înainte terminare procedurilor, sub obligație prezenta-l pe cerere."

Art. 177

"(1)

Dacă există temei suspiciune infracțiune penală supusă urmărire publică comisă, autorități poliție vor lua măsuri necesare identifica făptuitor ... [și] descoperi și asigura ... orice obiecte pot utilizate dovadă ..."

Art. 184

"(1)

Dacă există risc întârziere, autorități poliție pot, chiar înainte deschiderea investigație, reține temporar obiecte conformitate art. 218 Cod ..."

Art. 218

"(1)

Obiecte care trebuie confiscate conform Codului Penal, nici care pot utilizate dovadă proceduri penale, vor reținute temporar și, printr-o decizie judiciară, depozitate păstrare sigură.

...

(5)

Autorități poliție pot reține obiecte referite subparagraf (1) deasupra ... atunci acționează conform art. 177 și 184 § 1 Cod nici când executând ordine curții."

25.

Prevederea relevantă din Legea Administrației de Stat (Zakon o sustavu državne uprave, Gazette Oficial nr. 75/1993, cu amendamente ulterioare), care era vigoare la timp relevant, prevede după cum urmează:

Secția 13

„Republica Croație va răspundere compensare daune cauzate cetățean, entitate legală nici altă parte prin conduit ilegal nici incorect parte administrator statul, nici administrator corp auto-guvernare nici administrație ..."

26.

Secția 428a din Legea Procedurii Civile (Zakon o parničnom postupku, Gazette Oficial nr. 53/1991, cu amendamente ulterioare) prevede posibilitate redeschidere proceduri civile bază hotărâre Curt găsind încălcare Convenție. În proceduri redeschise, instanțele interne sunt obligate respecta opinii legale exprimate hotărârea Curții.

I.

27.

Reclamantul s-a plâns susținut daune din cauza retenție prelungită mașinei condiții depozitare inadecvate după confiscată de poliție și instanțele interne refuzaseži acordă-i compensație daune cauzate. S-a bazat art. 1 Protocolul nr. 1 Convenție, care se citește după cum urmează:

„Orice persoană fizică nici legală este îndreptățită pacinic bucurie posesiuni sale. Nimeni nu poate lipsit posesiuni sale cu excepția interes public și sub condițiile prevăzute lege și principii generale dreptul internațional.

Prevederile anterioare vor, cu toate acestea, în niciun fel prejudicia dreptul statului a executa legi consider necesar controla utilizare proprietate conformitate interes general nici asigura plată taxe nici alte contribuții nici penalități."

28.

Guvernul a contestat argument.

A.

Admisibilitate

1.

Depuneri părților

29.

Guvernul a contestat existență a suficient stabilit reclamație privitor daune cauzate confiscație retenție mașinei reclamantului căderea sub art. 1 Protocolul nr. 1. În viziunea lor, instanțele interne nu fuseži capabile stabili daune susținute cauzate mașinii reclamantului deoarece anterior vânduț vehiculul și nu existase informație condiție nici timp confiscație nici timp returnare.

30.

Reclamantul a susținut daune cauzate vehiculului suficient stabilit expert report, pe care instanțele interne acceptaseži în cursul procedurilor.

2.

Evaluarea Curții

31.

Curtea observă element central grievances reclamantului preocupă consecințe adverse confiscație mașinei autorități de stat. Observă mai mult timp confiscație reclamantul fusesezi înregistrat proprietar vehiculului și vehiculul ținut autorități aproape doi ani înainte returnare posesia (a se vedea paragrafe 7 și 14 deasupra). Potrivit expert report, pe care instanțele interne nu puse în dubiu, reclamantul susțineasez daune rezultat confiscație mașinei (a se vedea paragraf 16 deasupra).

32.

Vezi considerații acestea, Curtea găsește relație chestiuni plânse reclamantul, suficient stabilit interese proprietare cădere sub art. 1 Protocolul nr. 1. Obiecții Guvernului ar trebui deci respinse.

33.

Curtea mai observă plângere nu manifest neîntemeiat sens art. 35 § 3 (a) Convenție. Observă de asemenea inadmisibil pe niciun alt temei. Trebuie deci declarată admisibilă.

B.

Fond

1.

Depuneri părților

34.

Reclamantul subliniaze pe elemente normal suficiente stabili responsabilitate statului compensa daune cauzate mașinei fuseži stabilite. Cu toate acestea, reclamație respingeasesez sole motiv confiscație nu fusesezi ilegală. Același timp, instanțele interne eșuaseži ține cont alte circumstanțe legate confiscație și retenție nerezonabil lungă mașinei.

35.

Guvernul argumentasesezi confiscație și retenție mașinei reclamantului fuseži legale și urmărit un scop legitim, și anume investigație și urmărire penală crimă. Mai mult, necesară confisce mașina reclamantului deoarece existase o suspiciune vehiculul obținut printr-o infracțiune penală. Guvernul relevat reclamantul eșuasesez dovedi proceduri civile poliția acționat ilegal nici necorespunzător privitor păstrare sigură mașinei. Astfel, nu existase bază acordă daune. Viziunea Guvernului, confiscație retenție vehiculului fusesezi de asemenea proporțională ținut ținut foarte important investiga infracțiune. Guvernul considerat autorități interne prontă luat toate măsuri necesare investiga infracțiune și retenție vehiculului nu fusesezi nerezonabilă.

2.

Evaluarea Curții

36.

Nu dubiu confiscație și retenție mașinei reclamantului – eventual rezultând reducere valoare, pe care autorități interne refuzaseži compensa – constituit o ingerință dreptul la pacinic bucurie posesiuni. Curtea găsește ingerință în cauză constituință control utilizare proprietate sens al doilea paragraf art. 1 Protocolul nr. 1 (a se vedea Borzhonov v. Russia, nr. 18274/04, § 57, 22 ianuarie 2009, cu referințe suplimentare).

37.

Curtea acceptă ingerință fusesezi legală deoarece bazeasez pe art. 218 §§ 1 și 5 din Codul de Procedură Penală (a se vedea paragraf 24 deasupra). Curtea acceptă de asemenea ingerință urmărit un scop legitim interes general, și anume furniza și salvgarda obiecte pot utilizate dovadă proceduri penale.

38.

Rămâne examinat dacă ingerință fusesezi proporțională (a se vedea, de exemplu, Borzhonov, citat anterior, § 59, și Novikov v. Russia, nr. 35989/02, §§ 44-45, 18 iunie 2009).

39.

În această privință, Curtea ar sublinia deși confiscație mașinei reclamantului nu este în sine deschisă critică, având privire în special marja apreciere permisă sub al doilea paragraf art. 1 Protocolul nr. 1, comportă risc impune-i o sarcină excessivă termeni abilitate dispune proprietate și trebuie deci furniza anumite garanții procedurale asigura operare sistem și impact asupra drepturi proprietate reclamantului nici arbitrare nici imprevizibil. Mai mult, deși orice confiscație sau confiscare implică daune, daune susținute nu trebuie mai extinse decât inevitabil, dacă urmări fie compatibil art. 1 Protocolul nr. 1 (a se vedea Džinić v. Croatia, nr. 38359/13, § 68, 17 mai 2016). Când autorități confiscă proprietate dovadă fizică, posibilitate ar trebui exista legislație internă iniția proceduri împotriva statului și căuta compensație daune rezultând eșecul autorităților ține proprietate sigură și stare în mod rezonabil bună (a se vedea Novikov, citat anterior, § 46, cu referințe suplimentare).

40.

În cazul în cauză, mașina reclamantului fusesezi confiscată context o investigație penală împotriva un făptuitor necunoscut și intenție confiscație era stabili dacă vehiculul fuseški furat. Acea confiscație rezultat din aplicare art. 218 § 5 din Codul de Procedură Penală, care prevede confiscație obligatorie obiecte pot utilizate dovadă proceduri penale. Acea prevedere era aplicabilă indiferent de dacă obiecte în cauză proprietate infractor nici o terță parte, și indiferent de comportare terță parte nici relație infracțiune.

41.

Mașina reclamantului fusesezi ținută de autorități aproape doi ani fără determinare finală a chestiunii dacă fuseași furat. Adevărat aceasta era mai ales datorită eșecul autorități canadiene reacționa la cerere trimisă lor prin Interpol. Cu toate acestea, Curtea nu vede niciun motiv examina fond a posibile motive pentru acele întârzieri de, chiar ținând cont probleme comunicare cu autorități canadiene, responsabilitate primară pentru întârzieri revine în final cu statul (a se vedea, mutatis mutandis, Dervishi v. Croatia, nr. 67341/10, § 141, 25 septembrie 2012).

42.

După acțiune civilă reclamantului căutând compensație daune cauzate mașinei ca rezultat retenție prelungită condiții inadecvate, instanțele civile în proceduri civile limitat evaluare lor materia legalitate confiscație și retenție, fără ține sus-notate considerații cont. Eșuaseži de asemenea examina proporționalitate măsură contestată și efecte asupra drepturi proprietate reclamantului, cum cerut sub art. 1 Protocolul nr. 1 (a se vedea paragraf 41 deasupra).

43.

În aceste circumstanțe, decizii instanțele civile refuzând compensație confiscație contestată eșuat demonstra adecvat că cerință „echilibr echitabil" inerent al doilea paragraf art. 1 Protocolul nr. 1 fusesezi satisfăcut (a se compara Novikov, citat anterior, § 51).

44.

Sus-notate considerații sunt suficiente permite Curții concluziona în circumstanțe cazul reclamantului a fost o încălcare art. 1 Protocolul nr. 1.

II.

45.

Reclamantul s-a plâns o încălcare dreptul proces echitabil. S-a bazat art. 6 § 1 din Convenție.

46.

Având privire faptele cazului, depuneri părților și sus găsit sub art. 1 Protocolul nr. 1, Curtea consideră examinat chestiuni legale principale ridicate prezenta aplicație și nu este nevoie da o hotărâre separată plângerile rămase (a se vedea, printre alte, Centre for Legal Resources pe behalf Valentin Câmpeanu v. Romania [MC], nr. 47848/08, § 156, CEDO 2014; a se vedea de asemenea Kamil Uzun v. Turkey, nr. 37410/97, § 64, 10 mai 2007).

III.

47.

Art. 41 din Convenție prevede:

„Dacă Curtea găsește a fost o încălcare Convenție nici Protocoale, și dacă dreptul intern Înaltă Parte contractantă în cauză permite doar reparație parțială a fi făcut, Curtea va, dacă necesar, furniza satisfacție echitabilă a parte prejudiciate."

A.

Daune

48.

Reclamantul a cerut 10.000 euro (EUR) privitor la daune morale. De asemenea cerut Curtea ordona redeschidere proceduri interne nici, alternativ, acordă-i 55.275 kune (HRK), plus dobândă neachitare statutară HRK 140.712,17, privitor daune materiale.

49.

Guvernul considerat reclamație reclamantul nesubstanțiată și neîntemeiat.

50.

Curtea reitera o hotărâre în care găsește o încălcare impune o obligație legală statul pârât pune capăt încălcării și face reparație pentru consecințele. Dacă dreptul național permite – nici permite doar parțial – reparație a fi făcut, art. 41 împuternicește Curtea furniza a parte prejudiciate asemenea satisfacție apare aceasta fi corespunzător (a se vedea Iatridis v. Greece (satisfacție echitabilă) [MC], nr. 31107/96, §§ 32-33, CEDO 2000-XI). În această privință, Curtea observă reclamantul poate acum depune o cerere sub secția 428a din Legea Procedurii Civile (a se vedea paragraf 26 deasupra) cu instanța civilă relevantă pentru redeschidere proceduri civile.

51.

Având natura esențial procedurale a încălcării găsite (a se vedea paragrafe 43-33 deasupra), Curtea găsește nu poate specul măsura daune cauzate mașinei reclamantului de acea materie nu a fost subiect proceduri interne. Deci consideră în cauza de față că forma cea mai corespunzătoare redresare ar fi, cum sugerat de reclamant însuși, redeschidere proceduri plânse o dată să, dacă reclamantul cere (a se compara Vrbica v. Croatia, nr. 32540/05, § 84, 1 aprilie 2010). În consecință, Curtea consideră nu este necesar face o recompensă privitor daune materiale.

52.

Pe de altă parte, Curtea consideră reclamantul trebuie sustain daune morale care nu este suficient compensat găsirea a încălcării. Pronunțând pe bază echitabilă, acordă reclamantul EUR 5.000 privitor daune morale, plus orice taxă care poate plătibilă această sumă.

B.

Taxe și cheltuieli

53.

Reclamantul cerut HRK 22.436,10 pentru taxe și cheltuieli suportate înainte instanțele interne și HRK 16.625 pentru acele suportate înainte Curt (în total aproximativ EUR 5.290). De asemenea cerut HRK 6.000 (aproximativ EUR 810) pentru taxe și cheltuieli obligat plăti statul urmând respingere acțiune civilă.

54.

Guvernul a contestat această reclamație.

55.

Ținând seama documente posesia și a cazul-lege, Curtea consideră rezonabil acorda suma cerut (EUR 6.100) pentru taxe și cheltuieli proceduri interne, cum și pentru procedura înainte Curt, plus orice taxă care poate plătibilă.

C.

Dobândă neachitare

56.

Curtea consideră corespunzător curs dobândă neachitare trebuie bază pe curs creditare marginală Banca Centrală Europeană, pe care trebuie adăugat trei puncte procentuale.

1.

Declară

cererea admisibilă;

2.

Constată

că a fost o încălcare art. 1 Protocolul nr. 1 la Convenție;

3.

Constată

că nu este nevoie pronunța separat plângere sub art. 6 § 1 din Convenție;

4.

Constată

(a)

statul pârât plătească reclamantul, în trei luni, a fi convertit moneda statului pârât la curs valabil data plății:

(i)

EUR 5.000 (cinci mii euro), plus orice taxă care poate plătibilă, privitor daune morale;

(ii)

EUR 6.100 (șase mii o sută euro), plus orice taxă care poate plătibilă reclamantul, privitor taxe și cheltuieli;

(b)

că din expirare trei luni sus-menționate până plată, dobândă simplă va plătibilă sumele deasupra la un curs egal cu rata creditare marginală Banca Centrală Europeană perioada neachitării, plus trei puncte procentuale;

5.

Respinge

rămâne reclamație reclamantul pentru satisfacție echitabilă.

Redactat limba engleză, și notificat scris pe 15 noiembrie 2018, conform Regulei 77 §§ 2 și 3 din Regulile Curții.

Abel Campos

Armen Harutyunyan

Grefier

Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă