- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 22 ianuarie 2026
- Stat pârât
- ITA
- Articole
- Articolul 6, Articolul 13
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
- Încălcare — Articolul 13
Dal Canto împotriva Italiei
Traducere în română Auto
SECŢIUNEA 1 DAL CANTO c. Italia (solicitarea nr. 33150/16) ARRET STRASBURG 22 ianuarie 2026 Această hotărâre este definitivă. Poate fi supus unor modificări de formă. În cazul Dal Canto c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care face parte dintr-un comitet compus din: Frederic Krenc, preşedinte, Davor Derenčinović, Alain Chablais, judecători, şi Viktoriya Maradudiana, graffière adjuncte de secțiune f.f., După ce a deliberat în camera Consiliului la 18 decembrie 2025, Rend l'hoté, aici, adoptat la această dată: PROCEDURA
La originea cauzei se află o cale de atac împotriva Italiei și pe care Curtea a fost sesizată în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( Cererea a fost comunicată guvernului italian ( De fapt, trei. Detaliile relevante privind cererea sunt prezentate în tabelul anexat. Reclamantul se plânge, pe baza articolului 6 alineatul (1) și a articolului 13 din convenție, de durata excesivă a procedurii în fața instanței administrative și de lipsa unei căi de atac efective pentru a remedia lungimea excesivă a procedurii administrative. DREPTUL ŞI PRACTICA INTERNĂ RĂSPUNSURI
Dreptul și practica internă relevante referitoare, în general, la Legea nr. 89 din 24 martie 2001, Italia ([GC], nr. 64886/01, § 23-31, CEDO 2006-V. În ceea ce privește aplicarea sa pe durata procedurilor judiciare administrative, dreptul și practica internă relevantă figurează în hotărârea Olivieri și în alte cauze c. Italia (nr. 17708/12 și al treilea paragraf § 17-18 și 67-69, 25 februarie 2016). În versiunea textului aplicabil prezentei cauze, art. 54 alineatul (2) din Decretul-lege nr. 112 din 2008, astfel cum a fost modificat prin Decretul-legislativ nr. 104 din 2 iulie 2010, prevedea că: La art. 6 alineatul (1) și la art. 13 din CONVENȚIA
Prin invocarea articolului 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul declară că durata procedurii iniţiate în faţa instanţei administrative este incompatibilă cu cerinţa termenului rezonabil. De asemenea, acesta susține că condiția de admisibilitate a unei căi de atac in demunitare, și anume obligația de a depune o cerere de fixare în regim de urgență a datei la care a fost pronunțată hotărârea (istanza di prelievo) în procedura administrativă, ar pune sub semnul întrebării eficacitatea acțiunii menționate în sensul articolului 13 din convenție.
Curtea consideră că, în temeiul articolului 6 alineatul (1) privind durata procedurii administrative, este prima facie un Prin urmare, reclamantul avea dreptul la o cale de atac efectivă în această privință (Olivieri și alții, citată anterior, punctul 48; Valada Matos das Neves c. Portugalia, nr. 73798/13, § 74, 29 octombrie 2015).
Curtea reaminteşte că durata unei proceduri trebuie să ia în considerare în funcţie de circumstanţele cauzei şi pe baza următoarelor criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamanţilor şi cel al autorităţilor competente, precum şi natura litigiului pentru cei interesaţi (Frydlender c. Franța [GC], nr. 30979/96, § 43, CEDO 2000-VII).
În hotărârea de principiu Cocchiarella (citată anterior), Curtea a ajuns la concluzia încălcării articolului 6 alineatul (1) din Convenție cu privire la chestiuni legate de durata excesivă a procedurilor judiciare.
După examinarea tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea nu identifică niciun fapt sau argument care să justifice durata globală a procedurii în cauză. Având în vedere jurisprudența sa în această privință, Comisia consideră că durata procedurii în litigiu este excesivă și nu răspunde cerinței
Pe teren la art. 13, Curtea face trimitere la principiile stabilite în hotărârea Olivieri și altele (citată anterior, §§ 67-71) și constată că reclamantul nu dispunea de un cale de recurs efectivă pentru a se plânge de lungimea excesivă a procedurii judiciare administrative.
În concluzie, în speță a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) și a articolului 13 din convenție. II. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIA
Având în vedere documentele aflate în posesia sa și jurisprudența sa (Cocchiarella, citată anterior), Curtea consideră că este rezonabil să se aloce sumele indicate în tabelul anexat. (b) de la expirarea termenului menţionat şi până la plata acestuia, aceste sume vor fi majorate cu o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilităţii de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, plus trei puncte procentuale. Încheiat în limba franceză și apoi comunicat în scris la 22 ianuarie 2026, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din regulament. Viktoriya Maradudina Frederic Krenc Grefier adjunct f.f. Președintele Anexă Cerere privind obiecțiunile întemeiate pe art. 6 alineatul (1) și pe art. 13 din convenție (durata excesivă a procedurii în fața instanței administrative și lipsa unei căi de atac efective în dreptul intern privind durata excesivă a procedurii) Numărul și data la care se introduce cererea Numele reclamantului și anul nașterii Numele și orașul reprezentantului Începutul procedurii Sfârșitul procedurii Durata totală a gradelor de jurisdicție națională/număr de dosar Despăgubire acordat la nivel intern (în euro) Detalii privind acțiunea Pinto - Jurisprudență Suma alocată pentru daune morale (în euro) [1] Suma alocată pentru cheltuieli și cheltuieli (în euro) [2] 33150/16 30/05/2016 Pierluca DAL CANTO 1974 Castagna Patrizia Roma 08/04/99 13/09/2012/13 an(i) și 5 luni și 6 zile(s) 1 grad(s) de instanță de Casație, R.G. 16269/2014 Hotărârea pronunțată în procedura Pinto, inițiată de reclamant la 15.10.2013 și încheiată la 22/12/2015 0 Olivieri și alții c. Italia , No. 17708/12 și alte 3, 25 februarie 2016 16 000 250 [1] Plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către reclamant. [2] Alte sume care pot fi datorate cu titlu de impozit de către reclamant.
PREMIÈRE SECTION
AFFAIRE DAL CANTO c. ITALIE (Requête n o 33150/16) ARRET STRASBOURG 22 janvier 2026 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Dal Canto c. Italie, La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant en un comité composé de : Frédéric Krenc , président , Davor Derenčinović, Alain Chablais , juges , et de Viktoriya Maradudina, greffière adjointe de section f.f., Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 18 décembre 2025, Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date : PROCÉDURE 1. À l’origine de l’affaire se trouve une requête dirigée contre l’Italie et dont la Cour a été saisie en vertu de l’article 34 de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales (« la Convention ») le 30 mai 2016.
La requête a été communiquée au gouvernement italien (« le Gouvernement »). EN FAIT
Les précisions pertinentes sur la requête figurent dans le tableau joint en annexe.
Le requérant se plaint, s’appuyant sur l’article 6 § 1 et l’article 13 de la Convention, de la durée excessive de la procédure devant le tribunal administratif et de l’absence d’un recours effectif pour remédier à la longueur excessive de la procédure administrative.
LE DROIT ET LA PRATIQUE INTERNE PERTINENTS
5. Le droit et la pratique internes pertinents relatifs, en général, à la loi n o 89 du 24 mars 2001, dite « loi Pinto », figurent dans l’arrêt Cocchiarella c. Italie ([GC], n o 64886/01, §§ 23-31, CEDH 2006-V).
En ce qui concerne son application à la durée des procédures juridictionnelles administratives, le droit et la pratique internes pertinents figurent dans l’arrêt Olivieri et autres c. Italie (n os 17708/12 et 3 autres, §§ 17-18 et 67-69, 25 février 2016).
Dans la version du texte applicable à la présente affaire, l’article 54, alinéa 2, du décret-loi n o 112 de 2008, modifié par le décret-législatif n o 104 du 2 juillet 2010 prévoyait que : « La demande de satisfaction équitable pour se plaindre de la violation prévue par l’article 2, premier alinéa (de la loi n o 89 du 24 mars 2001) dans une procédure devant le juge administratif ne peut pas être introduite si, dans la procédure en cause, n’a pas été présentée une demande de fixation en urgence de l’audience ( istanza di prelievo ) au sens de l’article 71, deuxième alinéa, du code de procédure administrative, ni par rapport à la période antérieure à sa présentation. » EN DROIT SUR LA VIOLATION ALLÉGUÉE DE l’ARTICLE 6 § 1 ET L’ARTICLE 13 DE LA CONVENTION
En invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant allègue que la durée de la procédure engagée devant le tribunal administratif est incompatible avec l’exigence du « délai raisonnable ».
Il allègue aussi que la condition de recevabilité d’un recours indemnitaire « Pinto », à savoir l’obligation de présenter une demande de fixation en urgence de la date de l’audience ( istanza di prelievo ) dans la procédure administrative, remettrait en cause l’effectivité dudit recours au sens de l’article 13 de la Convention.
La Cour estime que le grief tiré de l’article 6 § 1, relatif à la durée de la procédure administrative, constitue prima facie un grief « défendable ». Le requérant avait donc droit à un recours effectif à cet égard ( Olivieri et autres, précité, § 48 ; Valada Matos das Neves c. Portugal , n o 73798/13, § 74, 29 octobre 2015).
La Cour rappelle que la durée « raisonnable » d’une procédure doit s’apprécier suivant les circonstances de la cause et à l’aide des critères suivants : la complexité de l’affaire, le comportement des requérants et celui des autorités compétentes ainsi que l’enjeu du litige pour les intéressés ( Frydlender c. France [GC], n o 30979/96, § 43, CEDH 2000‑VII).
Dans l’arrêt de principe Cocchiarella (précité), la Cour a conclu à la violation de l’article 6 § 1 de la Convention au sujet de questions liées à la durée excessive des procédures judiciaires.
Après examen de l’ensemble des éléments qui lui ont été soumis, la Cour ne décèle aucun fait ou argument propre à justifier la durée globale de la procédure en question. Compte tenu de sa jurisprudence en la matière, elle estime que la durée de la procédure litigieuse est excessive et ne répond pas à l’exigence du « délai raisonnable ».
Sur le terrain de l’article 13, la Cour renvoie aux principes élaborés dans l’arrêt Olivieri et autres (précité, §§ 67-71) et constate que le requérant ne disposait pas d’un remède effectif pour se plaindre de la longueur excessive de la procédure juridictionnelle administrative.
En conclusion, il y a eu en l’espèce une violation de l’article 6 § 1 et l’article 13 de la Convention.
II. SUR L’APPLICATION DE L’ARTICLE
41 DE LA CONVENTION
16. Eu égard aux documents en sa possession et à sa jurisprudence ( Cocchiarella , précité), la Cour estime raisonnable d’allouer les sommes indiquées dans le tableau joint en annexe. PAR CES MOTIFS, LA COUR, À L’UNANIMITÉ, Déclare la requête recevable ; Dit que cette requête révèle une violation de l’article 6 § 1 de la Convention en raison de la durée de la procédure administrative ; Dit qu’il y a eu violation de l’article 13 de la Convention en raison de l’absence d’un remède effectif pour se plaindre de la longueur excessive de la procédure administrative ; Dit a) que l’État défendeur doit verser au requérant, dans les trois mois, les sommes indiquées dans le tableau joint en annexe; b) qu’à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement, ces montants seront à majorer d’un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pendant cette période, augmenté de trois points de pourcentage.
Fait en français, puis communiqué par écrit le 22 janvier 2026, en application de l’article 77 §§ 2 et 3 du règlement. Viktoriya Maradudina Frédéric Krenc Greffière adjointe f.f.
Président ANNEXE Requête concernant des griefs tirés de l’article 6 § 1 et de l’article 13 de la Convention (durée excessive de la procédure devant le tribunal administratif et absence de recours effectif en droit interne concernant la durée excessive de la procédure) Numéro et date d’introduction de la requête Nom du requérant et année de naissance Nom et ville du représentant Début de la procédure Fin de la procédure Durée totale Nombre de degrés de juridiction Juridiction interne / numéro de dossier Indemnisation octroyée au niveau interne (en euros) Détails sur le recours Pinto - Jurisprudence Montant alloué pour dommage moral (en euros) [1] Montant alloué pour frais et dépens (en euros) [2] 33150/16 30/05/2016 Pierluca DAL CANTO 1974 Castagna Patrizia Rome 08/04/1999 13/09/2012 13 année(s) et 5 mois et 6 jour(s) 1 degré(s) de juridiction Cour de cassation, R.G.
16269/2014 Arrêt rendu dans la procédure Pinto, entamée par le requérant en date du 15/10/2013 et conclue le 22/12/2015 0 Olivieri et autres c. Italie , nos 17708/12 et 3 autres, 25 février 2016 16 000 250 [1] Plus tout montant pouvant être dû à titre d'impôt par la partie requérante. [2] Plus tout montant pouvant être dû à titre d'impôt par la partie requérante.