Cauza Rapucci c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care face parte dintr-un comitet compus din Krzysztof Wojtyczek, președintele L La 5 septembrie 2024, după deliberarea sa în camera Consiliului, se adoptă o hotărâre în acest sens, adoptată la această dată de procedură La originea cauzei se află o hotărâre îndreptată împotriva Italiei și a cărei hotărâre a fost sesizată de Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (inclusiv Convenția privind apărarea drepturilor omului) la 18 aprilie 2016. Cererea a fost comunicată guvernului italian ( art. 13 din Convenția privind durata excesivă a procedurii în fața instanței administrative și absența unei căi de atac efective pentru a remedia durata excesivă a procedurii administrative.
Dreptul și practica internă relevantă privind, în general, legea nr. 89 din 24 martie 2001 (denumită în continuare "Legea Pinto" (denumită în continuare "Legea Pinto) figurează în Hotărârea Cocchiarella c. Italia ([GC], n 64886/01, §§ 23-31, CEDH 2006-V).
În ceea ce privește aplicarea acesteia pe durata procedurilor judiciare administrative, dreptul și practica internă relevantă figurează în hotărârea Olivieri și în alte hotărâri ale Curții Olivieri și ale Curții a Uniunii Europene (denumită în continuare "Italia 17708/12"), § 17-18 și 67-69, 25 februarie 2016). În versiunea textului aplicabil prezentei cauze, art. 54 alineatul (2) din Decretul-lege nr. 112 din 2008, astfel cum a fost modificat prin Decretul-legislativ nr 104 din 2 iulie 2010 prevedea că: 89 din 24 martie 2001) într-o procedură în fața instanței administrative nu poate fi introdusă în cazul în care, în procedura în cauză, nu a fost depusă o cerere de fixare în regim de urgență a instanței judecătorești (istanza di prelievo) în sensul articolului 71 al doilea paragraf din Codul de procedură administrativă și nici în raport cu perioada anterioară prezentării acesteia.
CU PRIVIRE LA VIOLAȚIA ALEGATĂ A ARTICOLULUI 6 ALINEATUL (1) ȘI LA ARTICOLUL 13 DIN CONVENȚIE INvoCÂND ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) DIN Convenție, recurentul susține că durata procedurii inițiate în fața instanței administrative este incompatibilă cu cerința de termen rezonabil El susține, de asemenea, că condiția de admisibilitate a unei căi de atac in detenționare (istanza di prelievo) în procedura administrativă, ar pune sub semnul întrebării eficacitatea acțiunii menționate în sensul articolului 13 din convenție.
Guvernul constată că cererea a fost depusă în afara termenului de șase luni prevăzut la art. 35 din convenție, având în vedere faptul că procedura de soluționare a litigiilor A se vedea, de asemenea, hotărârea Curții a Uniunii Europene în cauzele conexate C-78/08-C-82/08, ECLI:EU:C:2008:291, punctul 66. ) în cursul procedurii administrative, nu se putea acorda nicio sumă cu titlu de despăgubire pentru lungimea excesivă a procedurilor administrative de către instanțele judecătorești Pinto (punctul 7 de mai sus). Reclamantul solicită Curții să respingă această excepție. Într-adevăr, consideră că este necesar să se ia în considerare decizia luată cu privire la cererea sa de despăgubire În acest sens, Tribunalul și-a prezentat pledoaria în termen de șase luni.
12. Curtea constată că, în conformitate cu dispozițiile relevante ale dreptului italian, reclamantul avea posibilitatea de a sesiza instanțele judecătorești din statul membru Pinto pentru a obține o despăgubire din cauza termenului rezonabil al procedurii administrative, ceea ce a făcut la 22 ianuarie 2016. Olivieri și altele (citată la punctul 69), care au devenit definitive la 4 iulie 2016, pe care le-a considerat că acțiunea "Pinto" nu putea fi considerată efectivă în sensul articolului din Convenție în cadrul unei proceduri administrative. Prin urmare, Curtea consideră că, la momentul la care a fost introdusă cererea "Pintto" nu putea fi considerată o cale de atac care să ducă la eșec. 13. Prin urmare, este necesar să se respingă excepția preliminară de nerespectare a termenului de șase luni invocat de guvern.
Constatând că instanța nu este în mod vădit nefondată sau inadmisibilă pentru un alt motiv menționat la art. 35 din convenție, Curtea o declară admisibilă. Pe fond 14. Curtea consideră că hotărârea pronunțată în temeiul articolului 6 alineatul (1) referitor la durata procedurii administrative constituie prima facie un mai mult decât deprobabil. Prin urmare, recurentul avea dreptul la o cale de atac efectivă în această privință (Olivieri și alții, citată anterior, § Valada Matos das Neves c. Portugalia, n 73798/13, § 74, 29 octombrie 2015). În hotărârea de principiu Cocchiarella, în hotărârea de principiu Cocchiarella, în cauza Cocchiarella, în cauza Frydlender c. Franța [GC], nr. 30979/96, § 43 CEDH 2000 VII.
(citată mai întâi), Curtea a concluzionat că încălcarea articolului 6 alineatul (1) din Convenție are legătură cu chestiuni legate de durata excesivă a procedurilor judiciare. 17. În urma examinării tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea nu identifică niciun fapt sau argument care să justifice durata globală a procedurii în cauză. Având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu este excesivă și nu răspunde la cerința termenului rezonabil 18. Pe teren de la art. 13, Curtea face trimitere la principiile stabilite în hotărârea Olivieri și altele (citată anterior, §§ 67-71) și constată că reclamantul nu dispunea de un cale de recurs efectivă pentru a se plânge de lungimea excesivă a procedurii judiciare administrative.
19. În concluzie, a existat în speță o încălcare a articolului 6 alineatul (1) și a articolului 13 din convenție. CU PRIVIRE LA APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 20. Având în vedere documentele aflate în posesia sa și jurisprudența sa Cocchiarella (precedeu), Curtea consideră că este rezonabil să se aloce reclamantului sumele indicate în tabelul anexat.
PE ACESURI, CURTEA, ÎN L 6 alin. (1) din Convenție din cauza duratei procedurii administrative A spus că a avut loc o încălcare a art. 13 din Convenție din cauza absenței unui cale de recurs efectivă pentru a se plânge de lungimea excesivă a procedurii administrative A spus că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul anexat de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate din dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale. Viktoriya Maradudiana Krzysztof Wojtyczek Modulul adjunct f.f.
Președinte Anexă Lista de cereri privind obiecțiunile întemeiate pe art. 6 alin. (1) din Convenție (durata excesivă a procedurii civile) Numărul și data de introducere a cererii Numele reclamantului și anul nașterii Numele și orașul reprezentantului Începutul procedurii Sfârșitul procedurii Numărul de grade de jurisdicție Jurisprudență Jurisdicție internă/număr de dosare Despăgubire acordată la nivel intern (în euro) Detalii privind recursul Pinto - Jurisprudență Alte obiecțiuni care intră sub incidența jurisprudenței bine stabilite Suma alocată pentru daune morale (în euro) [1] Suma alocată pentru cheltuieli și cheltuieli (în euro) [2] 246/16 18/04/2016 Paolo RAPUCCI 1932 Venece Nino Rocco Marsicovetere 21/03/2001 10/07/2014 13 ani(s) și 3 luni și 20 de zile(s) 1 grad(s) de instanță Curtea de apel a Potence R.G.
15/2016 Hotărârea pronunțată în procedura Pinto, inițiată de reclamant la data de 22/01/2016 Olivieri și alții c. Italia, n 17708/12 și alte trei, 25 februarie 2016 Art. 13 - Lipsa unei căi de atac efective cu privire la durata excesivă a procedurii administrative 500 250 [1] Mai mult decât orice sumă care poate fi datorată de către reclamant. [2] Plus orice sumă care poate fi datorată de către reclamant ca titlu de impozit.
AFFAIRE RAPUCCI c. ITALIE (Requête n o 24615/16) ARRET STRASBOURG 26 septembre 2024 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l’affaire Rapucci c. Italie, La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant en un comité composé de : Krzysztof Wojtyczek , président , Lətif Hüseynov, Erik Wennerström , juges , et de Viktoriya Maradudina, greffière adjointe de section f.f., Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 5 septembre 2024, Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date : PROCÉDURE 1. À l’origine de l’affaire se trouve une requête dirigée contre l’Italie et dont la Cour a été saisie en vertu de l’article 34 de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales (« la Convention ») le 18 avril 2016.
2.La requête a été communiquée au gouvernement italien (« le Gouvernement »). EN FAIT
3.Les précisions pertinentes sur la requête figurent dans le tableau joint en annexe.
4.Le requérant se plaint, s’appuyant sur l’article 6 § 1 et l’article 13 de la Convention de la durée excessive de la procédure devant le tribunal administratif et de l’absence d’un recours effectif pour remédier à la longueur excessive de la procédure administrative. LE droit et la pratique interne pertinents
5.Le droit et la pratique internes pertinents relatifs, en général, à la loi n o 89 du 24 mars 2001, dite « loi Pinto », figurent dans l’arrêt Cocchiarella c. Italie ([GC], n o 64886/01, §§ 23-31, CEDH 2006-V).
6.En ce qui concerne son application à la durée des procédures juridictionnelles administratives, le droit et la pratique internes pertinents figurent dans l’arrêt Olivieri et autres c. Italie (n os 17708/12 et 3 autres, §§ 17-18 et 67-69, 25 février 2016). 7 . Dans la version du texte applicable à la présente affaire, l’article 54, alinéa 2, du décret-loi n o 112 de 2008, modifié par le décret-législatif n o 104 du 2 juillet 2010 prévoyait que : « La demande de satisfaction équitable pour se plaindre de la violation prévue par l’article 2, premier alinéa (de la loi n o 89 du 24 mars 2001) dans une procédure devant le juge administratif ne peut pas être introduite si, dans la procédure en cause, n’a pas été présentée une demande de fixation en urgence de l’audience ( istanza di prelievo ) au sens de l’article 71, deuxième alinéa, du code de procédure administrative, ni par rapport à la période antérieure à sa présentation. » EN DROIT SUR LA VIOLATION ALLÉGUÉE DE l’ARTICLE
8. En invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant allègue que la durée de la procédure engagée devant le tribunal administratif est incompatible avec l’exigence du « délai raisonnable ».
9.Il allègue aussi que la condition de recevabilité d’un recours indemnitaire « Pinto », à savoir l’obligation de présenter une demande de fixation en urgence de la date de l’audience ( istanza di prelievo ) dans la procédure administrative, remettrait en cause l’effectivité dudit recours au sens de l’article 13 de la Convention. Sur la recevabilité
10.Le Gouvernement excipe que la requête a été introduite hors du délai des six mois requis par l’article 35 de la Convention, en considération du fait que la procédure d’indemnisation « Pinto » ne constituait pas un recours effectif qui doit être pris en compte dans le calcul du délai de six mois. Il allègue que selon la discipline applicable à l’affaire en défaut de présentation d’une demande de fixation en urgence de la date de l’audience ( istanza di prelievo ) au cours de la procédure administrative, aucune somme à titre de réparation pour la longueur excessive des procédures administratives ne pouvait être octroyée par les juridictions « Pinto » (paragraphe 7 ci-dessus).
11.Le requérant demande à la Cour de rejeter cette exception. En effet, il estime qu’il convient de prendre en compte la décision statuant sur sa demande d’indemnisation « Pinto ». Il en conclue qu’il a présenté sa requête dans le délai de six mois.
12.La Cour note qu’en vertu des dispositions pertinentes du droit italien, le requérant avait la possibilité de saisir les juridictions « Pinto » pour obtenir une indemnisation en raison du délai déraisonnable de la procédure administrative, ce qu’il a fait le 22 janvier 2016. La Cour observe que ce n’est qu’avec l’arrêt Olivieri et autres (précité, § 69), devenu définitif le 4 juillet 2016, qu’elle a jugé que le recours « Pinto » ne pouvait pas être considéré effectif au sens de l’article 13 de la Convention dans le cadre d’une procédure administrative. La Cour estime, dès lors, qu’à l’époque de l’introduction de la demande « Pinto », ce remède ne pouvait être considéré comme une voie de recours vouée à l’échec.
13.Partant, il y a lieu de rejeter l’exception préliminaire de non-respect du délai de six mois soulevé par le Gouvernement. Constatant que la requête n’est pas manifestement mal fondée ni irrecevable pour un autre motif visé à l’article 35 de la Convention, la Cour la déclare recevable. Sur le fond
14.La Cour estime que le grief tiré de l’article 6 § 1, relatif à la durée de la procédure administrative, constitue prima facie un grief « défendable ». Le requérant avait donc droit à un recours effectif à cet égard ( Olivieri et autres , précité, § 48 ; Valada Matos das Neves c. Portugal , n o 73798/13, § 74, 29 octobre 2015).
15.La Cour rappelle que la durée « raisonnable » d’une procédure doit s’apprécier suivant les circonstances de la cause et à l’aide des critères suivants : la complexité de l’affaire, le comportement des requérants et celui des autorités compétentes ainsi que l’enjeu du litige pour les intéressés ( Frydlender c. France [GC], n o 30979/96, § 43, CEDH 2000 ‑ VII).
16.Dans l’arrêt de principe Cocchiarella (précité), la Cour a conclu à la violation de l’article 6 § 1 de la Convention au sujet de questions liées à la durée excessive des procédures judiciaires.
17.Après examen de l’ensemble des éléments qui lui ont été soumis, la Cour ne décèle aucun fait ou argument propre à justifier la durée globale de la procédure en question. Compte tenu de sa jurisprudence en la matière, elle estime que la durée de la procédure litigieuse est excessive et ne répond pas à l’exigence du « délai raisonnable ».
18.Sur le terrain de l’article 13, la Cour renvoie aux principes élaborés dans l’arrêt Olivieri et autres (précité, §§ 67-71) et constate que le requérant ne disposait pas d’un remède effectif pour se plaindre de la longueur excessive de la procédure juridictionnelle administrative.
19.En conclusion, il y a eu en l’espèce une violation de l’article 6 § 1 et l’article 13 de la Convention.
20. Eu égard aux documents en sa possession et à sa jurisprudence Cocchiarella (précité), la Cour estime raisonnable d’allouer au requérant les sommes indiquées dans le tableau joint en annexe. PAR CES MOTIFS, LA COUR, À L’UNANIMITÉ, Déclare la requête recevable ; Dit qu’il y a eu violation de l’article 6 § 1 de la Convention en raison de la durée de la procédure administrative ; Dit qu’il y a eu violation de l’article 13 de la Convention en raison de l’absence d’un remède effectif pour se plaindre de la longueur excessive de la procédure administrative ; Dit a) que l’État défendeur doit verser au requérant, dans les trois mois, les sommes indiquées dans le tableau joint en annexe ; b) qu’à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement, ces montants seront à majorer d’un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pendant cette période, augmenté de trois points de pourcentage.
Fait en français, puis communiqué par écrit le 26 septembre 2024, en application de l’article 77 §§ 2 et 3 du règlement. Viktoriya Maradudina Krzysztof Wojtyczek Greffière adjointe f.f.
Président ANNEXE Liste de requêtes concernant des griefs tirés de l’article 6 § 1 de la Convention (durée excessive de la procédure civile) Numéro et date d’introduction de la requête Nom du requérant et année de naissance Nom et ville du représentant Début de la procédure Fin de la procédure Durée totale Nombre de degrés de juridiction Juridiction interne / numéro de dossier Indemnisation octroyée au niveau interne (en euros) Détails sur le recours Pinto - Jurisprudence Autres griefs relevant de la jurisprudence bien établie Montant alloué pour dommage moral (en euros) [1] Montant alloué pour frais et dépens (en euros) [2] 24615/16 18/04/2016 Paolo RAPUCCI 1932 Venece Nino Rocco Marsicovetere 21/03/2001 10/07/2014 13 année(s) et 3 mois et 20 jour(s) 1 degré(s) de juridiction Cour d’appel de Potence R.G.
15/2016 Arrêt rendu dans la procédure Pinto, entamée par le requérant en date du 22/01/2016 Olivieri et autres c. Italie , n os 17708/12 et 3 autres, 25 février 2016 Art. 13 - absence de recours effectif concernant la durée excessive de la procédure administrative 11 500 250 [1] Plus tout montant pouvant être dû titre d'impôt par la partie requérante. [2] Plus tout montant pouvant être dû titre d'impôt par la partie requérante.