TERZİ ET DEMİREL c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 2639/12 Enver TERZ Având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament amiabil al cauzei, După ce a luat act de acest lucru, face următoarea decizie FURNIZEAZĂ ȘI PROCEDURA Reclamanții, dl Enver Terzi și dl Asye Demirel, sunt resortisanți turci născuți în 1983 și, respectiv, 1970 și care își au reședința în Istanbul. Ei au fost reprezentați în fața Curții de către domnul Filorinal La 18 aprilie 2013 și 11 octombrie 2018, Curtea a primit declarații de soluționare pe cale amiabilă semnate de părți. Prin aceste declarații se angajează să plătească reclamanților suma de 2 000 (două mii) de euro și reclamanții au renunțat la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele la originea cererii lor.

Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, va fi convertită în cărți turcești la rata aplicabilă la data plății și va fi scutită de orice taxă aplicabilă. Aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții. În lipsa unei soluționări în termenul menționat, Ö Õ se angajează să plătească, începând de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei punct procentual. Această plată va fi soluționată definitiv. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile.

Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un motiv să continue examinarea cererii. În consecință, este necesar să se șteargă cauza din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide în de a elimina cererea de rol în aplicarea articolului 39 din Convenție. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 14 februarie 2019. Hasan Bak

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 2639/12 Enver TERZİ et Asye DEMİREL contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 22 janvier 2019 en un comité composé de : Julia Laffranque, présidente, Valeriu Grițco, Stéphanie Mourou-Vikström, juges, et de Hasan Bakırcı, greffier adjoint de section, Vu la requête susmentionnée introduite le 5 décembre 2011, Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante :

FAITS ET PROCÉDURE

Les requérants, M. Enver Terzi et M me Asye Demirel, sont des ressortissants turcs nés respectivement en 1983 et en 1970 et résidant à Istanbul. Ils ont été représentés devant la Cour par M e M. Filorinalı et M e Y. Filorinalı, avocats exerçant à Istanbul. Le gouvernement turc (« le Gouvernement ») a été représenté par son agent. Les 18 avril 2013 et 11 octobre 2018, la Cour a reçu des déclarations de règlement amiable signées par les parties. Par ces déclarations, le Gouvernement s’est engagé à verser aux requérants la somme de 2 000 (deux mille) euros et les requérants ont renoncé à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de leur requête. Ladite somme, qui couvrira tout préjudice moral ainsi que les frais et dépens, sera convertie en livres turques au taux applicable à la date du paiement, et exempte de toute taxe éventuellement applicable.

Elle sera versée dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour. À défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire. EN DROIT La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention et ses protocoles et n’aperçoit par ailleurs aucun motif justifiant de poursuivre l’examen de la requête.

En conséquence, il convient de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle en application de l’article 39 de la Convention. Fait en français puis communiqué par écrit le 14 février 2019. Hasan Bakırcı Julia Laffranque Greffier adjoint Présidente