MANUKIAN v. GEORGIA

A cincea secțiune DECIZIE Nr. 2146/10 Aleksandre MANUKIAN împotriva Georgiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care a stat la 31 ianuarie 2019 în calitate de comitet compus din: Síofra O’Leary, președinte, Mārtiδš Mits, Lado Chanturia, judecători și Liv Tigerstedt, grefier interimar, având în vedere cererea depusă la 1 septembrie 2009, Având în vedere declarația depusă de Guvernul contestat care solicită Curții să excludă aplicarea din lista cazurilor și răspunsul reclamantului la prezenta declarație, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamantul, dl Aleksandre Manukian, este un național georgian, născut în 1965 și locuiește în Tbilisi. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl N. Legashvili, un avocat practicant în Tbilisi. Plângerile reclamantului în temeiul articolului 3, art. 6 §§ § 1 și 3 litera (d) și art. 13 din Convenție privind presupusele sale maltraturi în închisoare, nerespectarea unei anchete eficace în acest sens, precum și presupusa nedreptate a procedurii penale efectuate împotriva acestuia, au fost comunicate guvernului georgian („Guvernul”). Guvernul a prezentat o declarație cu scopul de a rezolva o parte din chestiunile prezentate de aceste plângeri și a solicitat în continuare Curții să elimine cererea. Declarația prevăzută după cum urmează: „Pentru afirmațiile dlui Manukian în temeiul Convenției Europene pentru Drepturile Omului, Guvernul recunoaște încălcarea articolului 3 din Convenție în temeiul membrului său de procedură datorită absenței unei anchete eficace asupra acuzațiilor reclamantului privind maltraturile din 18 ianuarie 2008 și a încălcării articolului 13 din cauza absenței unui remediu intern eficace pentru plângerile sale în temeiul articolului 3 din Convenție. Guvernul acceptă că dl Manukian a fost privat de posibilitatea de a contesta martorii în fața instanței care stabilesc acuzațiile penale împotriva acestuia. Cu toate acestea, ținând cont de faptul că aceste mărturii de martori nu ar avea nici o relevanță față de acuzațiile penale împotriva reclamantului, ci ar putea se referi numai la acuzațiile sale de rău tratament; Având în vedere, de asemenea, faptul că autoritățile competente de aplicare a legii interne sunt cel mai bine plasate, în temeiul unei anchete penale eficace, pentru a determina plângerile reclamantului în temeiul articolului 3 din Convenție în ceea ce privește presupusele maltraturi la 18 ianuarie 2008; Guvernul, având în vedere circumstanțele specifice ale cazului, se angajează: - să inițieze și să asigure investigarea eficientă a acuzațiilor reclamantului privind maltraturile la 18 ianuarie 2008 și, în acest curs, să pună la îndoială toți martorii relevanți; - să plătească dl Manukian 3.500 (3 mii cinci sute de euro pentru a acoperi orice prejudiciu material sau morale, precum și costurile și cheltuielile, plus orice impozit care poate fi impugnabil reclamantului. Această sumă va fi convertită în monedă națională georgiană la rata aplicabilă la data plății și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei de către Curte în conformitate cu art. 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care această sumă nu a fost plătită în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale ...” Reclamantul a informat Curții că este de acord cu termenii declarației și a afirmat că dorește să retragă restul plângerilor sale. HOTĂRÂREA Curții constată că, în urma acordului expres al reclamantului cu termenii declarației făcute de Guvern, această parte a cererii ar trebui tratată ca o soluționare prietenoasă între părți. Prin urmare, aceasta ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convinsă că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, și nu găsește motive pentru a justifica examinarea continuă a acestei părți a cererii. În ceea ce privește restul cererii, Curtea remarcă că reclamantul și-a exprimat dorința de a retrage această cerere. Având în vedere cele de mai sus și în absența oricărei circumstanțe speciale privind respectarea drepturilor garantate de Convenția și de protocolele sale, Curtea, în conformitate cu articolul (a) din Convenție, consideră că nu mai este justificat să continue examinarea acestei părți a cererii, fie că, având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să excludă aplicarea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § 1 litera (a) și 39 din Convenție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 21 februarie 2019. Liv Tigerstedt Síofra O’Leary Președintele adjunct al grefierului interimar

FIFTH SECTION

DECISION

Application no. 2146/10

Aleksandre MANUKIAN

against Georgia

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting on 31

January 2019 as a Committee composed of:

Síofra O’Leary,

President,

Mārtiņš Mits,

Lado Chanturia,

judges,

and Liv Tigerstedt,

Acting Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 1

September 2009,

Having regard to the declaration submitted by the respondent Government requesting the Court to strike the application out of the list of cases, and the applicant’s reply to this declaration,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Mr Aleksandre Manukian, is a Georgian national, who was born in in 1965 and lives in Tbilisi. He was represented before the Court by Mr N. Legashvili, a lawyer practising in Tbilisi.

The applicant’s complaints under Article 3, Article 6 §§ 1 and 3 (d), and Article 13 of the Convention concerning his alleged ill-treatment in prison, the failure to conduct an effective investigation in this respect, and the alleged unfairness of the criminal proceedings conducted against him, were communicated to the Georgian Government (“the Government”).

The Government submitted a declaration with a view to resolving part of the issues raised by these complaints. They further requested the Court to strike out the application.

The declaration provided as follows:

“With due regard to Mr Manukian’s claims under the European Convention on Human Rights, the Government acknowledge the violation of Article 3 of the Convention under its procedural limb due to the absence of effective investigation into the applicant’s allegations of ill-treatment of 18 January 2008 and violation of Article 13 due to the absence of effective domestic remedy for his complaints under Article 3 of the Convention.

The Government accepts that Mr Manukian was deprived the possibility to question the witnesses before the court determining criminal charges against him. However, bearing in mind that those testimonies of the witnesses would not be of any relevance to the criminal charges against the applicant but could solely refer to his ill-treatment allegations;

Also considering the fact that the relevant domestic law enforcement authorities are best placed, by virtue of effective criminal investigation, to determine the applicant’s complaints under the substantive limb of Article 3 of the Convention with regard to the alleged ill-treatment on 18 January 2008;

The Government, in light of the particular circumstances of the case, undertake:

- to initiate and ensure the effective investigation of the applicant’s allegations of ill-treatment on 18 January 2008 and in this course question all the relevant witnesses;

- to pay Mr Manukian 3,500 (three thousand five hundred) Euros to cover any pecuniary or non-pecuniary damages as well as costs and expenses, plus any tax that may be chargeable to the applicant.

This sum will be converted into Georgian national currency at the rate applicable on the date of payment, and will be free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertakes to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points ...”

The applicant informed the Court that he agreed to the terms of the declaration. He also stated that he wished to withdraw the remainder of his complaints.

THE LAW

The Court finds that, following the applicant’s express agreement to the terms of the declaration made by the Government, this part of the application should be treated as a friendly settlement between the parties.

It therefore takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto and finds no reasons to justify the continued examination of this part of the application.

As concerns the remainder of the application, the Court notes that the applicant has expressed his wish to withdraw it. In the light of the foregoing and in the absence of any special circumstances regarding respect for the rights guaranteed by the Convention and the Protocols thereto, the Court, in accordance with Article

37

§

1

(a) of the Convention, considers that it is no longer justified to continue the examination of this part of the application either.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases in accordance with Articles 37 § 1 (a) and 39 of the Convention.

Done in English and notified in writing on 21 February 2019.

Liv Tigerstedt

Síofra O’Leary

Acting Deputy Registrar

President