Comunicat la 13 februarie 2019 Prima secțiune Cerere nr. 425656/98 M.C. împotriva Greciei introdusă la 25 iulie 2016 EXPOSAT DE FAPT Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează: La 25 iulie 2016, trei minori neînsoțiți de cetățenie afgană (15 și 17 ani) s-au prezentat în cadrul Serviciului pentru azil (Azil) pentru a trece la interviul privind cererea lor de azil, însoțite de patru avocate, printre care reclamanta. Cu toate acestea, interviul nu a avut loc deoarece nu a existat decât un singur traducător disponibil. Minerii au fost rugati sa astepte pana cand procurorul a decis ce urma sa faca. Mai tarziu in aceasta zi, procurorul a decis transferul minorilor intr-o structura de primire pentru minori, dar, inainte de transfer, procurorul a specificat ca ei trebuiau sa fie dusi la subdirectia politiei pentru minori pentru a fi interogati. Preocupați de această perspectivă, minerii și avocații lor au trimis un fax procurorului pentru a solicita informații în această privință. Celelalte trei avocate au mers la subdirecție. Recurenta împreună cu minorii au rămas pe spațiu în așteptarea răspunsului procurorului la faxul trimis și pentru a afla despre următoarea dată a întreținerii minorilor. Recurenta sustine ca, in timpul indoielii, un politist de la locul faptei l-a prins de bratul cel mai tanar al minerilor, domnule, si l-a impuscat violent. La întrebarea reclamantei de ce l-a tras pe miner, pe polițistul laatrapa de ambele brațe și a aruncat-o pe perete, ceea ce i-a provocat zgârieturi și vânătăi la brațul drept, precum și dureri de-a lungul brațului și până la ceafă. Recurenta i-a cerut atunci să-i comunice numele și numărul de serviciu, dar polițistul i-a răspuns că, dacă insista să afle, o va da în judecată pentru refuz. Recurenta, care a comunicat la telefon la momentul acestor fapte cu o altă avocată, dl Koutra, reprezentantul său în prezenta cerere în fața Curții, i-a comunicat acest incident. Dl Koutra a contactat anumite autorități de poliție pentru a raporta acest incident, dar toate acestea ar fi răspuns că o acțiune legală împotriva polițistului implicat în incident ar fi în afara mandatului lor. Mai târziu, în jurul orei 16:00, reclamanta și minorii au fost transportați la subordonarea poliției pentru minori. Minerii au fost interogați acolo și în jurul orei 1:00 au fost duși într-o structură de primire pentru minori. La ora 19:00, recurenta ar fi început să aibă amețeli și aritmie cardiacă, precum și dureri la gât, la brațul drept și la șold și ar fi cerut polițiștilor prezenți să se ducă la spital sau să o examineze la fața locului de către un medic, dar aceștia l-ar fi ignorat. La rândul său, la ora 20:50, dl Koutra a trimis la subdirecție un fax prin care solicita eliberarea imediată a reclamantei sau, în caz contrar, necesitatea de a informa-o pe aceasta din urmă cu privire la acuzația penală care justifică detenția sa de 16 ore. La ora 21:05, poliția a informat reclamanta că era în stare de arest. La ora 22:00, reclamantei i s-a dat un mandat de arestare care a fost dus la subordonarea poliției pentru minori la ora 21:00 și nu la ora 16:20. La ora 22:20, polițiștii l-au invitat să-și prezinte apărarea cu privire la acuzația de refuz, în urma căreia procurora din apropierea tribunalului corecțional a ordonat eliberarea sa. Recurenta s-a dus direct la spitalul de gardă. Medicii i-au administrat un analgezic, i-au făcut o electrocardiogramă și au constatat o zgârietură, un hematom și o durere pe lalaomoplată. Recurenta a prezentat un certificat medical al acestui spital care confirmă acest diagnostic. A doua zi, și în conformitate cu o recomandare din partea medicilor de gardă cu o zi înainte, a mers la o clinică psihiatrică unde s-a constatat că fusese victima unei crize de stres traumatic, care a fost inclusă într-un certificat medical prezentat de recurentă. La 16 ianuarie 2017, aceaceasta a fost rejudecată în fața tribunalului corecțional din Atena. GRIFS Invocând art. 3 din Convenție, reclamanta Me M.C. se plânge că a suferit violențe polițienești în timpul prezenței sale la sediul serviciului de azil da'étane. Invocând art. 13 din Convenție, reclamanta Me M.C. se plânge că nu dispune de o cale de atac eficientă pentru a se plânge de aceste violențe. A fost reclamanta, domnule M.C., epuizată căile de atac interne cu privire la acuzația sa de tratamente inumane sau degradante în timpul prezenței sale la sediul serviciului de azil da ? A fost reclamanta, domnule M.C., supusă, cu încălcarea art. 3 din Convenție, unor tratamente inumane sau degradante în timpul prezenței sale în spațiile serviciului de azil depee? Recurenta, dl M.C., dispunea de o cale de atac eficientă în sensul articolului 13 din Convenție pentru a se plânge de așa-numitele tratamente?
Communiquée le 13 février 2019
Requête n
o
42565/16
M.C.
contre la Grèce
introduite le 25 juillet 2016
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par la requérante, peuvent se résumer comme suit.
Le 25 juillet 2016, trois mineurs non accompagnés de nationalité afghane (de 15 et 17 ans) se présentèrent au Service d’Asile d’Athènes pour passer l’entretien relatif à leur demande d’asile accompagnés de leur quatre avocates, dont la requérante. Toutefois, l’entretien n’eut pas lieu car il n’y avait qu’un seul traducteur disponible. Les mineurs furent priés d’attendre jusqu’à ce que le procureur décide de la suite de la procédure. Plus tard dans la journée, le procureur décida le transfert des mineurs dans une structure d’accueil pour mineurs, mais, avant leur transfert, le procureur précisa qu’ils devaient être emmenés à la sous-direction de la police pour mineurs afin d’y être interrogés. Inquiets par cette perspective, les mineurs et leurs avocates envoyèrent un fax au procureur pour demander des informations à ce sujet.
Les trois autres avocates se rendirent à la sous-direction. La requérante avec les mineurs restèrent sur les locaux en attendant la réponse du procureur au fax envoyé et afin de se renseigner sur la prochaine date de l’entretien des mineurs.
La requérante affirme que pendant l’attente, un policier présent sur les lieux attrapa par le bras le plus jeune des mineurs, M., et le tira de manière violente. A la question de la requérante pourquoi il tirait le mineur, le policier l’attrapa par les deux bras et la lança sur le mur ce qui lui provoqua des égratignures et un hématome au bras droit ainsi que des douleurs tout au long du bras et jusqu’à la nuque. La requérante lui demanda alors de lui communiquer son nom et son numéro de service, mais le policier lui répondit que si elle insistait pour le savoir, il la ferait poursuivre pour refus d’obtempérer.
La requérante, qui communiquait au moment de ces faits au téléphone avec une autre avocate, Me Koutra, sa représentante dans la présente requête devant la Cour, lui fit part de cet incident. Me Koutra contacta certaines autorités de police pour rapporter cet incident, mais toutes lui auraient répondu qu’une action légale contre le policier impliqué dans l’incident serait en dehors de leur mandat.
Par la suite, vers 16 heures, la requérante et les mineurs furent transportés à la sous-direction de la police pour mineurs. Les mineurs y furent interrogés et vers 1 heure ils furent emmenés dans une structure d’accueil pour mineurs.
À 19 heures, la requérante aurait commencé à avoir des vertiges et une arythmie cardiaque, ainsi que des douleurs à la nuque, au bras droit et jusqu’à la hanche. Elle aurait alors demandé aux policiers présents de l’emmener à l’hôpital ou de la faire examiner sur place par un médecin mais ceux-ci l’auraient ignoré.
De son côté, à 20 h 50, Me Koutra envoya à la sous-direction un fax par lequel elle demandait la mise en liberté immédiate de la requérante, ou, dans le cas contraire, la nécessité d’informer cette dernière de l’accusation pénale justifiant sa détention depuis 16 heures. À 21 h 05, les policiers informèrent la requérante qu’elle était en état d’arrestation. À 22 heures, la requérante se vit livrer un mandat d’arrêt qui indiquait qu’elle était emmenée à la sous-direction de la police pour mineurs à 21 h et non à 16 h. À 22 h 20, les policiers l’invitèrent à présenter sa défense concernant l’accusation de refus d’obtempérer, à la suite de quoi la procureure près le tribunal correctionnel ordonna sa libération.
La requérante se rendit directement à l’hôpital de garde. Les médecins lui administrèrent un calmant, lui firent un électrocardiogramme et constatèrent une égratignure, un hématome et une douleur sur l’omoplate. La requérante produit un certificat médical de cet hôpital qui confirme ce diagnostic. Le lendemain, et se conformant à une recommandation des médecins de garde la veille, elle se rendit à une clinique psychiatrique où on constata qu’elle avait été victime d’une crise de stress traumatique, constat inclus dans un certificat médical produit par la requérante.
Le 16 janvier 2017, elle fut renvoyée en jugement devant le tribunal correctionnel d’Athènes.
Invoquant l’article 3 de la Convention, la requérante Me M.C. se plaint d’avoir subi des violences policières lors de sa présence dans les locaux du service d’asile d’Athènes.
Invoquant l’article 13 de la Convention, la requérante Me M.C. se plaint qu’elle ne dispose pas d’un recours effectif pour se plaindre de ces violences.
1.
La requérante, Me M.C., a-t-elle épuisé les voies de recours internes quant à son allégation de traitements inhumains ou dégradants lors de sa présence dans les locaux du service d’asile d’Athènes ?
2.
La requérante, Me M.C., a-t-elle été soumise, en violation de l’article
3 de la Convention, à des traitements inhumains ou dégradants lors de sa présence dans les locaux du service d’asile d’Athènes ?
3.
La requérante, Me M.C., disposait-elle d’un recours effectif au sens de l’article
13 de la Convention afin de se plaindre des traitements allégués
?