S.-H. v. POLAND

Comunicat la 26 februarie 2019 PRIMEA SECȚIUNE Cereri nr. 56846/15 și 56849/15 S.-H. împotriva Poloniei depuse la 5 noiembrie 2015 și, respectiv, 5 noiembrie 2015 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții sunt doi frați, dl S. S.-H. (denumit în continuare Nr. 56846/15) și dl M. S.-H. (denumită în continuare Nr. 56849/15). G., Israel. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către tatăl lor, dl. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează. Contextul cazului: Părinții reclamanților sunt dl S. și dl H., un cuplu homosexual. Amândoi au cetățenie israeliană. Dl S. are, de asemenea, cetățenie poloneză. În 2010, ambii bărbați au intrat într-o suprarogație În cazul în care mama surogată a fost descoperită că transportă gemeni, dl S., dl H., K.C. și soțul ei au solicitat Curții Superiore din California, județul San Diego, pentru a determina drepturile de custodie și părintele legale. La 7 septembrie 2010, Curtea Superioră a Californiei, a hotărât și a declarat dl S. și dl H. ca fiind părinții naturii, articulare și egale a copiilor gemeni transportați de K.C. care urma să se nască la 20 octombrie 2010. De asemenea, dl S. a declarat că este tatăl genetic al gemenilor. Hotărârea precizează în continuare informațiile care urmează să fie înscrise în certificatul de naștere și a declarat că dl S. ar trebui să fie înregistrat în calitate de tată/parent și dl H. ca mamă/parent. Reclamanții s-au născut la 26 septembrie 2010 și certificatele lor de naștere au fost elaborate în conformitate cu termenele menționate mai sus. Procedura administrativă La 20 iulie 2012, dl S. a solicitat în numele ambelor solicitante ca curator ad litem guvernatorului Mazowiecki pentru confirmarea cetățeniei poloneze a reclamanților. La 5 decembrie 2012, Guvernatorul Mazowiecki a dat două decizii care refuzau ambele cereri. Guvernatorul a remarcat, la început, că reclamanții nu au reușit să prezinte copia certificatelor lor de naștere, astfel cum a fost eliberat de un Registru polonez de Stat Civil (Urzād Stanu Cywilnego În plus, în conformitate cu sistemul juridic polonez, mama unui copil a fost o femeie care a dat naștere copilului. Sistemul juridic polonez nu a permis conceptul de suprarogare. Având în vedere aceste considerații, documentele furnizate și sistemul juridic polonez, mama reclamanților a fost K.C., aceaceasta este femeia care s-a angajat să conceapă și să le suporte. În același timp, având în vedere principiul presunției de paternitate în legea poloneză, tatăl reclamanților a fost soțul K.C. – D.C. Guvernatorul a constatat, de asemenea, că la data nașterii reclamanților dl S. nu era părinte lor. Certificatul original de naștere care a indicat dl S. ca tatăl lor și dl H. ca celălalt părinte nu are nicio relevanță, deoarece este contradictoriu cu hotărârea Curții Superiore din California, care a declarat în mod clar că K.C. și D.C. erau părinții biologici ai copiilor. Reprezentanții reclamanților au apelat la Ministrul Internului (ministrul Spraw Wewnętrznych La 28 februarie 2013, ministrul a susținut decizia de primă instanță și a fost de acord cu concluziile guvernatorului că, conform sistemului juridic polonez, K.C. și D.C. erau părinții reclamanților. Dl S. nu era părintele lor la data nașterii lor. Acesta a susținut, de asemenea, că certificatele de naștere inițiale ale reclamanților nu au o valoare evidentă, chiar dacă au indicat dl S. și dl H. ca părinți ai acestora, deoarece aceste documente contravin principiile ordinului legal polonez. Ministrul a remarcat că reclamanții nu au încheiat proceduri în temeiul articolului 1148 din Codul de Procedură Civilă pentru a determina dacă hotărârea Curții Superiore din California este aplicabilă în Polonia. Ministrul a convenit, în continuare, cu guvernatorul că transpune efectele juridice ale hotărârii Curții Superiore din California din 7 Septembrie 2010 în sistemul juridic polonez ar încălca principiile sistemului juridic polonez ( godzi w polski sistem brawny Reclamanții au apelat. În special, ei au susținut o încălcare a Constituției poloneze din cauza refuzului de a confirma naționalitatea poloneză a reclamanților, în ciuda faptului că tatăl lor este un național polonez. La 4 iulie 2013, Curtea Administrativă Regională de Varșovia ( Wojewódzki Sād Administracyjny ) a dat hotărâre de respingere a recursului. Curtea a fost de acord cu concluziile formulate de autoritățile administrative. A confirmat că efectele juridice ale hotărârii Curții Superiore din California au contravenit principiile sistemului juridic polonez. Pentru ca această hotărâre să fie aplicabilă în Polonia, ar fi trebuit să fi fost confirmată de o instanță civilă poloneză într-o procedură separată, în conformitate cu art. 1145 din Codul de Procedură Civilă. Curtea a susținut în continuare că, în conformitate cu dispozițiile relevante ale dreptului intern, mama reclamanților era K.C. Sistemul juridic polonez nu conținea conceptul de „mamă suprarogată”. De asemenea, nu a fost posibilă acordarea drepturilor părintelor persoanelor care nu erau nici mama biologică, nici soțul sau un bărbat care și-a recunoscut paternitatea, singura excepție fiind o procedură de adopție. În consecință, o autoritate administrativă ar fi putut fi invocată de hotărârea din California numai dacă reclamanții au prezentat o decizie dată de o instanță poloneză care confirmă că această hotărâre este în conformitate cu sistemul juridic polonez. Cu toate acestea, nu a fost prezentat niciun astfel de document. Curtea a confirmat că certificatele de naștere inițiale prezentate de solicitanți, chiar dacă nu au fost înregistrate la un Registru polonez de Stat Civil, au rămas documente valabile. Pe de altă parte, acesta a remarcat că certificatele de naștere au indicat două persoane de același sex ca părinții reclamanților. Prin urmare, acestea trebuie examinate în funcție de toate dovezile disponibile în acest caz. Reclamanții au apelat. Ei au susținut că dl S., un național polonez, a fost tatăl biologic al copiilor. În acest sens, s-au bazat pe hotărârea Curții Superiore din California și a rezultatelor testului ADN. De asemenea, s-au referit la hotărârile Curții în cazurile Mennesson v. Franța (nr. 65192/11, CEDH 2014 (extracte) și Labassee v. Franța (nr. 65941/11, 26 iunie 2014). La 6 mai 2015, Curtea Supremă Administrativă a respins recursul de cassare. Curtea a remarcat că, pentru determinarea cetățeniei poloneze, legăturile genetice ale copiilor cu domnul S. nu au nicio relevanță: un copil care a avut un părinte polonez și un părinte străin a dobândit cetățenie poloneză la naștere. Cu toate acestea, instanța a observat că un termen “parent” a avut un sens legal. În conformitate cu dispozițiile relevante ale Codului de familie și custodie, mama unui copil a fost femeia care a născut acest copil. Dacă copilul s-a născut în timpul căsătoriei, a existat o presupunere legală că tatăl copilului a fost soțul mamei. Această presupunere ar putea fi respinsă numai prin depunerea unei cereri de dezaprobare a paternității. Curtea a susținut, de asemenea, că acordul de surogare nu a fost valabil în sistemul juridic polonez, deoarece a fost contrar principiilor vieții comunitare. De asemenea, a remarcat că sistemul juridic polonez nu a atribuit drepturi parentale la „așa numite relații partenere”. Din acest motiv acceptarea hotărârii Curții Superiore din California ar fi fost împotriva principiului de politică publică ( klauzula porzādku publicznego ). De asemenea, certificatele de naștere ale reclamanților nu ar putea avea nici un efect legal. Aceste certificate au indicat dl S. în calitate de tată al reclamanților și dl H. în calitate de mamă/mamă a reclamanților. Întrucât certificatele indicau doi bărbați ca părinți, și prin care a confirmat acordul de suprarogare, acestea au fost împotriva principiilor de bază ale sistemului juridic polonez. Prin urmare, dl S. nu a putut fi considerat părinte al reclamanților. În cele din urmă, instanța a remarcat că cazurile Mennesson și Labassee În momentul în care achiziționarea naționalității poloneze a fost reglementată de dispozițiile Legii din 15 februarie 1962 privind naționalitatea poloneză ( ustawa o obywatelstwie polskim ) („Legea din 1962”). Secțiunea 4 6 din Legea din 1962 se referă la achiziționarea cetățeniei prin naștere. În special, art. 6 alineatul (1) prevede că un copil care a avut un părinte care a fost un cetățean polonez și un alt părinte care a fost un cetățean dintr-o altă țară a achiziționat cetățenia poloneză la naștere. Secțiunea 7 din Legea din 1962 prevede, de asemenea, că orice modificare a cetățeniei părinților sau a cetățeniei părinților ar fi luată în considerare pentru determinarea cetățeniei copilului, în cazul în care aceste modificări au avut loc în termen de un an de la nașterea copilului. La 15 august 2012, Legea din 2 aprilie 2009 privind cetățenia poloneză („Legea din 2009”) a intrat în vigoare și a abrogat Legea din 1962. Actul din 2009 conține dispoziții similare (secțiunea 6 și art. 14 alineatul (1)). 14 din Convenția, pe care autoritățile interne le-au bazat deciziile de a nu confirma cetățenia poloneză pe considerații legate de orientarea sexuală a părinților lor. În ciuda faptului că tatăl lor biologic, dl S., este un cetățean polonez, acestea au fost refuzate cetățeniei poloneze prin descendență, pe motiv că certificatul lor de naștere a indicat doi bărbați ca părinți. Întrebări către părți A existat o încălcare a dreptului reclamanților de a respecta viața lor privată și/sau de familie, în contravenție cu art. 8 din Convenție (a se vedea Mennesson c. Franța , nr. 65192/11, §§ 96-101, CEDH 2014 (extracte))? Reclamanții au suferit discriminări din motive de orientare sexuală a părinților lor, în contravenție cu art. 14 din Convenție, coroborat cu art. 8? Se referă la motivele furnizate de autoritățile interne atunci când resping cererile de confirmare a statutului lor de resortisanți polonezi.

Communicated on 26 February 2019

FIRST SECTION

Applications nos. 56846/15 and 56849/15

S.-H. against Poland

lodged on 5 November 2015 and 5 November 2015 respectively

STATEMENT OF FACTS

The applicants are two brothers, Mr S. S.-H. (application no.

56846/15) and Mr M. S.-H. (application no.

56849/15). They are both American nationals, who were born in 2010 and live in R.

‑

G., Israel. They are represented before the Court by their father, Mr

S.

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.

1.

Background to the case:

The applicants’ parents are Mr S. and Mr H., a homosexual couple. They both have Israeli citizenship. Mr S. has also Polish citizenship. In 2010 both men entered into a

surrogacy

agreement with a certain K.C., a married woman and a citizen of the United States of America.

When the surrogate mother was found to be carrying twins, Mr S., Mr

H., K.C. and her husband applied to the Superior Court of California, County of San Diego in order to determine custody rights and legal parenthood.

On 7 September 2010 the Superior Court of California, gave judgment and declared Mr S. and Mr H. to be the natural, joint and equal parents of twin babies carried by K.C. which were to be born on or about 20

October 2010. It also declared Mr S. to be the genetic father of the twins.

The judgment further specified the particulars that were to be entered in the birth certificate and stated that Mr S. should be recorded as the father/parent and Mr H. as mother/parent.

The applicants were born on 26 September 2010 and their birth certificates were drawn up in accordance with the terms stated above.

2.

Administrative proceedings

On 20 July 2012 Mr S. applied on behalf of both applicants as their curator

ad litem

to the Mazowiecki Governor for confirmation of the applicants’ Polish citizenship.

On 5 December 2012 the Mazowiecki Governor gave two decisions refusing both applications. The Governor noted at the outset that the applicants had failed to submit copies of their birth certificates as issued by a Polish Civil Status Registry (

Urząd Stanu Cywilnego

). It further held that, according to the Polish legal system, a child’s mother was a woman who had given birth to that child. The Polish legal system did not allow for the concept of surrogacy. In view of those considerations, the documents provided and the Polish legal system, the applicants’ mother was K.C., that is the woman who undertook to conceive and bear them. At the same time, given the principle of presumption of paternity in Polish law, the applicants’ father was K.C.’s husband – D.C.

The Governor further found that on the date of the applicants’ birth Mr S. was not their parent. The original birth certificate which indicated Mr S. as their father and Mr H. as the other parent was of no relevance since it was contradictory to the judgment of the Superior Court of California which had clearly stated that K.C. and D.C. were the children’s biological parents.

The applicants’ representatives appealed to the Minister of the Interior (

Minister Spraw Wewnętrznych

).

On 28 February 2013 the Minister upheld the first-instance decision and agreed with the findings made by the Governor that, according to the Polish legal system, K.C. and D.C. were the applicants’ parents. Mr S. was not their parent on the date of their birth. It further held that the applicants’ original birth certificates had no evidentiary value, even though they indicated Mr S. and Mr H. as their parents, since these documents contravened the principles of the Polish legal order.

The Minister noted that the applicants had failed to institute proceedings under Article 1148 of the Code of Civil Procedure in order to determine whether the judgment of the Superior Court of California was applicable in Poland.

The Minister further agreed with the Governor that transposing the legal effects of the judgment of the Superior Court of California of 7

September 2010 into the Polish legal system would contravene the principles of the Polish legal system (

godzi w polski system prawny

).

The applicants’ representatives appealed. In particular they alleged a breach of the Polish Constitution because of the refusal to confirm the applicants’ Polish nationality despite the fact that their father was a Polish national.

On 4 July 2013 the Warsaw Regional Administrative Court (

Wojewódzki Sąd Administracyjny

) gave judgment dismissing their appeal.

The court agreed with the findings made by the administrative authorities. It confirmed that the legal effects of the judgment of the Superior Court of California contravened the principles of the Polish legal system. In order for that judgment to be applicable in Poland it should have been confirmed by a Polish civil court in a separate procedure, pursuant to Article 1145 of the Code of Civil Procedure.

The court further held that, according to the relevant provisions of domestic law, the applicants’ mother was K.C. The Polish legal system did not contain the concept of a “surrogate mother”. It was also not possible to grant parental rights to persons who were not either the biological mother, her husband or a man who had acknowledged his paternity, the only exception being an adoption procedure. Consequently, an administrative authority could have relied on the Californian judgment only had the applicants submitted a decision given by a Polish court confirming that that judgment was in accordance with the Polish legal system. However, no such document had been submitted.

The court confirmed that the original birth certificates submitted by the applicants, even though they were not registered with a Polish Civil Status Registry, remained valid documents. On the other hand, it noted that those birth certificates indicated two persons of the same sex as the applicants’ parents. Therefore they had to be examined in the light of all available evidence in the case.

The applicants appealed. They maintained that Mr S., a Polish national, was the children’s biological father. In that regard they relied on the judgment of the Superior Court of California and DNA test results. They also referred to the Court’s judgments in the cases of

Mennesson v.

France

(no.

65192/11, ECHR 2014 (extracts)) and

Labassee v.

France

(no.

65941/11, 26 June 2014).

On 6 May 2015 the Supreme Administrative Court dismissed their cassation appeal. The court noted that for the determination of Polish citizenship, the children’s genetic links to Mr S. were of no relevance: a child who had one Polish parent and one foreign parent acquired Polish citizenship at birth. However, the court observed that a term “parent” had a legal meaning. Pursuant to the relevant provisions of the Family and Custody Code, a child’s mother was the woman who gave birth to that child. If the child was born during her marriage there was a legal presumption that the child’s father was the mother’s husband. This presumption could be rebutted only by lodging a claim for disavowal of paternity.

The court further held that the surrogacy agreement was not valid in the Polish legal system as it ran counter to the principles of community life. It also noted that the Polish legal system had not attributed parental rights to “so

‑

called partner relationships”. For that reason accepting the judgment of the California Superior Court would have been against the public policy principle (

klauzula porządku publicznego

). Likewise, the applicants’ birth certificates could not have any legal effect. These certificates indicated Mr

S. as the applicants’ father and Mr H. as the applicants’ mother/parent. Since the certificates indicated two men as parents, and by that confirmed the surrogacy agreement, they ran counter to the basic principles of the Polish legal system. Therefore, Mr S. could not be considered to be the applicants’ parent. Lastly, the court noted that the cases of

Mennesson

and

Labassee

related to different sets of facts.

B.

Relevant domestic law and practice

At the material time the acquisition of Polish nationality was governed by the provisions of the Law of 15 February 1962 on Polish nationality (

ustawa o obywatelstwie polskim

) (“the 1962 Act”).

Sections 4

‑

6 of the 1962 Act concerned the acquisition of citizenship by birth. In particular, section 6(1) provided that a child who had one parent who was a Polish citizen and another parent who was a citizen of another country acquired Polish citizenship at birth.

Section 7 of the 1962 Act further provided that any changes as to the parents or the parents’ citizenship would be taken into account in determining the child’s citizenship, if those changes took place within one year of the child’s birth.

On 15 August 2012 the Law of 2 April 2009 on Polish nationality (“the 2009 Act”) entered into force and repealed the 1962 Act.

The 2009 Act contains similar provisions (sections 6 and 14(1)).

COMPLAINTS

The applicants complain under Article 8 taken alone and together with Article

14 of the Convention that the domestic authorities based their decisions not to confirm their Polish citizenship on considerations relating to their parents’ sexual orientation. Despite the fact that their biological father Mr S. is a Polish citizen, they were refused Polish citizenship by descent on the ground that their birth certificate indicated two men as their parents.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Has there been a violation of the applicants’ right to respect for their private and/or family life, contrary to Article

8 of the Convention (see

Mennesson v.

France

, no. 65192/11, §§ 96-101, ECHR 2014 (extracts))?

2.

Have the applicants suffered discrimination on grounds of their parents’ sexual orientation, contrary to Article 14 of the Convention in conjunction with Article 8? Reference is made to the reasons given by the domestic authorities when rejecting their applications for confirmation of their status as Polish nationals.