A.P. AND R.P. v. POLAND

Comunicat la 8 decembrie 2020 Publicat la 11 ianuarie 2021 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 1298/19 A.P. și R.P. împotriva Poloniei depusă la 12 decembrie 2018 DECLARAREA FACTELOR Prima reclamantă, dna A. P., este o națională poloneză, născută în 1978 și locuiește în Northampton, Marea Britanie. Ea este reprezentată în fața Curții de către dl W. Koncewicz și dl T. T. Kencewicz, avocați care practică în Wałbrzych, Polonia. De asemenea, se plânge în ceea ce privește copilul ei, R. P. (al doilea reclamant), care s-a născut în 2014 și trăiește în Northampton, Marea Britanie. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Contextul cazului Primul reclamant trăiește împreună cu E.G., un cetățen polonez într-o relație sexuală în Regatul Unit. La 27 noiembrie 2014, primul reclamant a dat naștere celui de-al doilea reclamant la un spital din Londra. Certificatul de naștere original al copilului indică primul reclamant ca mamă și E.G. ca părinte. Procedură administrativă în Polonia La 28 iulie 2015 primul reclamant a solicitat Registrul Statului Civil al Myszków ( Urzīd Stanu Cywilnego ) pentru a avea informațiile referitoare la certificatul de naștere al copilului înregistrat în Polonia ( wniosek o transkrypcję zagranicznego aktu urodzenia La 18 august 2015, directorul Registrului Statului Civil Myszków a refuzat cererea. Directorul a declarat că nu este posibil să înregistreze certificatul de naștere în Polonia, deoarece este împotriva principiului politicii publice. Conform principiilor sistemului juridic polonez, nu a fost posibil să transcrieți un certificat de naștere care indică două femei ca părinți ai copilului. Reclamanții au apelat, în special în baza articolului 8 din Convenție. La 9 noiembrie 2015, guvernatorul de la Wijewoda ( Wojewoda) a susținut primul Hotărârea de procedură. Guvernatorul a susținut că, atunci când înregistrează un certificat de statut civil străin în Registrul statutului civil polonez nu are nevoie de o autoritate administrativă care să examineze conținutul certificatului respectiv. Totuși, s-a putut refuza transcrierea unui certificat dacă certificatul contravenia normele fundamentale de ordine juridică în Polonia ( Sprzeczna z podstawowymi zasadami porzādku prawnego RP) Guvernatorul a confirmat că autoritatea de prima instanție a aplicat corect excepția de politică publică, deoarece certificatul de naștere străin în cauză este contrar dispozițiilor Codului familiei și custodiei poloneze. Legea în vigoare nu a permis înregistrarea a acelașiui certificat de naștere în cauză. uniunile sexuale sau adoptarea unui copil de către un cuplu de homosexuali. Guvernatorul s-a bazat în continuare pe hotărârea Curții în cazul Gas și Dubois c. Franța (nr. 25951/07, ECHR 2012). Prima reclamantă a apelat. Ea a susținut că hotărârea guvernatorului a fost încălcată de Constituția poloneză și de numeroase alte acte juridice. La 6 aprilie 2016, Curtea Administrativă Regională Gliwice a respins recursul. Curtea a aprobat argumentul dat de autoritățile administrative. În plus, a observat că dacă certificatul străin de naștere a fost înregistrat în Registrul Statului Civil, certificatul polonez de naștere ar fi indicat datele cu caracter personal ale unei femei în cutiile desemnate pentru „tată”. În conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, nu s-a putut înregistra numele unei femei în cutia desemnată pentru „tată”. În plus, nu s-a putut înregistra o relație cu același sex, nu existau în continuare dispoziții referitoare la o adopție de al doilea părți. „Parenții” însemnau întotdeauna un bărbat și o femeie. Prin urmare, autoritățile au avut dreptul să aplice excepția de politică publică. În sfârșit, instanța a remarcat că nu era necesar să transcrie certificatul de naștere, deoarece al doilea reclamant ar putea să se bazeze pe certificatul său de naștere străin în orice contact cu autoritățile poloneze. Primul reclamant a depus un recurs în casație și a susținut că un certificat de naștere polonez este necesar pentru obținerea unui pașaport polonez pentru copilul său. Ea s-a bazat pe Convenția ONU privind drepturile copilului și pe conceptul de interes superior al copilului. Ea a susținut că refuzul de a emite un certificat de naștere polonez fiului său a constituit discriminare pe baza orientării sexuale a părinților săi. La 18 iunie 2018 Ombudsmanul polonez a prezentat intervenția sa în numele reclamanților, Curții Supreme de Administrație. Ombudsmanul a remarcat că, în conformitate cu art. 104 alineatul (5) din Legea privind dosarele statutului civil din 2014 care se aplică în acest caz, traducerea unui document privind statutul civil străin este obligatorie dacă un cetățean polonez solicită un document de identitate polonez sau numărul național de identificare (PESEL). În acest caz, Curtul Administrativ Regional nu a luat în considerare interesul cel mai bun al copilului și consecințele refuzului transcrierii asupra vieții private a copilului. În cele din urmă, Ombudsmanul a subliniat faptul că autoritățile aplicaseseră principiul de politică publică automat, fără a lua în considerare interesul cel mai bun al copilului. La 20 decembrie 2018 Curtea Administrativă Supremă a respins recursul de casare al reclamanților. Curtea a constatat că recursul de casă a fost nefondat și că cazurile mai mici au stabilit corect că transcrierea certificatului de naștere în cauză ar fi contravenit ordinul juridic intern. Până la 1 martie 2015 secțiunea 73 (1) din Legea privind înregistrările de stat civil (prawo o aktach stanu ciwilnego; „Legea din 1986” din 29 septembrie 1986, cu condiția ca un certificat de statut civil străin să fie înregistrat în Registrul de stat civil polonez de oficiu sau la cererea unei persoane în cauză. La 1 martie 2015, Legea privind înregistrările de stat civil din 28 noiembrie 2014 ( Prawo o aktach stanu ciwilnego ( „Legea din 2014”) a intrat în vigoare de abrogare a Legii din 1986. În conformitate cu art. 104 alineatul (5), traducerea unui certificat de statut civil străin pentru un cetățean polonez este obligatorie, în special dacă solicită un document de identitate polonez sau un număr național de identificare (PESEL). În același timp, în conformitate cu art. 107 (3) Directorul Registrului Statului Civil refuză să înregistreze un certificat de statut civil străin dacă transcrierea ar fi fost contradictorie cu principiile fundamentale ale ordinului juridic al Republicii Poloniei. Reclamanții se plâng numai în temeiul articolului 8 din Convenție și luat în conjuncție cu art. 14 din Convenție despre o încălcare a dreptului lor la respectarea vieții lor private și de familie. A existat o ingerință în dreptul reclamanților de a respecta viața lor privată și de familie? Se face trimitere la refuzul de înregistrare a certificatului de naștere al celui de-al doilea reclamant în Registrul Statului Civil Polonez. Dacă este cazul, interferența a fost justificată în conformitate cu dispozițiile articolului 8 § 2 (a se vedea Mennesson v. Franța , nr. 65192/11, §§ 96-101, CEDH 2014 (extracte))? Reclamanții au suferit discriminări din motive de orientare sexuală a primului reclamant, în contravenție cu art. 14 din Convenție, luată coroborat cu art. 8? Se face trimitere la motivele refuzului acordat de autoritățile interne.

Communicated on 8 December 2020

Published on 11 January 2021

FIRST SECTION

Application no. 1298/19

A.P. and R.P.

against Poland

lodged on 12 December 2018

STATEMENT OF FACTS

The first applicant, Ms A. P., is a Polish national, who was born in 1978 and lives in Northampton, Great Britain. She is represented before the Court by Mr W. Koncewicz and Mr T.T. Koncewicz, lawyers practising in Wałbrzych, Poland. She also complains in respect of her child, R.

P. (the second applicant), who was born in 2014 and lives in Northampton, Great Britain.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.

Background to the case

The first applicant is living together with E.G., a Polish national in a same

‑

sex relationship in the United Kingdom.

On 27 November 2014 the first applicant gave birth to the second applicant at a London hospital.

The child’s original birth certificate indicates the first applicant as his mother and E.G. as his parent.

Administrative proceedings in Poland

On 28 July 2015 the first applicant applied to the Myszków Civil Status Registry (

Urząd Stanu Cywilnego

) in order to have the particulars of the child’s birth certificate recorded in Poland (

wniosek o transkrypcję zagranicznego aktu urodzenia

).

On 18 August 2015 the Director of the Myszków Civil Status Registry refused the application. The director stated that it was not possible to register the birth certificate in Poland as it was against the principle of public policy. According to the principles of the Polish legal system, it was not possible to transcribe a birth certificate which indicated two women as the child’s parents.

The applicants appealed, relying in particular on Article

8 of the Convention.

On 9 November 2015 the Śląski Governor (

Wojewoda Śląski

) upheld the first

‑

instance decision. The Governor held that it was true that when entering the particulars of a foreign civil status certificate in the Polish Civil Status Register an administrative authority did not need to examine the contents of that certificate. However, it was possible to refuse transcription of a certificate if that certificate contravened the fundamental rules of legal order in Poland (

sprzeczna z podstawowymi zasadami porządku prawnego RP)

.

The Governor confirmed that the first-instance authority had correctly applied the public policy exception since the foreign birth certificate in question was contrary to the provisions of the Polish Family and Custody Code. The law in force did not allow registration of same

‑

sex unions or adoption of a child by a same-sex couple. The Governor further relied on the Court’s judgment given in the case of

Gas and Dubois v.

France

, (no.

25951/07, ECHR 2012).

The first applicant appealed. She submitted that the Governor’s decision was in breach of the Polish Constitution and numerous other legal acts.

On 6 April 2016 the Gliwice Regional Administrative Court dismissed the appeal. The court endorsed the reasoning given by the administrative authorities. It further observed that had the foreign birth certificate been recorded in the Civil Status Register, the Polish birth certificate would have indicated a woman’s personal data in the box designated for “father”. Under the legal provisions in force it was not possible to record a woman’s name in the box designated for “father”. Moreover, it was not possible to register a same-sex relationship, there were further no provisions relating to a second-parent adoption. “Parents” had always meant a man and a woman. Consequently, the authorities had been right to apply the public policy exception. Lastly, the court noted that there was no need to transcribe the birth certificate as the second applicant could rely on his foreign birth certificate in any contacts with the Polish authorities.

The first applicant lodged a cassation appeal. She submitted that a Polish birth certificate was necessary in order to obtain a Polish passport for her child. She relied on the UN Convention on the Rights of the Child and the concept of the child’s best interests. She maintained that the refusal to issue a Polish birth certificate to her son constituted discrimination on the ground of his parents’ sexual orientation.

On 18 June 2018 the Polish Ombudsman submitted his intervention on the applicants’ behalf, to the Supreme Administrative Court. The Ombudsman noted that pursuant to section 104 (5) of the Law on Civil Status Records of 2014 which was applicable in the present case, transcription of a foreign civil status document was obligatory if a Polish citizen was applying for a Polish identity document or the national identification number (PESEL). In the present case, the Regional Administrative Curt had failed to take into consideration the child’s best interests and the consequences of the refusal of transcription on the child’s private life. Lastly, the Ombudsman stressed that the authorities had applied the public policy principle automatically, without any consideration to the child’s best interest.

On 20 December 2018 the Supreme Administrative Court dismissed the applicants’ cassation appeal. The court found that the cassation-appeal was unfounded and the lower instances correctly established that transcription of the birth certificate in question would have contravened the domestic legal order.

Relevant domestic law and practice

Until 1 March 2015 section 73 (1) of the Law on Civil Status Records (

prawo o aktach stanu cywilnego

; “the 1986 Law”)

of 29

September 1986, provided that a foreign civil status certificate might be registered in the Polish Civil Status Register

ex officio

or on an application by a person concerned.

On 1 March 2015 the Law on Civil Status Records of 28

November 2014 (

prawo o aktach stanu cywilnego

) (“the 2014 Law”) entered into force repealing the 1986 Law. Pursuant to section 104

(5) transcription of a foreign civil status certificate for a Polish citizen is obligatory in particular if he/she is applying for a Polish identity document or a national identification number (PESEL). At the same time, under section 107

(3) the Director of the Civil Status Registry refuses to register a foreign civil status certificate if the transcription would have been contradictory to the fundamental principles of legal order of the Republic of Poland.

COMPLAINTS

The applicants complain under Article 8 of the Convention alone and taken in conjunction with Article 14 of the Convention about a breach of their right to respect for their private and family life.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Has there been an interference with the applicants’ right to respect for their private and family life? Reference is made to the refusal to register the second applicant’s birth certificate in the Polish Civil Status Register. If so, was the interference justified in accordance with the terms of Article

8 §

2 (see

Mennesson v. France

, no. 65192/11, §§ 96-101, ECHR 2014 (extracts))?

2.

Have the applicants suffered discrimination on the grounds of the first applicant’s sexual orientation, contrary to Article 14 of the Convention taken in conjunction with Article 8? Reference is made to the reasons for refusal given by the domestic authorities.