Aslan împotriva Turciei

Comunicat la 5 martie 2019 SEGUNDA SECȚIUNE Cerere nr. 72827/10 Ali Ekber ASLAN împotriva Turciei depusă la 25 noiembrie 2010 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la presupusa nedreptate a procedurii penale din cauza restricției sistemice impuse reclamantului dreptul de acces la un avocat în cursul fazei preliminare în temeiul Legii nr. 3842 și la utilizarea ulterioară de către instanța de judecată a acestor declarații luate în absența unui avocat (a se vedea Salduz c. Turcia [GC], nr. 36391/02, CEDH 2008, și Ibrahim și alții v. Regatul Unit [GC], nr. 50541/08 și alții, CEDH 2016; și Beuze v. Belgia [GC], nr. 71409/10, 9 noiembrie 2018). [GC], nr. 50541/08, 50571/08, 50573/08 și 40351/09, 13 septembrie 2016) și Beuze c. Belgia [GC], nr. 71409/10, 9 noiembrie 2018), au existat încălcări la art. 6 §§ 1 și 3 litera (c) din convenție?

În acest sens, ar exista vreun motiv convingător de a restrânge dreptul de acces al reclamantului la un avocat? Dacă ar fi fost temporar și bazat pe o evaluare individuală a circumstanțelor particulare ale cazului? Dacă ar fi fost răspuns în mod afirmativ, procedura penală în ansamblul său împotriva reclamantului ar putea fi considerată drept corectă în sensul articolului 6 § 1 din Convenție? În special, care dintre garanțiile procedurale relevante (unele dintre acestea enumerate neexhaustiv în § 274 din Ibrahim și alții ) au fost luate în considerare de către instanțele interne pentru a evalua impactul deficiențelor procedurale în etapa preliminară a procesului asupra echității generale a procedurii penale?

În cazul în care răspunsul a fost negativ, a existat vreo circumstanță excepțională în acest caz, pentru a demonstra dacă absența accesului la consiliere juridică în timpul custodiei de poliție a reclamantului nu a provocat prejudicii ireducibile la echitatea generală a procesului?

Communicated on 5 March 2019

SECOND SECTION

Application no. 72827/10 Ali Ekber ASLAN against Turkey lodged on 25 November 2010

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the alleged unfairness of the criminal proceedings due to the systemic restriction imposed on the applicant’s right of access to a lawyer during the pre-trial stage pursuant to Law no. 3842 and the subsequent use by the trial court of those statements taken in the absence of a lawyer (see Salduz v. Turkey [GC], no. 36391/02, ECHR 2008, and Ibrahim and Others v. the United Kingdom [GC], nos. 50541/08 and 3 others, ECHR 2016; and Beuze v. Belgium [GC], no. 71409/10, 9 November 2018). QUESTIONS tO THE PARTIES 1. Did the applicant have a fair trial within the meaning of Article 6 § 1 of the Convention? In particular, having regard to the principles adopted by the Grand Chamber in the case of Ibrahim and Others ( v. the United Kingdom [GC], nos.

50541/08, 50571/08, 50573/08 and 40351/09, 13 September 2016) and Beuze ( v. Belgium [GC], no. 71409/10, 9 November 2018), has there been a breach of Article 6 §§ 1 and 3 (c) of the Convention? In that connection, were there any compelling reasons to restrict the applicant’s right of access to a lawyer? If so, had they been temporary and based on an individual assessment of the particular circumstances of the case? – If answered in the affirmative, could the criminal proceedings as a whole against the applicant be considered as fair within the meaning of Article 6 § 1 of the Convention? In particular, which of the relevant procedural safeguards (some of which listed non-exhaustively in § 274 of Ibrahim and Others ) were taken into account by the domestic courts in order to assess the impact of procedural shortcomings at the pre-trial stage on the overall fairness of the criminal proceedings?

– If answered in the negative, were there any exceptional circumstances in the present case, to demonstrate whether the absence of access to legal advice during the applicant’s police custody had not caused irretrievable prejudice to the overall fairness of the trial?