Pentru mai multe informații, vă rugăm să citiți indicația de drepturi de autor/drepturi de autor la sfârșitul acestui document. © European Court of Human Rights, 2019. Pentru mai multe informații, consultați indicația de drepturi de autor/drepturi de autor completă de la sfârșitul acestui document. © European Court of Human Rights, 2019. Pentru mai multe informații, consultați indicația de drepturi de autor/drepturi de autor completă de la sfârșitul acestui document. © European Court of Human Rights, 2019.
: Tribunalul a fost convocat pentru a verifica dacă, în circumstanțele speciale ale plângerii depuse de reclamant, căile de atac indicate de Guvern, în special cele prevăzute la art. 26 alineatul (1) și la art. 27 din Constituție, erau accesibile, eficiente și capabile să ofere o reparație suficientă. În conformitate cu aceste norme, Tribunalul Constituțional poate examina plângerile de neconstituționalitate dacă acestea - în cazul articolului 26 alineatul (1) - rezultă din aplicarea în proces judiciar a unei norme pretinse a fi contrare Constituției sau - în cazul articolului 27 - a unor hotărâri judiciare pretinse a fi contrare Constituției. Cazul de mai jos se încadrează în ambele categorii concrete. Plângerea de aplicare a unei norme din Codul de procedură - care împiedică introducerea unei plângeri pe baza unei chestiuni de imparțialitate - poate rezulta în urma unei judecăți în parte, în timp ce o instanță poate decide în parte prin încălcarea principiului egalității de drept, în cazul în care prima aplicație este în concordanță cu cea de a doua.
Aceste norme nu prevăd posibilitatea de despăgubire; situația care, totuși, nu devalorizează eficacitatea recursurilor din acest caz; în timp ce eventuala inoperabilitate a normei legale impugnate în conformitate cu art. 26 (1) din Legea Curții Constituționale, împreună cu anularea deciziilor judiciare în conformitate cu art. 27, ar fi dus la un nou proces penal în instanțele competente (în conformitate cu art. 41 din același corp de norme). În plus, recursul penal solicitat în conformitate cu art. 27 ar fi putut duce la un nou proces penal în termen de două zile de la data solicitării, în conformitate cu normele constituționale. În consecință, dacă Tribunalul ar fi putut să obțină o soluție în mod corespunzător, în mod corespunzător, în termen de două zile, în urma unei proceduri constituționale, în mod individual, în cazul în care nu ar fi fost necesar un recurs adecvat, în cazul în care nu ar fi fost necesar un proces penal în mod corespunzător, în cazul în care nu ar fi fost necesar un recurs în mod corespunzător, în termen de două zile.
Cu privire la întrebarea dacă recursul constituțional ar oferi, în practică, o perspectivă rezonabilă de succes, se constată că Guvernul nu a furnizat exemple de cazuri în care Tribunalul Constituțional a tratat probleme similare cu cele subjudiciare. Tribunalul, totuși, conștient că intervenția sa în temeiul principiului subsidiarității, nu poate înlocui Tribunalul Constituțional și emite hotărâri cu privire la probleme care nu au fost supuse acestuia și cu privire la care nu a avut ocazia să se pronunțe. În temeiul articolului 29 din Legea Tribunalului Constituțional, unul dintre condițiile de admisibilitate a recursului constituțional este că conflictul cu perspectiva implică o cerere de judecată semnificativă. Tribunalul, totuși, fiind conștient că intervenția sa în temeiul principiului subsidiarității, nu poate înlocui Tribunalul Constituțional și emite hotărâri cu privire la probleme care nu au fost supuse acestuia și cu privire la care nu a avut ocazia să se pronunțe.
În nici un caz, căile de atac constituționale formulate în temeiul articolelor 26.o (1) și 27.o, împotriva unei legislații contestate sau în temeiul articolului 27.o, referitoare la hotărâri judiciare pretinse nedrepte, constituie mijloace juridice accesibile reclamantului, capabile să ofere o reparație a încălcărilor invocate. Nu există circumstanțe care să împiedice introducerea de căi de atac în fața Curții Constituționale de către reclamant. Decizia: inadmisibil (falta de esgotament a căilor de atac interne) © European Court of Human Rights, 2019. Limbile oficiale ale Curții Europene a Drepturilor Omului sunt engleza și franceza. Această traducere nu obligă Curtea, nici Curtea nu își asumă nicio responsabilitate pentru calitatea acesteia. Aceasta poate fi descărcată din baza de date europeană HUDOC, care poate fi transpusă din limba europeană (https://ocr.edu.edu.edu.eu) sau din orice altă bază de date a Curții Europene a Drepturilor Omului, care nu este o bază comercială a jurisprudenței. Dacă nu este necesar, vă rugăm să utilizați această bază de date pentru scopuri de reproducere, vă rugăm să o utilizați pe pagina de mai sus.
Orice persoană care dorește să utilizeze întreaga sau o parte din această traducere în scopuri comerciale este invitată să o comunice la următoarea adresă: [email protected] . © Tribunalul European al Drepturilor Omului, 2019. Limbile oficiale ale Tribunalului European al Drepturilor Omului sunt engleza și franceza. Prezenta traducere nu este legată de Tribunal, nici Tribunalul nu își asumă nicio responsabilitate pentru calitatea sa. Orice persoană poate descărca sau utiliza acest raport prin intermediul Tribunalului European al Drepturilor Omului, o bază de jurisprudență a Directivului privind drepturile omului (Hudoc.edu.co.uk) sau prin intermediul acestui e-mail, orice parte a acestui raport poate fi transpusă sau reprodusă, fie că este disponibilă prin intermediul acestui portal, fie că este în orice alt scop comercial sau în orice altă cauză. Orice persoană care nu are drepturi de autor poate utiliza această traducere sau această descriere, fie că este invitată prin intermediul acestui portal, fie că este în orice caz, sau în orice altă cauză, prin intermediul acestui portal.
© European Court of Human Rights, 2019. This translation does not bind the Court. For further information see the full copyright indication at the end of this document.
© Cour européenne des droits de l’homme, 2019. La présente traduction ne lie pas la Cour. Pour plus de renseignements veuillez lire l’indication de copyright/droits d’auteur à la fin du présent document.
© Tribunal Europeu dos Direitos do Homem, 2019. A presente tradução não vincula o Tribunal. Para mais informações consulte a indicação de direitos de autor/copyright que se encontra no fim do documento.
Szalontay c. Hungria
– queixa n.
o
71327/13
Decisão de 12.3.2019 [Secção IV]:
Efetividade de um recurso constitucional para impugnar a aplicação concreta da lei no âmbito de um procedimento judicial ou para recorrer de uma decisão judicial em caso de alegada incongruência com a Constituição.
1 - Factos
:
O requerente, administrador de uma empresa, queixou-se que o seu direito a um julgamento equitativo fora violado no âmbito de um processo penal contra si instaurado. Alegando para o efeito, e em particular, que o princípio de igualdade de armas não fora respeitado e que os tribunais não tinham sido imparciais.
2 - Decisão
:
Artigo 35.º§ 1
: O Tribunal foi convocado a verificar se, nas circunstâncias particulares da queixa apresentada pelo requerente, os recursos indicados pelo Governo, designadamente os previstos no artigo 26.º (1) e no artigo 27.º da Constituição, eram acessíveis, eficazes e aptos a proporcionar suficiente reparação. Nos termos destes normativos, o Tribunal Constitucional pode examinar as queixas de inconstitucionalidade se estas - no caso do artigo 26.º (1) - resultarem da aplicação em processo judicial de norma alegadamente contrária à Constituição ou - no caso do artigo 27.º - de decisões judiciais alegadamente contrárias à Constituição.
O caso em apreço é enquadrável em ambas as categorias. A queixa do requerente refere-se quer à aplicação de uma norma do Código de Processo Penal - que o impediu de apresentar recurso efetivo fundado na falta de imparcialidade do tribunal - quer à sua condenação - alegadamente resultante de um julgamento parcial, com violação do princípio da igualdade de armas. A primeira questão pode reconduzir-se à constitucionalidade da norma relevante, enquanto a segunda pode relacionar-se com a constitucionalidade da aplicação concreta da lei pelos tribunais.
As queixas do requerente reconduzem-se ao âmbito do direito a um julgamento justo consagrado na Lei Fundamental. Os artigos 41.º e 43.º da Lei do Tribunal Constitucional contemplam, respetivamente, a ineficácia de uma norma legal ou a anulação de uma decisão judicial em caso de violação da Lei Fundamental. Estas normas não prevêem a possibilidade de compensação. Situação que, todavia, não destitui de eficácia os recursos do presente caso; porquanto a eventual inoperatividade da norma legal impugnada de acordo com o artigo 26.º (1) da Lei do Tribunal Constitucional, juntamente com a anulação das decisões judiciais nos termos do artigo 27.º, teria resultado num novo processo perante os tribunais criminais competentes (artigo 41.º do mesmo corpo de normas). Além disso, o recurso constitucional apresentado unicamente ao abrigo do artigo 27.º também poderia ter resultado na anulação dos acórdãos e na realização de novo procedimento processual. Portanto, um recurso constitucional bem-sucedido, baseado nos artigos 26.º (1) e 27.º da Lei do Tribunal Constitucional ou no artigo 27.º isoladamente, teria sido capaz de dar uma resposta adequada à queixa do requerente, na medida em que obstaria à aplicação concreta da norma impugnada e determinaria a realização de novo processo. Se o requerente, após a decisão final e vinculativa proferida pelo tribunal de segunda instância, tivesse apresentado recurso perante o Tribunal Constitucional e lograsse obter deferimento, conseguiria obter reparação adequada, traduzida na repetição do processo criminal, desta vez desprovido das irregularidades processuais denunciadas. O prazo legal de sessenta dias contados a partir da data em que o requerente teve conhecimento da última decisão, proporcionou ao requerente a oportunidade adequada para a apresentação do recurso constitucional.
A solução sugerida pelo governo era, portanto, aquela que permitiria ao mais alto tribunal nacional a apreciação das violações invocadas no presente caso.
No que concerne à questão de saber se o recurso constitucional ofereceria, na prática, uma perspetiva razoável de sucesso, verifica-se que o Governo não forneceu exemplos de casos em que o Tribunal Constitucional tivesse tratado de questões semelhantes às
sub judicio
. O Tribunal, todavia, consciente que a sua intervenção nos termos do princípio da subsidiariedade, não pode substituir-se ao Tribunal Constitucional e emitir juízos sobre questões que a este não foram submetidas e sobre as quais não teve oportunidade de se pronunciar.
Ao abrigo do artigo 29.º da Lei do Tribunal Constitucional, um dos pressupostos de admissibilidade do recurso constitucional demanda que o conflito com a Lei Fundamental afete significativamente a decisão judicial impugnada. Na perspetiva do Tribunal, atenta a natureza das alegações apresentadas - a violação do princípio da igualdade de armas e a falta de imparcialidade dos tribunais, geradora de uma condenação injusta -, o requerente detinha fundamentos válidos para interpor o recurso constitucional.
No presente caso, os recursos constitucionais formulados nos termos dos artigos 26.º (1) e 27.º, contra a legislação impugnada, ou ao abrigo do artigo 27.º, relativo a decisões judiciais alegadamente injustas, constituíam meios jurídicos acessíveis ao requerente, aptos a proporcionar a reparação das violações invocadas. Não se verificam quaisquer circunstâncias impeditivas da apresentação dos recursos perante o Tribunal Constitucional por parte do requerente.
Decisão: inadmissível (falta de esgotamento dos recursos internos)
© European Court of Human Rights, 2019.
The official languages of the European Court of Human Rights are English and French. This translation does not bind the Court, nor does the Court take any responsibility for the quality thereof. It may be downloaded from the HUDOC case-law database of the European Court of Human Rights (
https://hudoc.echr.coe.int/
) or from any other database with which the Court has shared it. It may be reproduced for non-commercial purposes on condition that the full title of the case is cited, together with the above copyright indication. If it is intended to use any part of this translation for commercial purposes, please contact
[email protected]
.
© Cour européenne des droits de l’homme, 2019.
Les langues officielles de la Cour européenne des droits de l’homme sont le français et l’anglais. La présente traduction ne lie pas la Cour, et celle-ci décline toute responsabilité quant à sa qualité. Elle peut être téléchargée à partir de HUDOC, la base de jurisprudence de la Cour européenne des droits de l’homme (
https://hudoc.echr.coe.int/
), ou de toute autre base de données à laquelle HUDOC l’a communiquée. Elle peut être reproduite à des fins non commerciales, sous réserve que le titre de l’affaire soit cité en entier et s’accompagne de l’indication de copyright ci-dessus. Toute personne souhaitant se servir de tout ou partie de la présente traduction à des fins commerciales est invitée à le signaler à l’adresse suivante :
[email protected]
.
© Tribunal Europeu dos Direitos do Homem, 2019.
As línguas oficiais do Tribunal Europeu dos Direitos do Homem são o inglês e o francês. A presente tradução não vincula o Tribunal, nem o Tribunal assume qualquer responsabilidade pela sua qualidade. Pode fazer o download desta tradução através do HUDOC, a base de dados de jurisprudência do Tribunal Europeu dos Direitos do Homem (
https://hudoc.echr.coe.int/
)
, ou através de qualquer outra base de dados à qual o Tribunal a tenha disponibilizado. Poderá ser reproduzida para fins não comerciais, desde que a identificação do caso seja citada na íntegra e seja acompanhada da presente indicação de direitos de autor/copyright. Qualquer pessoa que deseje utilizar esta tradução, no todo ou em parte, para fins comerciais, é convidada a reportá-la para o seguinte endereço:
[email protected]
.