MANU v. ROMANIA

CUARTA DECIZIE A SECȚIEI Nr. 38870/15 Paraschiva MANU împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 21 martie 2019 în calitate de comitet compus din: Georges Ravarani, președinte, Marko Bošnjak, Péter Paczolay, judecători și Liv Tigerstedt, grefier interimar, având în vedere cererea depusă la 20 iulie 2015, După ce a deliberat, decide după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTE Reclamantul, dna Paraschiva Manu, s-a născut în 1956. Ea a fost reprezentată în fața Curții de către dna D. D.-R. Vomir-Bizo, un avocat practicant în Cluj Napoca. La 4 noiembrie 2015, reprezentantul reclamantului a informat Registrul că reclamantul a murit și că fiul său a dorit să continue cererea. La 8 decembrie 2015, reprezentantul reclamantului a informat în continuare Registrul că atât fiul reclamantului, cât și fiica ei au dorit să continue cererea. La 22 februarie 2016, reclamațiile reclamantului în temeiul articolului 3 din Convenție privind condițiile inadecvate de detenție au fost comunicate guvernului român („Guvernul”). Prin scrisoarea din 17 septembrie 2018, trimisă prin post înregistrat, reprezentantul reclamantului a fost solicitat să trimită certificatele de moștenire până la 29 octombrie 2018. Această scrisoare a fost trimisă Curții cu mențiunea „nu solicitată”. Prin scrisoarea din 19 decembrie 2018, trimisă prin post înregistrat, moștenitorii reclamantului au fost solicitați să trimită certificatele de moștenire până la 31 Ianuarie 2019 și să își exprime poziția în ceea ce privește reprezentarea de către dna D.-R. Vomir-Bizo. Această scrisoare a fost trimisă Curții cu mențiunea „limita de stocare pentru scrisoarea a expirat”. Moștenitorii reclamantului nu au informat Curtea cu privire la nicio modificare a adresei lor de corespondență și nu au reluat corespondența cu Curtea de la ultima lor corespondență din 8 decembrie 2015. HOTĂRÂREA Având în vedere cele de mai sus, Curtea concluzionează că moștenitorii reclamantului pot fi considerați ca nu mai doresc să urmărească cererea (articolul) În plus, în conformitate cu articolul din amenzi , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale care necesită examinarea continuă a cererii. Prin urmare, cazul ar trebui eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide pentru a elimina cererea din lista de cazuri. Efectuat în limba engleză și notificat în scris la 11 aprilie 2019. Liv Tigerstedt Georges Ravarani Președintele adjunct al grefierului interimar

FOURTH SECTION

DECISION

Application no. 38870/15

Paraschiva MANU

against Romania

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 21

March 2019 as a Committee composed of:

Georges Ravarani,

President,

Marko Bošnjak,

Péter Paczolay,

judges,

and Liv Tigerstedt,

Acting Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 20 July 2015,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Ms Paraschiva Manu, was born in 1956.

She was represented before the Court by Mrs. D.-R. Vomir-Bizo, a lawyer practising in Cluj Napoca.

On 4 November 2015 the applicant’s representative informed the Registry that the applicant had died and that her son wished to pursue the application.

On 8 December 2015 the applicant’s representative further informed the Registry that both the applicant’s son and her daughter wished to pursue the application.

On 22 February 2016 the applicant’s complaints under Article 3 of the Convention concerning the inadequate conditions of detention were communicated to the Romanian Government (“the Government”).

By letter dated on 17 September 2018, sent by registered post, the applicant’s representative was requested to send the inheritance certificates by 29 October 2018. This letter was returned to the Court with the mention “not claimed”.

By letter dated 19 December 2018, sent by registered post, the applicant’s heirs were requested to send the inheritance certificates by 31

January 2019 and to express their position regarding their representation by Mrs. D.-R. Vomir-Bizo. This letter was returned to the Court with the mention “the storage deadline for the letter has expired”.

The applicant’s heirs have not informed the Court about any change in their correspondence address. They have not resumed their correspondence with the Court since their last correspondence dated 8 December 2015.

THE LAW

In the light of the foregoing, the Court concludes that the applicant’s heirs may be regarded as no longer wishing to pursue the application (Article

37

§

1

(a) of the Convention). Furthermore, in accordance with Article

37

§

1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto which require the continued examination of the application.

Accordingly, the case should be struck out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Done in English and notified in writing on 11 April 2019.

Liv Tigerstedt

Georges Ravarani

Acting Deputy Registrar

President