GRACE v. PORTUGAL

Comunicat la 25 aprilie 2019 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 45309/15 Randolph Carey GRACE împotriva Portugaliei depusă la 28 august 2015 OBIECTUL CAUZA Reclamantul este un cetățean din Noua Zeelandă. La 4 septembrie 2014, el a depus o cerere la Autoritatea Centrală Portugheză, privind returnarea fiului său în Noua Zeelandă în temeiul Convenției de la Haga privind aspectele civile ale răpirii internaționale a copiilor („Convenția de la Haga”), din motive de reținere ilegală a fiului său în Portugalia, de către mama sa. Curtea de familie Braga, deținând în același timp că reținerea copilului departe de reședința sa obișnuită în Noua Zeelandă a fost îndreptățită în sensul articolului 3 din Convenția de la Haga, la 3 noiembrie 2014 a respins cererea din cauza faptului că întoarcerea sa ar pune băiatul în pericol grav în sensul articolului 13 litera (b) din Convenția de la Haga.

În plus, instanța a constatat că tatăl a dezvăluit o „incapacitate de a interacționa și de a îngriji minorul”. La 12 martie 2015, instanța de apel a susținut decizia. Un al doilea set de proceduri a fost inițiat de soția reclamantului, în care a solicitat custodia copilului. La 15 februarie 2017, Curtea de Familie Braga a acordat cererea. Decizia a fost susținută de instanța de apel și a devenit finală la 20 noiembrie 2017, după ce Curtea Supremă a respins recursul reclamantului. Reclamantul se plânge, în fond, în conformitate cu art. 8 din Convenție, despre nedreptatea și rezultatul procedurii. În ceea ce privește cererea de la Haga, susține că nu a fost notificat de audiere și nu a primit ocazia de a răspunde la dovezi împotriva acestuia.

Potrivit reclamantului, Curtea de Familie Braga și-a restrâns astfel dreptul la procedurile adversare. El consideră, de asemenea, că, în cadrul procedurii de custodie, instanța internă a evaluat în mod incorect dovezile și a încălcat dreptul său de a respecta viața de familie. În special, procedurile din cadrul Convenției de la Haga erau compatibile cu cerințele procedurale prevăzute la art. 8 din Convenție (a se vedea, de exemplu, X v. Letonia , nr. 27853/09, § 102, 26 noiembrie 2013; Neulinger și Shuruk v. Elveția , nr. 41615/07, § 139, 6 iulie 2010; și Phostira Efthymiou și Ribeiro Fernandes v. Portugalia , nr. 66775/11, § 42, 5 februarie 2015)?

Communicated on 25 April 2019

FOURTH SECTION

Application no. 45309/15 Randolph Carey GRACE against Portugal lodged on 28 August 2015

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The applicant is a citizen of New Zealand. On 4 September 2014 he lodged a request with the Portuguese Central Authority, concerning the return of his son to New Zealand under the Hague Convention on the Civil Aspects of International Child Abduction (“the Hague Convention”), on grounds of unlawful retention of his son in Portugal, by his mother. The Braga Family Court, while holding that the retention of the child away from his habitual residence in New Zealand had been wrongful within the meaning of Article 3 of the Hague Convention, on 3 November 2014 dismissed the request on grounds that his return would place the boy at grave risk within the meaning of Article 13 (b) of the Hague Convention.

The court further found that the father had revealed an “inability to interact and care for the minor”. On 12 March 2015 the appellate court upheld the decision. A second set of proceedings was started by the applicant´s wife, in which she sought custody of the child. On 15 February 2017 the Braga Family Court granted her request. The decision was upheld by the appellate court and became final on 20 November 2017, after the Supreme Court dismissed an appeal by the applicant. The applicant complains, in substance under Article 8 of the Convention, about the unfairness and the outcome of the proceedings. Regarding the Hague request, he claims that he was not notified of the hearing and was not given an opportunity to respond to evidence against him.

According to the applicant, the Braga Family Court had thereby unduly restricted his right to adversarial proceedings. He further considers that in the custody proceedings the domestic courts have wrongly assessed the evidence and violated his right for respect to family life. QUESTIONS tO THE PARTIES 1. Has there been a violation of the applicant’s right to respect for family life, contrary to Article 8 of the Convention? 2. In particular, were the proceedings under the Hague Convention compatible with the procedural requirements of Article 8 of the Convention (see, for example, X v. Latvia , no. 27853/09, § 102, 26 November 2013; Neulinger and Shuruk v. Switzerland , no. 41615/07, § 139, 6 July 2010; and Phostira Efthymiou and Ribeiro Fernandes v. Portugal , no. 66775/11, § 42, 5 February 2015)?