2rac-241/23 — Încasarea datoriei, dobinzii de intirziere și a cheltuielilor de judecată

La data de 17 martie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Atractiv Invest” a depus cerere de chemare în judecată către Primăria com. Burlăneşti, raionul Edineţ privind încasarea datoriei, dobânzii de întârziere şi a cheltuielilor de judecată (f. d. 1-7).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că SRL „Atractiv Invest” și Primăria com. Burlănești, r-nul Edineț, au încheiat contractele de împrumut nr. 1 din 02 aprilie 2018 și nr. 02 din 11 decembrie 2018. Conform contractului de împrumut nr. 1 din 02 aprilie 2018, reclamanta, în calitate de împrumutător, i-a împrumutat Primăriei com. Burlănești, r-nul Edineț, în calitate de împrumutat, suma de 85 000 de lei, care urma să fie restituită de pârâtă până la 30 aprilie 2019. Conform contractului de împrumut nr. 2 din 11 decembrie 2018, SRL „Atractiv Invest” i-a împrumutat pârâtei suma de 300 000 de lei, termenul de restituire a împrumutului fiind stabilit până la data de 14 iunie 2019.

Reclamanta a susținut că și-a executat integral obligațiile contractuale față de Primăria com. Burlănești, r-nul Edineț, însă pârâta nu și-a onorat obligația de restituire a sumelor împrumutate în termenele stabilite. După expirarea acestor termene, datoria nu a fost achitată.

La 19 septembrie 2019 și la 4 martie 2022, SRL „Atractiv Invest” a expediat în adresa pârâtei reclamaţii, solicitând achitarea datoriei în termen de 7 zile, însă acestea au rămas nesoluționate.

În urma concretizării cererii de chemare în judecată, reclamanta, SRL „Atractiv Invest”, a solicitat încasarea din contul Primăriei com. Burlănești, r- nul Edineț în beneficiul său a datoriei formată în baza contractului de împrumut nr. 1 din 02 aprilie 2018, în sumă de 85 000 de lei, cît și a dobânzii de întârziere în sumă de 36 310,72 de lei, a datoriei formate în baza contractului de împrumut nr. 2 din 11 decembrie 2018, în sumă de 300 000 de lei, cât și a dobânzii de 1 întârziere în sumă de 122 295,21 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată formate din: plata taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 16 308,17 de lei, asistența juridică în sumă de 8 000 de lei și cheltuieli poștale în sumă de 11,75 de lei.

În consolidarea soluţiei adoptate, instanţa de apel a reținut că, prin decizia nr. 2/4 din 28 martie 2018 a Consiliului comunal Burlănești, r-nul Edineț, s-a 2 aprobat împrumutul de la SRL „Atractiv Invest” în sumă de 85 000 de lei pentru a susține proiectul ,,Schimbarea turnului de apă și aprovizionarea cu apă a com. Burlănești, r-nul Edineț” (f.d.13).

La 02 aprilie 2018, SRL „Atractiv Invest” a încheiat cu Primăria com. Burlănești, r-nul Edineț contractul de împrumut nr. 1, potrivit căruia SRL „Atractiv Invest” acționând în calitate de împrumutător i-a acordat cu titlu de împrumut Primăriei com. Burlănești, r-nul Edineț care a acționat în calitate de împrumutat suma de 85 000 de lei până la data de 30 aprilie 2019, în scopul realizării proiectului ,,Schimbarea turnului de apă și aprovizionarea cu apă a com. Burlănești, r-nul Edineț” (f.d.11).

Prin decizia nr. 7/13 din 10 decembrie 2018 a Consiliului comunal Burlănești, r-nul Edineț, s-a aprobat împrumutul de la SRL „Atractiv Invest” în sumă de 300 000 de lei pentru a susține proiectul ,,Schimbarea turnului de apă și aprovizionarea cu apă a com. Burlănești, r-nul Edineț” (f.d.18).

La 11 decembrie 2018, SRL „Atractiv Invest” a încheiat cu Primăria com. Burlănești, r-nul Edineț contractul de împrumut nr. 2, potrivit căruia prima acționând în calitate de împrumutător i-a acordat cu titlu de împrumut pârâtei, Primăria com. Burlănești, r-nul Edineț, care a acționat în calitate de împrumutat, suma de 300000 de lei până la data de 14 iunie 2019, în scopul realizării proiectului ,,Schimbarea turnului de apă și aprovizionarea cu apă a com. Burlănești, r-nul Edineț” (f.d.15).

Instanța de apel a notat că prima instanță corect a reținut că SRL „Atractiv Invest” și-a onorat și executat cu bună – credință obligațiile contractuale, ceea ce se confirmă prin ordinul de plată nr. 119 din 4 aprilie 2018, în cazul contractului de împrumut nr. 01 din 02 aprilie 2018 și ordinul de plată nr. 207 din 12 decembrie 2018, în cazul contractului de împrumut nr. 2 din 11 decembrie 2018, ambele eliberate în modul prevăzut de lege anexate la dosar, din care rezultă că reclamanta a transferat pe contul Primăriei com. Burlănești, r- nul Edineț împrumutul de 85 000 de lei și, respectiv împrumutul de 300 000 de lei (f.d.14,19). Însă, Primăria com. Burlănești, r-nul Edineț, nu și-a executat obligațiile contractuale prin rambursare la scadență a datoriilor contractate. De asemenea, pârâta nu a prezentat probe că și-a onorat cu diligență obligațiile contractuale în baza contractelor de împrumut.

Instanța de apel a constatat că prima instanță a ajuns în mod întemeiat la concluzia privind încasarea, de la Primăria com. Burlănești, r-nul Edineț, în beneficiul SRL „Atractiv Invest”, a sumelor de 85000 de lei și 300000 de lei, reprezentând datoriile rezultate din contractele de împrumut nr. 1 din 02 aprilie 2018 și nr. 2 din 11 decembrie 2018. 3

De asemenea, instanța de apel a menţionat că prima instanță corect a dispus încasarea din contul Primăriei com. Burlănești, r-nul Edineț în beneficiul SRL „Atractiv Invest” a dobânzii de întârziere în conformitate cu dispozițiile art. 874 și 942 din Codul civil. Or, obligația Primăriei com. Burlănești, r-nul Edineț față SRL „Atractiv Invest” este de natură pecuniară, a devenit scadentă, nu a fost executată și nici nu a fost demonstrată o justificare a neexecutării.

Cu referire la pretenția privind încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică, instanța de apel a conchis că prima instanță a dispus în mod întemeiat încasarea sumei de 8 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, întrucât aceste costuri au fost necesare, efectiv suportate și rezonabile ca cuantum, fiind confirmate prin factura fiscală seria EAA009214436 din 14 martie 2022, emisă de Cabinetul Avocatului „Enachi Vitalie” (f.d. 31).

Cu referire la argumentul apelantei precum că în proces nu a fost atras Consiliul local Edineț, instanța de apel l-a respins, deoarece contractul a fost încheiat între SRL „Atractiv Invest” și Primăria com. Burlănești, r-nul Edineț.

Recurenta și –a întemeiat cererea de recurs pe dispozițiile art. 432 din Codul de procedură civilă (în vigoare până al 01 septembrie 2023).

La 10 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia cererea de recurs depusă de Primăria com. Burlăneşti, r-nul Edineţ, reprezentată de Dmitrii Gubceac, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, 4 întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

Până la examinarea admisibilității recursului, SRL „Atractiv Invest” nu și-a valorificat drepturile sale procedurale și nu a depus referință.

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanţă fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenţei; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (2) Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.” 5

Din analiza prevederilor legale reţinute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însuşească în condiţiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente şi serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanţei de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reţine că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar şi cerinţa de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esenţiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanţei de apel contestate.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conţină o motivare convingătoare şi întemeiată în condiţiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanţele expuse se referă la formalităţile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate.

Instanţa de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluţia pronunţată de instanța de apel şi nu relevă interpretarea contrară a legii şi aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că cererea de recurs depusă de Primăria com. Burlăneşti, r-nul Edineţ, reprezentată de Dmitrii Gubceac, nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate. 6

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei şi care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum şi dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de actul de dispoziţie pronunţat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greşelilor imputate instanței de apel şi o minimă argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări şi/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită şi în contextul rolului şi funcţiei legale a instanţei judecătoreşti supreme care constă, în special, în asigurarea şi interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să ţină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes, de aceste însuşiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudenţa sa constantă statuează că dreptul de acces la instanţe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condiţiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăşi natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privinţă de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condiţiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franţei, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în faţa instanţelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ţinut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept naţional şi de rolul instanţelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenţei CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerinţele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanţe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează de a aprecia recursurile declarate de cererea de recurs depusă de Primăria com. Burlăneşti, r-nul Edineţ, reprezentată de Dmitrii Gubceac, ca fiind inadmisibil. 40. Ţinând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Primăria com. Burlăneşti, r-nul Edineţ, reprezentată de Dmitrii Gubceac, împotriva deciziei din 29 iunie 2023 a Curţii de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Oxana Parfeni 8