B AND C v. SWITZERLAND

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Primul reclamant, național din Gambia, este la fel ca în cererea nr. 43987/16. În această cerere, care este încă în așteptare în fața Curții, a fost dată Guvernului contestat, la 29 martie 2017, avizul plângerii referitoare la art. 3 din Convenție. Prezenta cerere se referă la refuzul unui permis de reședință pentru primul reclamant – pe baza parteneriatului său înregistrat cu cel de-al doilea reclamant, un național elvețian –, datorită condamnării penale a primului reclamant și a comportamentului său în Elveția, precum și a ordinului expulzării primului reclamant. În cazul în care ordinea de expulsie împotriva primului reclamant ar fi pusă în aplicare, ar fi posibil, în termeni practici, să fie deportat într-o altă țară decât Gambia, în special Mali?

În cazul în care ar avea riscul de a fi supus unui tratament în încălcarea articolului 3 din Convenția în această țară? Având în vedere afirmațiile și documentele care au fost depuse, primul reclamant ar avea riscul de a fi supus unui tratament în încălcarea articolului 3 din Convenție dacă a fost deportat în Gambia? În special, având în vedere concluzia Curții din I.K. Elveția ((dec.), nr. 21417/17, § 24, 19 decembrie 2017), există un risc real ca primul reclamant să se confrunte cu maltrat în mâinile autorităților gambiene? Există un risc real ca el să fie urmărit penal? Există un risc real de a se confrunta cu maltratamente în mâinile actorilor non-statali și, dacă este cazul, autoritățile gambiene ar fi dispuși și în măsură să-i ofere protecție (a se vedea, în special, J.K.

și alții v. Suedia [GC], nr. 59166/12, § 98, 23 august 2016)? A fost refuzul unui permis de ședere pentru primul reclamant și ar fi fost executarea ordinului de expulzare împotriva acestuia, în încălcarea dreptului reclamantului de a respecta viața lor privată și de familie, în contravenție cu art. 8 din Convenție? În special, a fost refuzul unui permis de ședere pentru primul reclamant, și ar fi îndepărtat, proporțional, având în vedere concluzia că reclamanții pot continua să își trăiască relația, printre altele În cazul în care singura țară la care ar putea fi deportat primul reclamant a fost deportat a fost Gambia, s-a incriminat actele homosexuale în această țară, indiferent dacă aceste acte sunt urmărite în prezent, precum și constatările Curții din Dudgeon c. Regatul Unit (22 octombrie 1981, Serie A nr. 45) și Norris c. Irlanda (26 octombrie 1988, seria A nr. 142) trebuie luată în considerare în cadrul echilibrului în acest caz?

În cazul constatării că primul reclamant nu ar avea un risc real de a fi supus unui tratament în încălcarea articolului 3 din Convenție pe baza orientării sale sexuale în cazul în care ar fi deportat în Gambia, ar trebui să fie luate în considerare orice dificultăți previzibile pe care le-ar putea găsi acolo pe baza orientării sale sexuale, având în vedere din nou concluzia Curții I.K. Elveția (citată mai sus, § 24)? Instanțele interne s-au implicat într-un echilibrare aprofundată a intereselor în cauză, au luat în considerare toate circumstanțele relevante ale cazului și le-au atașat o greutate adecvată, ceea ce se reflectă în raționarea deciziilor lor (a se vedea, în special, I.M. Elveția , nr. 23887/16, 9 aprilie 2019)?

Communicated on 28 August 2019

THIRD SECTION

Application no. 889/19 B and C against Switzerland lodged on 31 December 2018

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The first applicant, a national of Gambia, is the same as in application no. 43987/16. In that application, which is still pending before the Court, notice of the complaint concerning Article 3 of the Convention was given to the respondent Government on 29 March 2017. The present application concerns the refusal of a residence permit for the first applicant – on the ground of his registered same-sex partnership with the second applicant, a Swiss national –, owing to the first applicant’s criminal conviction and his conduct in Switzerland, as well as the order of the first applicant’s expulsion.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. If the expulsion order against the first applicant were enforced, would it be possible, in practical terms, that he be deported to a country other than Gambia, notably Mali? If so, would he face a risk of being subjected to treatment in breach of Article 3 of the Convention in that country? 2. In the light of the claims and the documents which have been submitted, would the first applicant face a risk of being subjected to treatment in breach of Article 3 of the Convention if he were deported to Gambia? In particular, having regard to the Court’s finding in I.K. v. Switzerland ((dec.), no. 21417/17, § 24, 19 December 2017), is there a real risk that the first applicant would face ill-treatment at the hands of the Gambian authorities?

Is there a real risk that he would be criminally prosecuted? Is there a real risk that he would face ill-treatment at the hands of non-state actors and, if so, would the Gambian authorities be willing and able to provide protection to him (see, in particular, J.K. and Others v. Sweden [GC], no. 59166/12, § 98, 23 August 2016)? 3. Has the refusal of a residence permit to the first applicant been, and would the enforcement of the expulsion order against him be, in violation of the applicants’ right to respect for their private and family life, contrary to Article 8 of the Convention? In particular, was the refusal of a residence permit to the first applicant, and would his removal be, proportionate in view of the finding that the applicants could continue to live their relationship, inter alia , through regular visits of the first applicant to Switzerland?

In the event that the only country to which the first applicant could be deported were Gambia, did the criminalisation of homosexual acts in that country, irrespective of whether such acts are prosecuted at present, and the Court’s findings in Dudgeon v. the United Kingdom (22 October 1981, Series A no. 45) and Norris v. Ireland (26 October 1988, Series A no. 142) have to be taken into account in the balancing exercise in the present case? In the event of the determination that the first applicant would not face a real risk of being subjected to treatment in breach of Article 3 of the Convention based on his sexual orientation if he were deported to Gambia, would any foreseeable difficulties which he may encounter there on the ground of his sexual orientation have to be taken into account in the balancing exercise, again having regard to the Court’s finding in I.K.

v. Switzerland (cited above, § 24)? Have the domestic courts engaged in a thorough balancing of the interests in issue, taken into account all relevant circumstances of the case and attached adequate weight to them, and is this reflected in the reasoning of their decisions (see, in particular, I.M. v. Switzerland , no. 23887/16, 9 April 2019)?