AFFAIRE KALKAN c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

01.10.2019

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 10 - Liberté d'expression-{général} (Article 10-1 - Liberté d'expression)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE KALKAN c. TURQUIE (CtEDO, 2019)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 2 CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL KALKAN c. TURCIA (Cercetarea nr. 21196/12) HOTĂRÂREA STRASBURG octombrie 2019 Această hotărâre este definitivă. Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Kalkanc. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care se află într-un comitet compus din Valeriu Gritsco, președinte, Egidijus Kūris, Darian Pavli, judecători, și de Hasan Bak După deliberarea sa în camera Consiliului la 10 septembrie 2019, Tribunalul de Primă Instanță, adoptat la această dată, La originea cauzei se află o cerere (n 21196/12) îndreptată împotriva Republicii Turcia și al cărei resortisant al acestui stat, domnul Hüseyin Kalkan (attenentul) a sesizat Curtea la 5 aprilie 2012 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( La 18 ianuarie 2017, guvernul a comunicat guvernului, în conformitate cu art. 54 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Curții, că cererea a fost declarată inadmisibilă în ceea ce privește surplusul, în conformitate cu art. 54 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Curții. Reclamantul s-a născut în 1962 și își are reședința în Diyarbakr. La momentul faptei, a fost primar al Batmanului. Prin actul de acuzare din 14 iunie 2006, procurorul Republicii Diyarbakýr, procurorul general, l-a dat în judecată pe șeful de sprijin și asistență voluntară unei organizații teroriste. În acest document s-a menționat că comportamentul și declarațiile reclamantului legitimau PKK (Partea Muncitorilor din Kurdistan, o organizație ilegală armată) în ochii publicului că acesta a susținut strategiile și acțiunile acestei organizații și că, prin urmare, a avut intenția de a-l sprijini. Declarațiile în litigiu menționate în actul de punere sub acuzare, ale căror pasaje relevante în speță sunt reproduse mai jos, au fost următoarele: Declarații publicate la 13 martie 2006 în cotidianele Batman ââTMȘ Gazetesi Batman Gazetesi Pentru că Roj TV este vocea poporului. Considerăm că Roj TV este canalul nostru de televiziune. Dacă acest canal ar fi permis în Turcia, aceasta ar fi difuzată în străinătate De altfel, acest lanț [relaye] este și el un apel la pace. Emisiunea sa este deschisă tuturor și obiectivă. Chiar dacă suntem legați, vom continua să participăm la emisiunile sale. Declarațiile publicate la 17 martie 2006 în cotidianul Milliyet Hamas este o organizație mai radicală, a comis mai multe crime și atacuri sinucigașe decât opoziția kurdă. Ei nu recunosc Israelul. Dar opoziția armată kurdă nu este în aceeași situație. Negociem cu Hamas. Nu suntem împotrivă și susținem acest lucru, dar nu răspundem cererilor de opoziție kurdă. Declarații publicate în fiecare zi la 18 martie 2006 Batman Petrol Gazetesi Refuzul guvernului nostru de a negocia cu PKK în timp ce, în același timp, negociază cu Hamas este inacceptabil. Tu du-te, pe de o parte, bombardarea munților și, pe de altă parte, vorbesc despre o pace internă. Dacă guvernul vrea să fie sincer în eforturile pe care le-a depus pentru pace în Orientul Mijlociu, el trebuie mai întâi să rezolve problema internă. Conceptul de teroare depinde de la un stat la altul. Acest lucru a fost complet [emis în jos] de la întâlnirile organizate cu Hamas. Statul nostru ar trebui să negocieze cu organizația. Dacă acest lucru nu este făcut, atunci există reprezentanți aleși. Trebuie să se organizeze întâlniri cu ei și să se soluționeze litigiul cât mai curând posibil. Declarații la un festival ținut la Batman la 19 martie 2006 Guvernul, care se întâlnește cu reprezentanții poporului palestinian, ar trebui, de asemenea, să ofere soluții la disputele sale interne. În acest sens, guvernul trebuie să se întâlnească cu liderii și reprezentanții poporului kurd. Pentru noi, gherilerul, soldatul și poliția desemnează același lucru. Suntem împotriva morții ființelor umane (...). Veniți să vă întâlniți cu reprezentanții poporului nostru, să-l vedeți [care] pe comandant. Declarații făcute presei la 23 martie 2006 ca urmare a interogării reclamantului de către Parchetul lui Batman și publicate în patru ziare locale în Batman a doua zi [Jiai] a fost convocat pentru un interogatoriu pe tema utilizării expresiei: [jai]n [1] mai exact, pentru a desemna Öcalan în declarațiile pe care le-am făcut la Diyarbakýr. În timpul interogării, [jai] a precizat că [jassuai] cuvintele și opiniile [pe care le-am exprimat]. De asemenea, aici, Abdullah Öcalan este într-adevăr un lider popular. El este liderul poporului kurde. Poporul kurd și-a ales propriul lider, în special după referendum. În acest sens, rezultatul referendumului clarifică lucrurile. Dacă dorim să creăm un climat de pace, dacă dorim să instaurăm pacea între popoare, dacă dorim să creăm o pace globală în țară, trebuie ca Abdullah Öcalan să fie recunoscut ca un interlocutor. Pentru că Abdullah Öcalan este motorul păcii în această țară. Din acest motiv, noi și poporul nostru îl considerăm un lider și vom continua să folosim pretutindeni expresia saisen. Atitudinea noastră este clară în această privință (...) În acest context, el este ambasadorul păcii. Dorim ca acest lucru să fie înțeles rapid. La 4 septembrie 2006, procurorul a emis un al doilea act de acuzare împotriva reclamantului, de asemenea, a șefului de ajutor și a asistenței voluntare pentru o organizație teroristă și a prezentat un raport publicat la 1 iunie 2006 în cotidianul Sabah. , a declarat că a fost o propagandă în favoarea unei organizații teroriste. Pasajele relevante în acest caz de reportaj au putut fi citite după cum urmează Primarul partidului politic DTP a ținut cuvinte ciudate Cel puțin, violența este un fel de acțiune care urmărește un scop. Teroarea se pune în aplicare fără scop. PKK dorește să facă armele să tacă, dar vrem să-i facem pe membrii săi să pară bandiți. 80% din [locuitori] din orașul în care lucrez gândesc la fel ca și cei din munți (...) După evenimentele care au avut loc în Diyarbakr și Batman, aproximativ 200 de tineri s-au alăturat munților (...) s-au alăturat munților într-un scop precis. Lăsați-i să se întoarcă și să facă politică în cadrul Adunării [naționale]. Mii de oameni neînarmați gândesc ca ei. (...) Abdullah Öcalan este liderul poporului kurd. El a explicat scenanțele cu care se confruntă Turcia. Ceea ce spune el este o șansă pentru Turcia. Dacă l-am fi luat în serios ceea ce a spus despre procesul de pace, nu am fi vorbit despre toate acestea acum. Îl consider liderul poporului kurd. Nici o dezvoltare în absența sa nu poate da naștere unei soluții. A recunoscut reclamantul vinovat de propagandă în favoarea unei organizații teroriste și l-a condamnat la 10 luni de închisoare în temeiul articolului 7 alineatul (2) din Legea nr. 3713. În acest scop, această instanță a considerat că faptul de a-l lăuda și de a-l glorifica pe șeful unei organizații teroriste care comitea infracțiuni și de a-l numi ambasador al păcii depășea limitele libertății de exprimare. În această privință, ea a indicat că, pe de o parte, □ a susținut o campanie de cerere intitulată Abdullah Öcalan traduce voința noastră politică Ea a adăugat că, în cazul în care opiniile care au fost șocante și care au fost afectate ar putea fi protejate prin libertatea de exprimare, în speță, cuvintele reclamantului nu ar putea fi la obiect, deoarece, prin declarațiile sale, acesta auzise laudele unei organizații teroriste și ale șefului său, ceea ce, în opinia sa, era mai degrabă o sursă de conflict decât de pace și inspira teroarea. La 22 noiembrie 2011, Curtea de Casație a respins recursul formulat de reclamant și a confirmat hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene. La 9 iulie 2012, Curtea a luat act de intrarea în vigoare a Legii nr. 6335 (punctul 13 de mai jos), aceasta a decis, în temeiul articolului 1 provizoriu din aceasta, să suspende executarea pedepsei aplicate reclamantului. II. JUSTIȚIA INTERNE PERTINENT La art. 7 alineatul (2) din Legea nr. 3713 10. La art. 7 alineatul (2) din Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului, care a intrat în vigoare la 12 aprilie 1991, a fost formulat după cum urmează: Cine acordă asistență organizațiilor menționate [la alineatul (1) ] deasupra] și va face propagandă în favoarea lor va fi condamnat la o pedeapsă de la un an la cinci ani de închisoare, precum și la o pedeapsă de la 50 de milioane la 100 de milioane de lire sterline (...) 11. După ce a fost modificat prin Legea nr. 5532, intrată în vigoare la 18 iulie 2006, la art. 7 alineatul (2) din Legea nr. 3713 dispunea de următoarele: Oricine face propagandă în favoarea unei organizații teroriste va fi condamnat la o pedeapsă de la un an la cinci ani de închisoare. (...) 12. De la modificarea efectuată de Legea nr. 6459, care a intrat în vigoare la 30 aprilie 2013, această dispoziție se citește astfel. Oricine face propagandă în favoarea unei organizații teroriste prin legitimarea metodelor de constrângere, de violență sau de amenințare a acestui tip de organizații, făcând apologie sau invocând utilizarea lor, va fi condamnat la o pedeapsă de un an până la cinci ani de închisoare. (...) Legea de modificare a diferitelor legi în scopul optimizării eficienței serviciilor judiciare și al suspendării procedurilor și a pedepselor impuse în cauzele privind infracțiunile comise prin intermediul presei și al mijloacelor de informare în masă 1 provizoriu, alineatele (1) (c) și (3), care va fi suspendat pentru o perioadă de trei ani de la executarea oricărei pedepse care a devenit definitivă, constând într-o amendă sau într-o închisoare mai mică de cinci ani, aplicată în cazul unei infracțiuni comise prin intermediul presei, al mass-mediei sau al altor mijloace de comunicare a gândirii și a opiniei publice, cu condiția ca infracțiunea să fi fost săvârșită înainte de 31 decembrie 2011. În temeiul articolului 10 din Convenție, reclamantul își denunță condamnarea penală în măsura în care ar fi reprezentat o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare. Constatând că nu este în mod clar întemeiat în sensul articolului (a) din convenție și că aceasta nu se confruntă cu niciun alt motiv, Curtea declară că este admisibilă. 17. Reclamantul susține că condamnarea sa penală și-a încălcat dreptul la libertatea de exprimare. 18. Guvernul replica că, în cazul în care existența unei ingerințe ar trebui recunoscută de Curte, această interferență era prevăzută la art. 7 alineatul (2) din Legea nr. 3713 și urmărea obiectivele legitime ale protecției securității naționale, apărării ordinii și prevenirii criminalității. În opinia sa, declarațiile incriminate ale reclamantului au demonstrat sprijinul și dreptul de a-și exprima sprijinul și de a-și exprima interesul față de PKK, de șeful său și de membrii săi. Guvernul consideră că, din acest motiv, ingerința în litigiu era necesară într-o societate democratică și proporțională cu obiectivele legitime urmărite. 19. Curtea consideră că, având în vedere efectul disuasiv pe care l-a putut provoca, condamnarea penală a recurentului, chiar dacă este însoțită de o suspendare a executării pedepsei, constituie o interferență în exercitarea dreptului său la libertatea de exprimare (Erdosdu c. Turcia, nr. 25723/94, § 72, CEDH 2000-VI, și Ergündoćan c. Turcia, n 48979/10, § 26, 17 aprilie 2018; a se vedea, de asemenea, Otegi Mondragon c. Spania , n 2034/07, § 60, CEDH 2011). 20. 2 din Convenție, și anume protecția securității naționale, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunii. 21. În ceea ce privește necesitatea unei ingerințe, Curtea reamintește principiile care decurg din jurisprudența sa în materie de libertate de exprimare, care sunt rezumate în special în Hotărârile Bedat c. Elveția ([GC], n 56925/08, § 48, 29 martie 2016) și Belge c. Turcia 50171/09, § 31, 34 și 35, 6 decembrie 2016 22. Curtea constată că, în speță, reclamantul a fost condamnat la penalitate pentru propagandă în favoarea unei organizații teroriste pe baza conținutului declarațiilor pe care le făcuse cu mai multe ocazii și care fuseseră publicate în mai multe ziare naționale și locale. Examinând pasajele incriminate din aceste declarații . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sürek c. Turcia 4) [GC], nr. 24762/94, § 58, 8 iulie 1999, Belek și Velio Electroluxlu c Turcia, nr. 44227/04, § 25, 6 octombrie 2015 și Belgia, citată anterior, § 34). 23. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că măsura luată de autoritățile interne împotriva reclamantului nu răspundea unei nevoi sociale imediate, pe care nu o reprezenta, în orice caz, proporțională cu obiectivele legitime vizate și, prin urmare, nu era necesară într-o societate democratică. 24. CU PRIVIRE LA APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 25, reclamantul solicită 30 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral pe care pretinde că l-a suferit. În plus, solicită 1 520 EUR pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată pe care le consideră a fi angajate. În sprijinul acestei cereri, acesta furnizează Curții un tabel rezumativ întocmit de avocatul său care detaliază activitatea desfășurată de acesta în ceea ce privește prelucrarea dosarului și a altor cheltuieli aferente. El nu prezintă nicio justificare de plată pentru aceste din urmă cheltuieli. 26. Guvernul consideră că nu există nicio legătură de cauzalitate între cererea formulată pentru daune morale și încălcarea constatată. În ceea ce privește cererea privind cheltuielile și cheltuielile de judecată, acesta arată că reclamantul nu a prezentat documente de plată referitoare la cheltuielile de avocatură și la alte cheltuieli invocate. 27. Curtea consideră că este necesar să se acorde reclamantului 2 500 EUR pentru prejudicii morale; în ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile de judecată, având în vedere documentele de care dispune și jurisprudența sa, Curtea consideră rezonabilă suma de 1 000 EUR pentru cheltuielile de avocatură și acordul acordat reclamantului. În ceea ce privește celelalte cheltuieli, Curtea respinge solicitarea formulată în acest sens, din cauza faptului că reclamantul nu a prezentat documentele necesare în această privință. Prin aceste motive, Curtea, la L. UNANIMITATE, declară că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, următoarele sume, care urmează să fie convertite în cărți turcești la rata aplicabilă la data regulamentului 500 EUR (două mii cinci sute EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă, pentru daune morale, (ii. 000 EUR (mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată de către solicitant cu titlu de impozit pe această sumă, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate din dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. octombrie 2019, în conformitate cu art. 77 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură al Curții. Hasan Bak În limba scrisă și vorbită, acest termen este plasat înaintea numelui persoanelor vizate în semn de respect. Potrivit contextului, utilizarea cuvântului "sai" poate fi, de asemenea, interpretată ca un mod de a închiria sau de a lăuda o persoană condamnată pentru o infracțiune ( Faruk Temel c. Turcia, nr. 16853/05, § 7, 1 februarie 2011).