- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 3 octombrie 2019
- Stat pârât
- SRB
- Articole
- Articolul 1, Articolul 6, Articolul 1 din Protocolul 1
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
- Încălcare — Articolul 1 din Protocolul 1
Jovičić împotriva Serbiei
Traducere în română Auto
CAUZA DE JOVIČI vărsarea SERBIA (Depunerea nr. 65474/16) AJUDEMENT STRASBOURG 3 octombrie 2019 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Jovičić v. Serbia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), în calitate de comitet compus din: Dmitry Dedov, Președinte, Alena Poláčková, Gilberto Felici, judecători și Liv Tigerstedt, Secretarul adjunct al secțiunii interioare, deliberat în particular la 12 septembrie 2019, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva Serbiei depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 4 noiembrie 2016. Reclamantul a fost reprezentat de doamna I. Krunić, un avocat practicant în Čačak.
Guvernul sârb („Guvernul”) a fost anunțat de cerere. FACTE Detaliile reclamantului și informațiile relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul s-a plâns de neexecutarea sau întârziarea aplicării unei decizii interne adoptate împotriva unei societăți sociale/de stat. PRESUPUSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLELOR 6 § 1 și 13 A CONVENȚIEI și art. 1 din protocolul nr. 1 Reclamantul s-a plâns de neexecutarea sau întârziarea executării unei decizii interne în favoarea sa.
El a invocat, în mod expres sau substanțial, art. 6 § 1 și 13 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1, care, în partea relevantă, a citit după cum urmează: art. 6 § 1 „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere echitabilă ... de [a] ... tribunal ...” art. 13 „Toată persoana a căror drepturi și libertăți sunt încălcate în [convenția] are un remediu eficace în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoane care acționează în calitate oficială.” art. 1 din Protocolul nr. 1 „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a posesiunilor sale…
” Curtea reiterează că executarea unei hotărâri din partea oricărei instanțe trebuie considerată o parte integrantă a unei „audieri” în sensul articolului 6. Se referă, de asemenea, la jurisprudența sa privind neexecutarea sau întârziarea executării hotărârilor interne finale (a se vedea Hornsby v. Grecia , nr. 18357/91, § 40, Raporturi de Hotărâri și Decizii 1997 II . În principalele cazuri de R. Kačapor și alții v. Serbia , nr. 2269/06 și altele 5 , §§ 97-99, 106-16 și 119-20, 15 ianuarie 2008, Crnišanin și alții v. Serbia , nr. 35835/05 și altele 3 , § 124, 13 ianuarie 2009, și Stevanović și alții [Comitet] , nr. 43815/17 și altele 27 Prin urmare, Curtea consideră că decizia în cauză constituie „poziții” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 10. După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri.
Având în vedere jurisprudența sa privind acest subiect, Curtea consideră că, în cazul instantaneu, autoritățile nu au desfășurat toate eforturile necesare pentru aplicarea în timp util a deciziei în favoarea reclamantului.
11. Aceste plângeri sunt, prin urmare, admisibile și dezvăluie o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 12. Curtea nu consideră necesar, în circumstanțele prezentei cauze, să examineze în esență aceeași plângere în temeiul articolului 13 din Convenție (a se vedea Radovanović și alții c. Serbia [Comitetul], nr. 55503/16 și altele 11 § 24, 27 august 2019). APLICAȚIA ARTICOLUL 41 DE CONVENȚIE 13. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 14. Respectând documentele în posesie și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Stošić c. Serbia) nr. 64931/10, §§ 66-68, 1 octombrie 2013), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumei indicate în tabelul adăugat și respinge restul cererii reclamantului pentru o satisfacție echitabilă.
15. Curtea consideră oportun ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, declara cererea admisibilă; declară că aceasta dezvăluie încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 privind aplicarea întârziere a unei decizii interne adoptate împotriva unei societăți sociale/de stat; declară că nu este necesară examinarea plângerii în temeiul articolului 13 din Convenție; deține litera (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma indicată în tabelul adăugat, care urmează să fie convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) că de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale; respinge restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție.
Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 3 octombrie 2019, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.
Liv Tigerstedt Dmitry Dedov Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolului 6 § 1 din Convenția și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 (neexecuție sau întârziere în aplicare a deciziilor interne adoptate împotriva societăților sociale/de stat) Cererea nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Data nașterii Decizia internă relevantă Data de începere a perioadei de neexecuție Data încheierii perioadei de neexecuție Lungimea procedurii de executare Atribuția internă (în euro) Sumele acordate pentru daune și costuri morale și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] [2] 65474/16 04/11/2016 Milutin Jovičić 21/07/1950 Curtea Municipală din Čačak, 12/03/2008 13/08/2008 01/08/2016 7 ani (s) și 11 luni (s) și 20 zile (s) 200 2.000 [1] Plus orice impozit care poate fi taxat reclamantului.
[2] Mai puțin orice sume care ar fi putut fi deja plătite în acest sens la nivelul intern.
THIRD SECTION
CASE OF JOVIČIĆ v. SERBIA (Application no. 65474/16) JUDGMENT STRASBOURG 3 October 2019 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Jovičić v. Serbia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Dmitry Dedov, President, Alena Poláčková, Gilberto Felici, judges, and Liv Tigerstedt, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 12 September 2019, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application against Serbia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 4 November 2016.
The applicant was represented by Ms I. Krunić, a lawyer practising in Čačak.
The Serbian Government (“the Government”) were given notice of the application. THE FACTS
The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.
The applicant complained of the non-enforcement or delayed enforcement of a domestic decision given against a socially/State-owned company. THE LAW ALLEGED VIOLATION OF ARTICLEs 6 § 1 and 13 OF THE CONVENTION and article 1 of protocol no. 1
The applicant complained of the non-enforcement or delayed enforcement of a domestic decision given in his favour. He relied, expressly or in substance, on Articles 6 § 1 and 13 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1, which, in the relevant part, read as follows: Article 6 § 1 “In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a fair ... hearing ... by [a] ... tribunal ...” Article 13 “Everyone whose rights and freedoms as set forth in [the] Convention are violated shall have an effective remedy before a national authority notwithstanding that the violation has been committed by persons acting in an official capacity.” Article 1 of Protocol No. 1 “Every natural or legal person is entitled to the peaceful enjoyment of his possessions… ”
The Court reiterates that the execution of a judgment given by any court must be regarded as an integral part of a “hearing” for the purposes of Article 6. It also refers to its case-law concerning the non-enforcement or delayed enforcement of final domestic judgments (see Hornsby v. Greece , no. 18357/91, § 40, Reports of Judgments and Decisions 1997 ‑ II).
In the leading cases of R. Kačapor and Others v. Serbia, nos. 2269/06 and 5 others, §§ 97-99, 106-16 and 119-20, 15 January 2008, Crnišanin and Others v. Serbia, nos. 35835/05 and 3 others, § 124, 13 January 2009, and Stevanović and Others [Committee], nos. 43815/17 and 15 others, 27 August 2019, the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.
The Court further notes that the decision in the present application ordered specific action to be taken. The Court therefore considers that the decision in question constitutes “possessions” within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the authorities did not deploy all necessary efforts to enforce in due time the decision in the applicant’s favour.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1.
The Court does not find it necessary in the circumstances of this case to examine essentially the same complaint under Article 13 of the Convention (see Radovanović and Others v. Serbia [Committee], nos. 55003/16 and 11 others, § 24, 27 August 2019).
APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION
13. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Stošić v. Serbia , no. 64931/10, §§ 66-68, 1 October 2013), the Court considers it reasonable to award the sum indicated in the appended table and it dismisses the remainder of the applicant’s claim for just satisfaction.
The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Declares the application admissible; Holds that it discloses a breach of Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 concerning the delayed enforcement of a domestic decision given against a socially/State-owned company; Holds that there is no need to examine the complaint under Article 13 of the Convention; Holds (a) that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amount indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points; Dismisses the remainder of the applicant’s claim for just satisfaction. Done in English, and notified in writing on 3 October 2019, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Liv Tigerstedt Dmitry Dedov Acting Deputy Registrar President APPENDIX Application raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 (non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions given against socially/State-owned companies) Application no. Date of introduction Applicant’s name Date of birth Relevant domestic decision Start date of non-enforcement period End date of non-enforcement period Length of enforcement proceedings Domestic award (in euros) Amount awarded for non-pecuniary damage and costs and expenses per applicant (in euros) [1] [2] 65474/16 04/11/2016 Milutin Jovičić 21/07/1950 Municipal Court in Čačak, 12/03/2008 13/08/2008 01/08/2016 7 year(s) and 11 month(s) and 20 day(s) 200 2,000 [1] . Plus any tax that may be chargeable to the applicant. [2] . Less any amounts which may have already been paid in that regard at the domestic level.