TOPLAK v. SLOVENIA and 1 other application
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
TOPLAK v. SLOVENIA and 1 other application (CtEDO, 2019)
Comunicat la 18 decembrie 2019 SECȚIUNE Cereri nr. 34591/19 și 42545/19 Franc TOPLAK împotriva Sloveniei și Iztok MRAK împotriva Sloveniei depuse la 24 iunie 2019 și, respectiv, 5 august 2019 OBSERVAȚĂ A CAZULUI Cerințele se referă la accesibilitatea secțiilor de sondaj la persoanele cu handicap în scaun cu rotile cu rotile. Denumirile comunicate se referă la accesibilitatea secțiilor de sondaj numai în ceea ce privește alegerile Parlamentului European din 26 mai 2019 (reclamațiile în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1, citite singur și coroborate cu art. 14, art. 1 din Protocolul nr. 12 și art. 13 din Convenție) și a referendumului din 20 decembrie 2015 (reclamații în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 12 și art. 13 din Convenție). Reclamanții suferă de distrofie musculară. Înainte de referendumul din 20 decembrie 2015, au depus acțiuni juridice separate în temeiul art. 4 din Legea privind litigiile administrative, cerând ca posturile lor de sondaj să fie accesibile pentru persoanele cu handicap în ziua referendumului și pentru toate viitoarele referende și alegeri. Curtea Administrativă și-a respins acțiunile constatând că secțiile de sondaj ar trebui să fie accesibile reclamanților în ziua referendumului. Curtea Supremă și-a respins apelurile ca fiind inadmisibile după referendumul din 2015, menționând că nu s-au respectat obligațiile procedurale de examinare a acțiunilor în materie de fonduri și că protecția drepturilor de vot în fața organelor electorale și instanțelor competente este prevăzută în temeiul Legii privind Referendum și Inițiativă Populară. În plus, o acțiune ar putea fi depusă în temeiul articolului 4 din Legea privind litigiul administrativ numai în ceea ce privește o presupusă încălcare a drepturilor omului care s-a desfășurat deja; o acțiune care solicită o hotărâre preliminară în ceea ce privește viitoarele acțiuni de stat și alegerile viitoare este, prin urmare, inadmisibilă. Curtea Constituțională nu a acceptat plângerile constituționale ale reclamanților în vederea examinării. La 21 februarie 2019, Curtea Constituțională a hotărât să examineze, în fond, o cerere de revizuire constituțională a Legii electorale a Adunării Naționale privind o presupusă deficiență legislativă neconstituțională privind executarea drepturilor de vot ale persoanelor cu handicap. Cererea care a fost depusă, printre altele, de către solicitanți este în prezent în așteptare. Reclamanții se plâng în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1, citit singur și coroborat cu art. 14, că sediile lor de votare nu au fost accesibile la elegerile Parlamentului European în calitate de alegători cu handicap din 26 mai 2019. În special, susțin că nu au putut intra în cabina de votare cu un scaun cu rotile, că cutiile de vot au fost stabilite prea ridicate și că metodele de vot sau echipamentele care permit secretul de vot nu au fost disponibile pentru ei. Ei au ridicat aceeași plângere, referindu-se la alegerile Parlamentului European din 2019 și la referendumul din 20 decembrie 2015, în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 12. În sfârșit, reclamanții se plâng în temeiul articolului 13 din Convenție că nu au nici un remediu eficace pentru a solicita o încălcare a dreptului lor de vot în ceea ce privește secțiile de sondaj inaccesibile. În special, ar putea fi considerată o acțiune administrativă pe baza articolului 4 din Legea privind litigiul administrativ, o cerere depusă în contextul unui litigiu electoral în temeiul Legii electorale a Adunării Naționale și al Referendumului și al Inițiativei Populare și/sau o cerere de revizuire constituțională un remediu eficace în sensul prezentei dispoziții în ceea ce privește plângerile reclamanților? Guvernul este invitat să prezinte orice decizie internă relevantă în acest sens. Reclamanții au respectat termenul de șase luni prevăzut la art. 35 § 1 din Convenție în ceea ce privește plângerea în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 12 privind inaccesibilitatea secțiilor de votare în timpul referendumului 2015? În ceea ce privește accesibilitatea secțiilor de votare pentru alegerile Parlamentului European din 26 mai 2019, a existat o încălcare a dreptului reclamanților în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1 de a vota prin vot secret în alegerile libere care au asigurat libera exprimare a avizului poporului în alegerea legislației? Reclamanții au putut vota la o secție de sondaj complet accesibilă? Există modalități alternative de vot pentru persoanele cu handicap, cum ar fi reclamanții? Dacă este cazul, ar permite reclamanților să își exercite dreptul de vot în conformitate cu art. 3 din Protocolul nr. Reclamanții au suferit discriminări din cauza handicapului lor, în contravenție cu art. 14 din Convenție, citit coroborat cu art. 3 din Protocolul nr. 1 și/sau cu art. 1 din Protocolul nr. 12, în ceea ce privește accesibilitatea secțiilor de sondaj în timpul alegerilor Parlamentului European din 26 mai 2019 (a se vedea Glor c. Elveția) , nr. 13444/04, §§ 80 și 84, CEDO 2009)? Au suferit discriminări din cauza handicapului lor, în contravenție cu art. 1 din Protocolul nr. 12, în ceea ce privește accesibilitatea secțiilor de sondaj în timpul referendumului din 20 decembrie 2015 (ibid.)? A avut reclamanții la dispoziția lor un remediu intern eficace pentru reclamațiile de mai sus, conform art. 13 din Convenție? Numărul cererii nr. Denumirea cazului Lodged on Solicitant Data nașterii Locației de Reședință Reprezentat de 34591/19 Toplak c. Slovenia 24/06/2019 Franc TOPLAK 01/10/1937 Maribor Slavko Sloven VESENJAK 42545/19 Mrak c. Slovenia 05/08/2019 Iztok MRAK 19/09/1983 Ljubljana Slovenia Slavko VESENJAK