CASE OF YELNIK v. UKRAINE

CAUZA CU JELNIK v. UKRAINE (Declarația nr. 10444/13) JUDGMENT STRASBOURG 6 februarie 2020 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Yelnik v. Ucraina, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care stă în calitate de comitet compus din: Gabriele Kucsko-Stadlmayer, Președintele, Mārti ustedš Mits, Ltif Hüseynov, judecători și Liv Tigerstedt, Acting Secretarul adjunct al secțiunii, deliberat în particular la 16 ianuarie 2020, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cauza a fost inițiată într-o cerere împotriva Ucrainei depusă la Curte în temeiul art. 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 29 ianuarie 2013. Guvernul ucrainean (“Convenția”). Guvernul” a primit notificarea cererii. FACTE Detaliile și informațiile reclamantului relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul anexat. Reclamantul s-a plâns de lungimea excesivă a detenției anterioare. Reclamantul a prezentat, de asemenea, o altă plângere în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție. Reclamantul s-a plâns în principal că detenția sa preventivă a fost indemanată de mult timp, iar el se bazează pe art. 3 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „3. Oricine arestat sau reținut în conformitate cu dispozițiile alineatului (3) (c) din prezentul articol este ... dreptul la judecată într-un timp rezonabil sau la eliberarea în așteptare a procesului. Eliberarea poate fi condiționată prin garanții care trebuie să apară pentru judecată.” Curtea observă că principiile generale referitoare la dreptul la judecată într-un timp rezonabil sau la eliberarea în așteptare a procesului, astfel cum sunt garantate de art. 5 § 3 din Convenție, au fost declarate în o serie de hotărâri anterioare (a se vedea, printre multe alte autorități, Kudła v. Polonia [GC], nr. 30210/96, § 110, CEDH 2000 XI, și McKay v. Regatul Unit [GC], nr. 543/03, §§ 41-44, CEDH 2006 X, cu alte referințe). În cazurile principale ale Kharchenko v. Ucraina (n. 40107/02, 10 februarie 2011) și Ignatov v. Ucraina (n. 40583/15, 15 decembrie 2016), Curtea a constatat deja o încălcare a unor chestiuni similare cu cele din acest caz. Având în vedere toate informațiile prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazul instant, lungimea deținerii anterioare a reclamantului a fost excesivă. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 5 § 3 din Convenție. ALTE VIOLĂȚII ALEGATE ÎN CAUZA BON ESTABLIZAT-LAW 10. Reclamantul a prezentat o altă plângere în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la lungimea excesivă a procedurilor penale, care au ridicat, de asemenea, probleme în temeiul Convenției, având în vedere cazul relevant bine stabilit Legea Curții (a se vedea tabelul adăugat). Prezenta plângere nu este, vădit nefondată în sensul articolului (a) din Convenție, nici nu este inadmisibilă pe niciun alt motiv. În consecință, aceasta trebuie declarată admisibilă. După examinarea tuturor informațiilor dinaintea acesteia, Curtea concluzionează că, de asemenea, dezvăluie încălcarea convenției în lumina constatărilor sale în Merit v. Ucraina (nu. 66561/01, 30 martie 2004). APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 11. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și dacă dreptul intern al Înaltelor Părți contractante în cauză permite să se facă numai reparații parțiale, Curtea oferă, dacă este necesar, satisfacție echitabilă părții vătămate.” 12. Având în vedere documentele în posesia sa și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Ignatov c. Ucraina, citată mai sus), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumei indicate în tabelul adăugat. 13. Curtea consideră oportună faptul că rata dobânzii implicite ar trebui să se bazeze pe rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL, UNANIMOUS, declară cererea admisibilă; declară că aceasta dezvăluie încălcarea articolului 3 din Convenție privind durata excesivă a detenției anterioare; că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție în ceea ce privește celelalte plângeri formulate în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții (a se vedea tabelul anexat); deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma indicată în tabelul anexat, care urmează să fie convertită în moneda statului contestat; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe suma de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 6 februarie 2020, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Liv Tigerstedt Gabriele Kucsko-Stadlmayer Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolului 5 § 3 din Convenție (lungimea excesivă a detenției preventive) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Data nașterii Perioada de detenție Durată a detenției Alte plângeri în cadrul jurisprudenței bine stabilite Sumele acordate pentru prejudiciu material și moral și costuri și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] 10444/13 29/01/2013 Andrey Aleksandrovich YELNIK 06/04/1987 24/09/2008 până la 21/05/2010 29/03/2012 până la 12/03/2013 1 an, 7 luni și 28 zile 11 luni și 13 zile Art. 6 (1) - lungimea excesivă a procedurilor penale: între 24/09/2008 și 20/08/2013 4 ani, 10 luni și 26 zile 2 nivele de jurisdicție 2.200 [1] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului.

FIFTH SECTION

CASE OF YELNIK v. UKRAINE

(Application no. 10444/13)

JUDGMENT

STRASBOURG

6 February 2020

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Yelnik v. Ukraine,

The European Court of Human Rights (Fifth Section), sitting as a Committee composed of:

Gabriele Kucsko-Stadlmayer,

President,

Mārtiņš Mits,

Lәtif Hüseynov,

judges,

and Liv Tigerstedt,

Acting

Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 16 January 2020,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in an application against Ukraine lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 29 January 2013.

2.

The Ukrainian Government (“the

Government”) were given notice of the application.

THE FACTS

3.

The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.

4.

The applicant complained of the excessive length of his pre-trial detention. The applicant also raised another complaint under Article 6 § 1 of the Convention.

THE LAW

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 5

§

3 OF THE CONVENTION

5.

The applicant complained principally that his pre-trial detention had been unreasonably long. He relied on Article

5

§

3 of the Convention, which reads as follows:

Article

5

§

3

“3.

Everyone arrested or detained in accordance with the provisions of paragraph

1

(c) of this Article shall be ... entitled to trial within a reasonable time or to release pending trial. Release may be conditioned by guarantees to appear for trial.”

6.

The Court observes that the general principles regarding the right to trial within a reasonable time or to release pending trial, as guaranteed by Article

5 §

3 of the Convention, have been stated in a number of its previous judgments (see, among many other authorities,

Kudła v.

Poland

[GC], no.

30210/96, § 110, ECHR 2000

‑

XI, and

McKay v. the United Kingdom

[GC], no. 543/03, §§ 41-44, ECHR 2006

‑

X, with further references).

7.

In the leading cases of

Kharchenko v. Ukraine

(no. 40107/02, 10

February 2011) and

Ignatov v. Ukraine

(no. 40583/15, 15 December 2016), the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.

8.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the length of the applicant’s pre-trial detention was excessive.

9.

These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article

5 §

3 of the Convention.

OTHER ALLEGED VIOLATIONS UNDER WELL-ESTABLISHED CASE-LAW

10.

The applicant submitted another complaint under Article 6 § 1 of the Convention about the excessive length of criminal proceedings, which also raised issues under the Convention, given the relevant well-established case

‑

law of the Court (see appended table). This complaint is not manifestly ill-founded within the meaning of Article

35

§

3

(a) of the Convention, nor is it inadmissible on any other ground. Accordingly, it must be declared admissible. Having examined all the material before it, the Court concludes that it also discloses a violation of the Convention in the light of its findings in

Merit v. Ukraine

(no.

66561/01, 30 March 2004).

APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION

11.

Article 41 of the Convention provides:

“If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

12.

Regard being had to the documents in its possession and to its case

‑

law (see, in particular,

Ignatov v. Ukraine,

cited above), the Court considers it reasonable to award the sum indicated in the appended table.

13.

The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Declares

the application admissible;

Holds

that it discloses a breach of Article

5

§

3 of the Convention concerning the excessive length of pre-trial detention;

Holds

that there has been a violation of Article 6 § 1of the Convention as regards the other complaint raised under the well-established case-law of the Court (see appended table);

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amount indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

Done in English, and notified in writing on 6 February 2020, pursuant to Rule

77

§§

2 and

3 of the Rules of Court.

Liv Tigerstedt

Gabriele Kucsko-Stadlmayer

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

Application raising complaints under Article 5 § 3 of the Convention

(excessive length of pre-trial detention)

Application no.

Date of introduction

Applicant’s name

Date of birth

Period of detention

Length of detention

Other complaints under well-established case-law

Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses per applicant

(in euros)

[1]

10444/13

29/01/2013

Andrey Aleksandrovich YELNIK

06/04/1987

24/09/2008 to

21/05/2010

29/03/2012 to

12/03/2013

1 year, 7 months and 28 days

11 months and 13 days

Art. 6 (1) - excessive length of criminal proceedings:

from 24/09/2008 to 20/08/2013

4 years, 10 months and 26 days

2 levels of jurisdiction

2,200

[1]

.

Plus any tax that may be chargeable to the applicant.