Sokolova și alții împotriva Rusiei

DECIZIA nr. 30619/08 Yekaterina Grigoryevna SOKOLOVA împotriva Rusiei și a altor 5 cereri (a se vedea tabelul anexat) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a treia), care așezează la 11 iunie 2020 în calitate de comitet compus din: Alena Poláčková, președinte, Dmitry Dedov, Gilberto Felici, judecători și Liv Tigerstedt, grefier adjunct al secțiunii interioare; Având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în tabelul adăugat, având în vedere declarațiile prezentate de guvernul contestat cere Curții să elimine cererile din lista cazurilor, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Lista reclamanților este prezentată în tabelul adăugat. Reclamațiile reclamanților în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 privind aplicarea întârziere a deciziilor interne și lipsa oricărui remediu eficace în legislația internă au fost comunicate guvernului rus („Governul”).

Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură hotărâre. Guvernul a informat Curtea că au propus să facă declarații unilaterale în vederea soluționării problemelor formulate de aceste plângeri. 37 din Convenție Guvernul a recunoscut aplicarea întârziere a deciziilor interne, care au oferit reclamanților să plătească sumele detaliate în tabelul adăugat și a invitat Curtea să scoată cererile din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 §§ c) din Convenție. Sumele ar fi convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data plății și ar fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții.

În cazul în care nu s-au plătit aceste sume în termenul de trei luni menționat anterior, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pentru acestea, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazurilor. Termenii declarațiilor unilaterale ale guvernului au fost trimise reclamanților câteva săptămâni înainte de data prezentei decizii. Curtea nu a primit un răspuns din partea reclamanților care acceptă termenii declarațiilor. Curtea remarcă că art. 37 §§ §§ c) îi permite să scoată din lista sa un caz în cazul în care: „... din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”.

Astfel, aceasta poate elimina cererile în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazurilor (a se vedea, în special, Tahsin Acar c. Turcia) Hotărârea (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, §§ 77, CEDO 2003-VI).

Curtea a stabilit o jurisprudență clară și extinsă privind plângerile referitoare la neexecuția sau aplicarea întârziere a deciziilor interne (a se vedea, de exemplu, Gerasimov și alții c. Rusia, nr. 299920/05 și alte 10, 1 iulie 2014, ). Prezenta decizie se adresează Comisiei în conformitate cu art. 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea este convinsă că respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune ca aceasta să continue examinarea cererilor din partea privind executarea întârziere a hotărârilor finale (art. 37 § în amendă În cele din urmă, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarațiilor lor unilaterale, cererile pot fi restaurate pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se elimine cazurile din listă în măsura în care acestea se referă la plângerea întârzietă privind aplicarea aplicării în temeiul articolului 6 din Convenție și la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

În ceea ce privește plângerea reclamanților în temeiul articolului 13 din Convenție cu privire la lipsa unui remediu intern eficace în ceea ce privește reclamația de neexecuție, Curtea a remarcat deja existența unui nou remediu intern împotriva neexecuției hotărârilor interne care impun obligații de natură pecuniară și/sau morală pentru autoritățile ruse, introduse în urma hotărârii pilot, care permite celor interesați să solicite compensații pentru daune suportate ca urmare a unor întârzieri excesive în executarea hotărârilor judecătorești (a se vedea Kamneva și alții c. Rusia (dec.), nr. 35555/05 și altele 6, 2 mai 2017). Având în vedere adoptarea noului recurs intern, Curtea consideră că nu este necesar să se examineze separat admisibilitatea și meritul plângerii reclamanților în temeiul articolului 13 în prezent (a se vedea, pentru o abordare similară, mutatis mutandis, Pobudilina și alții c. Rusia (dec.), nr. 7142/05 și 29 altele, 29 martie 2011; Zemlyanskiy și alții c. Rusia (dec.), nr. 18969/06 și altele 4, 13 martie 2012; și multe alte cauze).

Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să se alăture cererilor; ia notă de faptul că, în acest sens, este necesar să se ia în considerare. în ceea ce privește termenii declarațiilor guvernului contestat și modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; hotărăște să scoată cererile din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § (c) din Convenție, în măsura în care se referă la plângerile prevăzute la art. 6 din Convenție și la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție cu privire la aplicarea întârziere a hotărârilor interne în favoarea reclamanților; hotărăște că nu este necesar să se examineze admisibilitatea și meritul plângerii reclamanților în temeiul articolului 13 din Convenție.

Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 2 iulie 2020. Liv Tigerstedt Alena Poláčková Președintele adjunct al Registrului interimar ANNEXĂ Lista cererilor care prezintă plângeri în conformitate cu art. 6 § 1 și cu art. 13 din Convenție și cu art. 1 din Protocolul nr. 1 (neexecuție sau aplicarea întârziere a deciziilor interne) nr. cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Data nașterii Data primirii declarației guvernamentale Data primirii observațiilor reclamantului, dacă orice cuantum acordat pentru prejudiciu material și moral și costuri și cheltuielile per reclamant / gospodărie (în euro) [1] 30619/08 28/03/2008 Yekaterina Grigorievna SOKOLOVA 21/11/1934 07/07/2016 1.260 39422/11 24/05/2011 Nina Vasilyevna RYAKHINA 16/01/1940 29/09/2016 2.240 66213/11 03/10/2011 Vadim Vitalievich GUZEYEV 17/10/1974 01/07/2016 2,510 74264/11 07/11/2011 Casă Yevgeniya Ivanovna ANASHKINA 01/11/1951 Ivan Gennadyevich ANASHKIN 14/02/1990 01/07/2016 3.000 75366/11 18/11/2011 Casă Mikhail Vasilyevich CHUPRININ 09/05/1957 Angelina Vyacheslavovna CHUPRININA 10/12/1960 Vyacheslav Mikhaylovich CHUPRININ 13/10/1984 Viktoriya Vyacheslavovna SHUMIDUB 13/07/1982 Vladislava Viktorovna SHUMIDUB 26/02/2002 01/07/2016 12/10/2016 6,500 28075/12 29/03/2012 Igor Vitalievich LAMIN 14/04/1971 01/06/2016 3,250 [1] Plus orice impozit care poate fi taxat reclamantului

THIRD SECTION

DECISION Application no. 30619/08 Yekaterina Grigoryevna SOKOLOVA against Russia and 5 other applications (see appended table) The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 11 June 2020 as a Committee composed of: Alena Poláčková, President, Dmitry Dedov, Gilberto Felici, judges, and Liv Tigerstedt, Acting Deputy Section Registrar, Having regard to the above applications lodged on the various dates indicated in the appended table, Having regard to the declarations submitted by the respondent Government requesting the Court to strike the applications out of the list of cases, Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The list of applicants is set out in the appended table. The applicants’ complaints under Article 6 § 1 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 concerning the delayed enforcement of domestic decisions and the lack of any effective remedy in domestic law were communicated to the Russian Government (“the Government”). THE LAW Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single decision. The Government informed the Court that they proposed to make unilateral declarations with a view to resolving the issues raised by these complaints. They further requested the Court to strike out the applications in accordance with Article 37 of the Convention The Government acknowledged the delayed enforcement of domestic decisions.

They offered to pay the applicants the amounts detailed in the appended table and invited the Court to strike the applications out of the list of cases in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention. The amounts would be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment, and would be payable within three months from the date of notification of the Court’s decision. In the event of failure to pay these amounts within the above-mentioned three-month period, the Government undertook to pay simple interest on them, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

The payment will constitute the final resolution of the cases. The terms of the Government’s unilateral declarations were sent to the applicants several weeks before the date of this decision. The Court has not received a response from the applicants accepting the terms of the declarations. The Court observes that Article 37 § 1 (c) enables it to strike a case out of its list if: “... for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the application”. Thus, it may strike out applications under Article 37 § 1 (c) on the basis of a unilateral declaration by a respondent Government even if the applicants wish the examination of the cases to be continued (see, in particular, the Tahsin Acar v. Turkey judgment (preliminary objections) [GC], no. 26307/95, §§ 75 ‑ 77, ECHR 2003-VI).

The Court has established clear and extensive case-law concerning complaints relating to the non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions (see, for example, Gerasimov and Others v. Russia, nos.

29920/05 and 10 others, 1 July 2014, ). Noting the admissions contained in the Government’s declarations as well as the amount of compensation proposed – which is consistent with the amounts awarded in similar cases – the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the applications in the part related to the delayed non-enforcement of the judgments (Article 37 § 1 (c)). In the light of the above considerations, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of the applications in the part concerning the delayed enforcement of the final judgments (Article 37 § 1 in fine ). Finally, the Court emphasises that, should the Government fail to comply with the terms of their unilateral declarations, the applications may be restored to the list in accordance with Article 37 § 2 of the Convention ( Josipović v. Serbia (dec.), no. 18369/07, 4 March 2008). In view of the above, it is appropriate to strike the cases out of the list insofar as they relate to the delayed enforcement complaint under Article 6 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention.

As concerns the applicants’ complaint under Article 13 of the Convention about the lack of an effective domestic remedy in respect of the non-enforcement complaint, the Court has already noted the existence of a new domestic remedy against the non-enforcement of domestic judgments imposing obligations of a pecuniary and/or non-pecuniary nature on the Russian authorities, introduced in the wake of the pilot judgment, which enables those concerned to seek compensation for damage sustained as a result of excessive delays in the enforcement of court judgments (see Kamneva and Others v. Russia (dec.), nos.

35555/05 and 6 others, 2 May 2017). In the light of the adoption of the new domestic remedy, the Court, as in its previous decisions, considers that it is not necessary to examine separately the admissibility and merits of the applicants’ complaint under Article 13 in the present cases (see, for a similar approach, mutatis mutandis, Pobudilina and Others v. Russia (dec.), nos. 7142/05 and 29 others, 29 March 2011; Zemlyanskiy and Others v. Russia (dec.), nos. 18969/06 and 4 others, 13 March 2012; and many other cases).

For these reasons, the Court, unanimously, Decides to join the applications; Takes note of the terms of the respondent Government’s declarations and of the arrangements for ensuring compliance with the undertakings referred to therein; Decides to strike the applications out of its list of cases in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention, in so far as they concern the complaints under Article 6 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention about the delayed enforcement of the domestic judgments in the applicants’ favour; Decides that it is not necessary to examine the admissibility and merits of the applicants’ complaint under Article 13 of the Convention.

Done in English and notified in writing on 2 July 2020. Liv Tigerstedt Alena Poláčková Acting Deputy Registrar President APPENDIX List of applications raising complaints under Article 6 § 1 and Article 13 of the Convention and Article 1 of the Protocol No. 1 (non-enforcement or delayed enforcement of domestic decisions) No. Application no. Date of introduction Applicant’s name Date of birth Date of receipt of Government’s declaration Date of receipt of applicant’s comments, if any Amount awarded for pecuniary and non ‑ pecuniary damage and costs and expenses per applicant / household (in euros) [1] 30619/08 28/03/2008 Yekaterina Grigoryevna SOKOLOVA 21/11/1934 07/07/2016 1,260 39422/11 24/05/2011 Nina Vasilyevna RYAKHINA 16/01/1940 29/09/2016 2,240 66213/11 03/10/2011 Vadim Vitalyevich GUZEYEV 17/10/1974 01/07/2016 2,510 74264/11 07/11/2011 Household Yevgeniya Ivanovna ANASHKINA 01/11/1951 Ivan Gennadyevich ANASHKIN 14/02/1990 01/07/2016 3,000 75366/11 18/11/2011 Household Mikhail Vasilyevich CHUPRININ 09/05/1957 Angelina Vyacheslavovna CHUPRININA 10/12/1960 Vyacheslav Mikhaylovich CHUPRININ 13/10/1984 Viktoriya Vyacheslavovna SHUMIDUB 13/07/1982 Vladislava Viktorovna SHUMIDUB 26/02/2002 01/07/2016 12/10/2016 6,500 28075/12 29/03/2012 Igor Vitalyevich LAMIN 14/04/1971 01/06/2016 3,250 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicant