CASE OF CREDIT EUROPE LEASING IFN S.A. v. ROMANIA - [Ukrainian Translation] summary by the Supreme Court of Ukraine

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

21.07.2020

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation of Article 1 of Protocol No. 1 - Protection of property (Article 1 para. 1 of Protocol No. 1 - Peaceful enjoyment of possessions)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

CASE OF CREDIT EUROPE LEASING IFN S.A. v. ROMANIA - [Ukrainian Translation] summary by the Supreme Court of Ukraine (CtEDO, 2020)

HUDOC · oficial

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (ECHR) CREDIT EUROPE LEASING IFN S.A. v. Romania din 21 iulie 2020 (Declarație nr. 38072/11) Textul traducerii neoficiale a hotărârii: Cauzele cauzei Compania - reclamantă, situat în București (România), a reclamat încălcarea dreptului său de acces la instanță și prelungirea excesivă a arestării bunurilor sale, care a fost recunoscută drept pedepse; încălcarea dreptului său de utilizare pașnică a bunurilor în absența unui mijloc de apărare național eficient. În timpul anilor 2005-2007 reclamantă a efectuat operațiuni de închiriere a camioanelor, a investigat infracțiunile de violare a microbuzelor și a violat deciziile privind violarea drepturilor de proprietate în cadrul unei anchete cu o companie numită S.K.K. Comor, pe care o reprezenta în 2010 Compania - reclamantă a fost implicată în investigații cu privire la infracțiuniile de violare a drepturilor înregistrate în 2009 Compania - a declarat în instanță că a fost acuzată pentru infracțiuni de violare și alte infracțiuni în 2010 Compania - a fost acuzată de către un procuror, în cauză în care a fost înregistrată în justiție (în cazul lui K.S.K.K.K.C.C.C. Comor, în legătură cu infracțiuni de protecție în legătură cu proprietățile sale, cu alte acțiuni de proprietate, precum și alte infracțiuni de proprietate, precum și alte infracțiuni de proprietate în legătură cu drept, precum și alte infracțiuni de protecție, precum și alte infracțiuni de drept de protecție, precum și alte infracțiuni de natură, precum și alte infracțiuni de natură, precum și alte infracțiuni de natură, precum infracțiuni de natură, precum infracțiuni de natură, precum infracțiuni, precum și alte infracțiuni de natură, precum acestea, precum și alte infracțiuni de natură, precum

În februarie 2011, Curtea de Districte din București a respins plângerea companiei - reclamantă împotriva deciziei Administrării ca fiind inadmisibilă. În perioada 2011 - 2016, compania - reclamantă a depus o serie de cereri la Oficiul pentru anularea ordinelor de arestare, dar nu a primit răspunsuri. În martie 2019, Oficiul a anulat arestările impuse asupra proprietății companiei - reclamantă, protestând că activitatea respectivă nu era în posesia sa, nu a fost stabilită și că actele de arestare nu au fost returnate în prezența autorităților de stat. În legătură cu plângerea sa, procurorul Directorului de Proces a declarat că nu există suficiente garanții, iar în mai 2019 a fost prezentată o plângere în fața Tribunalului Național pentru a determina dacă activistul - participantul la procesul de recunoaștere a vinovării - este vinovat. În plus, Curtea a susținut că nu există nicio probă pentru a fi vinovat, deoarece nu există nicio procedură legală și că nu există nicio garanție.

Curtea a constatat că art. 1 din primul protocol la Convenție conține trei reguli clar definite: primul, că notificarea de către societatea - reclamantă, a procurorului, a confiscării bunurilor și a desființării contractelor, observând că arestarea la care societatea - reclamantă, a contestat, poate fi considerată o intervenție în exercitarea de către societate și de către reclamant a dreptului său de utilizare pacifică a bunurilor (șapte mijloace de transport, precum și 779 de chioșcuri) (punctul 68 din hotărârea Curții).Curtea a constatat că art. 1 din primul protocol la Convenție conține trei reguli clar definite: primul, că notificarea de către societatea - reclamantă, a confiscării bunurilor și a desființării contractelor, are un caracter general și acoperă principiul utilizării lor în mod liniștit; al doilea, că arestarea în sensul primului paragraf al regulii - în sensul al doilea al regulii - în ceea ce privește utilizarea în mod concret a bunurilor (șapte mijloace de transport, precum și 779 chioșcuri) (punctul 68 din hotărârea Curții).Curătoarea a constatat că art. 1 din primul protocol la Convenție conține trei reguli clar definite: primul, prevăzut în primul paragraf din primul paragraf din primul paragraf din 24 octombrie, este de natură generală și acoperă principiul utilizării în mod liniștit; al treilea, că decizia de în sensul al articolului 48 din primul paragraf din Tratatul privind reglementul privind reglementul privind reglementarea drepturilor de viabilității între statelor și reglementelor (AGOS nr.

Această argumentație a dus la faptul că Curtea consideră arestarea drept măsură de control al utilizării bunurilor (vezi, cu modificările corespunzătoare, hotărârea menționată mai sus, punctul 38433/09, Forminster Enterprises Limited împotriva Cehiei), cererea nr. 38238/04, hotărârea din 9 octombrie 2008, punctul 63, și cererea de reînnoire a posibilității de a utiliza bunurile în timpul procedurilor penale este, în principiu, o măsură care constituie o restricție temporară a utilizării lor și nu presupune transferul dreptului de proprietate. Această argumentație a dus la faptul că Curtea consideră arestarea ca o măsură de control al utilizării bunurilor (vezi, cu modificările corespunzătoare, hotărârea menționată anterior, punctul 162 Forminster Enterprises Limited împotriva Cehiei (Forminster Enterprises Limited împotriva Cehiei), cererea nr. 38238/04, hotărârea din 30 ianuarie 2008, punctul 63, și cererea de reînnoire a posibilității de a utiliza bunurile în timpul procedurilor penale Iordaches Spunctistică împotriva Rusiei (Iordachescu) este o cerere de abilitate de a fi răspundă a statelor fără a fi permanentă a fostă hotărârea din Hotărârea din Romania nr. 329/Kirk Taski Slavonoski v.

De aici rezultă că necesitatea de a stabili dacă a fost atins un echilibru echitabil între cerințele de interes general al societății și cerințele de protecție a drepturilor fundamentale ale individului, devine relevantă numai după ce se stabilește că intervenția contestată a satisfăcut această cerință de legalitate și nu a fost arbitrară (vezi Beler împotriva Italiei (SC No. Beyeler împotriva S.A. Ltd), 33202/96, EC No. 108, 2000), iar în acest caz, decizia Iordach a fost respinsă în decizia de mai sus, iar în cazul respectiv, a fost aplicată în decizia Curții Naționale de Justiție (Case nr. 32), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 32), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 15), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție Națională (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție Națională (Case nr. 52), Curtea Națională de Justiție Națională (Case nr. 52), Curtea Națională) și alte alte alte alte instanțe, precum și Curți au fost interpretate în mod necesitate prin hotărînd, în scopul de a stabilirea să se asigure respectarea obligației naționale a respectării obligației naționale a respectării, precum și a respectării drept

În ceea ce privește urmăritul unui scop legitim, care a fost urmărit de arestarea acuzată, Curtea a observat că această măsură a fost aplicată în conformitate cu baza legislativă națională, care vizează să intensifice lupta împotriva spălării banilor (a se vedea punctul 3738 din prezenta hotărâre). Confiscarea a sute de active care au fost considerate necesare de autoritățile publice pentru recuperarea veniturilor obținute prin infracționalitate și pentru a asigura confiscarea lor ulterioară (a se vedea deja punctele 15, 16 și 30 din hotărârea Arifonda din 2015). Astfel, o astfel de măsură a fost menționată în cererea de încetare a acțiunii în această cauză pentru a garanta rolul corespunzător al unei cereri de beneficii publice, în cazul în care utilizarea unor elemente de probitate nu este proporțională, cum ar fi Hotărârea Franța/Franța/Italia (Federația Franței/Italia, 28 septembrie 2001), Hotărârea nr. 429/132 (Federația Franței/Franța, 28 septembrie 2001) și Hotărârea nr. 429/132 (Federația Franței/Italia, 28 septembrie 2001) (Horria/Italia, 28 septembrie 2001); Hotărârea nr.

Astfel, intervențiile în drepturile prevăzute la art. 1 din Primul Protocol la Convenție nu pot avea nicio legitimitate pentru absența unor proceduri de litigiu care să respecte principiul egalității procedurale a părților, care să permită discuția despre particularitățile procesului. Pentru a asigura satisfacerea acestei condiții, procedurile de litigiu aplicate trebuie să fie analizate din punct de vedere general (punctul G.I.E.M. S.R.L. de mai sus, punctul 61 din această dispoziție, nu arată posibilitatea de a contesta o decizie a instanței italiene privind prejudiciul prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudiciului prejudi

În plus, Guvernul a ignorat faptul că, de la momentul arestării, fără a cere despăgubiri după ce au fost depistate victimele, către autoritățile naționale, compania - reclamantul a pierdut statutul de victimă (a se vedea punctul 12 din hotărârea din 17 ianuarie 2017), punctul 38 din hotărârea din 17 ianuarie 2017, cu referințe ulterioare). În acest context, Curtea a remarcat că decizia privind arestarea a fost luată pentru prima dată la 22 iunie 2010 (a se vedea punctul 16 din această hotărâre), iar decizia privind activarea acesteia a fost luată în mod oficial la 16 mai 2010 (a se vedea punctul 8 din această hotărâre).

În consecință, în urma considerațiilor de mai sus și având în vedere, în special, durata confiscării activelor aparținând societății reclamante și valoarea semnificativă a acestor active, precum și lipsa posibilității de a contesta o măsură impusă în cadrul unei proceduri penale la care societatea reclamantă nu a fost parte, Curtea a recunoscut importanța investigării suspecților de infracțiuni economice grave, ca în această cauză, cu o atenție corespunzătoare, pentru a asigura o evaluare adecvată a infractorilor și o soluționare adecvată a procedurilor. Cu toate acestea, pe baza raționamentelor menționate mai sus și având în vedere, în special, durata confiscării activelor aparținând societății reclamante și valoarea semnificativă a acestor active, precum și lipsa posibilității de a contesta o măsură impusă în cadrul unei proceduri penale la care societatea reclamantă nu a fost parte, Curtea a arătat că în această cauză nu a fost atinsă un echilibru echitabil între interesele societății și interesele individuale, iar în cazul în care este necesar să se asigure o protecție a intereselor societății în cauză, Curtea a menționat în art. 77, §1 din Convenție (Art. 77, §6), că, §1 din Convenție (Art. 77, §6), că în cazul în care se face trimitere la art. 77, §1 din Convenție, Curtea a afirmat că această decizie nu a fost pronunțată în mod efectivă, Curtea a decis că nu a fost înlocuvenită în cazul în care a fost pusă în aplicare o decizie în care să se stabilească o decizie în care să se stabilească orice fel de protecție a societății în interesele individuale sau în cauză.

Cu toate acestea, în această privință pot fi luați în considerare și alți factori, și anume natura și scopul acțiunii în cauză; caracterizarea acesteia în conformitate cu legislația națională; procedurile legate de adoptarea și realizarea acțiunii; gradul de severitate a acesteia (vezi hotărârea menționată mai sus în cauza G.I.E.M. S.R.L. și alții, punctele 210 și 211, și Welch v. Regatul Unit (ideach v. the United Kingdom om), hotărârea din 9 februarie 1995, punctele 27 și 28, și decizia din 9 iulie 2009, punctele 307 - A) (punctul 91).