- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 7 septembrie 2020
- Stat pârât
- POL
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Bącalska împotriva Poloniei
Traducere în română Auto
Comunicat la 7 septembrie 2020 Publicat la 28 septembrie 2020 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 1478/14 Bożenna BCALSKA împotriva Poloniei depusă la 20 decembrie 2013 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Bożenna Bācalska, este un național polonez, care s-a născut în 1943 și trăiește în Józefów. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. De 25 de ani, reclamantul a fost partener de viață al unui anumit D.J. care a fost oficial căsătorit cu o altă femeie. Cuplul a trăit împreună și a crescut copiii reciproc din relațiile lor anterioare. D.J. a fost angajatul Palatului Prezidențial. În 2010, el a fost ucis în accidentul avionului prezidențial.
La 12 aprilie 2010, Consiliul de Miniștri polonez a adoptat o rezoluție (nr. 52/2010), care a deschis posibilitatea familiilor victimelor accidentului avionului de a cere pensii speciale. Reclamantul, care a fost lăsat cu venitul de 290 euro (EUR), a solicitat o pensie în cadrul schemei menționate mai sus. La 12 ianuarie 2011, prim-ministrul a respins cererea reclamantului din motivul că nu a îndeplinit cerințele legale pentru pensie. În special, prim-ministrul a constatat că reclamantul, în ciuda faptului că D.J. a fost partenerul de viață de 25 de ani, nu a fost „familia lui”. La recursul reclamantului, la 21 iunie 2011, Curtea Administrativă Regională de Varșovia a anulat decizia prim-ministrului, susținând că prim-ministrul nu a putut reduce definiția familiei pentru a exclude partenerii de viață necăsătoriți.
La 4 ianuarie 2012, Curtea Administrativă Supremă a respins recursul de cassare înaintat de stat, hotărând că în temeiul articolului 82 din Legea din 17 decembrie 1998 privind pensiile de la Fondul de Securitate Socială (Ustawa o emeryturach i locach z Funduszu Ubezpieczeń Społecznych, „Legea privind pensiile din 1998”, prim-ministrul a avut dreptul – „în cazuri deosebit de justificate” – să acorde o prestație socială în conformitate cu cerințele diferite și într-o cantitate diferită celor prevăzute în lege. Curtea a concluzionat că accidentul avionului din 2010 a fost cu siguranță un „caz în special justificat”. Rezoluția adoptată de Consiliul de Miniștri în 2010, în același timp, în scopul de a oferi ajutor financiar familiilor victimelor uciși tragic, nu a folosit termenul: „membrii familiei”.
Prin urmare, prim-ministrul ar fi trebuit să interpreteze normele aplicabile, având în vedere reglementările mai largi, în special legea din 1998 privind pensiile, Legea din 12 martie 2004 privind bunăstarea (Ustawa o pomocy społecznej La 16 mai 2012, prim-ministrul a respins pentru a doua oară cererea de pensii a reclamantului. Prim-ministru a considerat că reclamantul nu a beneficiat de ajutor financiar. În opinia sa, extinderea grupului de persoane legitime către toți partenerii victimelor ar încălca normele morale și interesele sociale. În plus, reclamantul nu este indigen, deoarece nu a solicitat prestații de bunăstare, locuiește într-o casă pe care a deținut-o și a primit pensie în valoare de EUR 281. În plus, reclamantul ar fi putut solicita un ajutor financiar unic disponibil pentru familiile victimelor deasupra pensiei speciale.
Ea ar fi putut, de asemenea, să solicite o parte din acest tip de beneficii care a fost acordat fiului adult al D.J. (a se vedea punctul 15 de mai jos). 11. La 20 noiembrie 2012, Curtea Administrativă Regională de Varșovia a respins recursul reclamantului împotriva deciziei menționate mai sus. 12. La 7 august 2013, Curtea Administrativă Supremă a respins recursul de casare al reclamantului împotriva hotărârii menționate mai sus. 13. Instanțele au susținut că rezoluția din 2010 adoptată de Consiliul de Miniștri a restrâns intenționat cercul de persoane eligibile pentru pensia specială. Primul Ministru, care a avut discreția de a decide cine va primi pensie în cadrul schemei speciale, a acționat corect cu restricție.
Reclamantul nu a îndeplinit cerințele pentru pensie deoarece nu a fost căsătorită cu victima și, de asemenea, pentru că situația financiară nu s-a deteriorat semnificativ după moartea partenerului ei. 14. Având în vedere faptul că deciziile Primului Ministru în ceea ce privește pensia specială nu sunt publice, nu se cunoaște dacă, în ceea ce privește văduvele și văduvii altor victime ale accidentului de avion, s-a întreprins și analiza situației lor financiare pentru a evalua eligibilitatea pensiei speciale. 15. Nu se cunoaște dacă pensia specială a fost acordată soției lui D.J., fiul adult al lui D.J. a obținut un ajutor financiar unic în valoare de 10.000 EUR.
Reclamantul se plâng, invocând articolele 7 și 8 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, că legea privind sistemul de pensii pentru familiile victimelor accidentului de avion din 2010, a discriminat împotriva ei din cauza statutului ei de partener necăsătorit al victimei accidentului de avion din 2010. Reclamantul a suferit discriminări în exercitarea drepturilor convenției sale, în contravenție cu art. 14 din Convenție , coroborat cu art. 8 din Convenție și cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție? Guvernul este invitat să prezinte o copie a rezoluției nr. 52/2010, adoptată de Consiliul de Miniștri la 12 aprilie 2010 și care a autorizat plata pensiilor speciale către familiile persoanelor ucise în accidentul avionului 2010.
Communicated on 7 September 2020 Published on 28 September 2020
FIRST SECTION
Application no. 1478/14 Bożenna BĄCALSKA against Poland lodged on 20 December 2013
STATEMENT OF FACTS
1. The applicant, Ms Bożenna Bącalska, is a Polish national, who was born in 1943 and lives in Józefów. The circumstances of the case
The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.
For 25 years the applicant was a life partner of a certain D.J. who had formally been married to another woman. The couple lived together and raised each other’s children from their previous relationships.
D.J. was a Presidential Palace’s employee. In 2010, he was killed in the crash of the presidential plane.
On 12 April 2010 the Polish Council of Ministers passed a resolution (no. 52/2010), which opened the possibility to the families of the victims of the plane crash to claim special pensions.
The applicant, who was left with the income of 290 euros (EUR), applied for a pension under the above-mentioned scheme.
On 12 January 2011 the Prime Minister dismissed the applicant’s application on the grounds that she had not fulfilled the legal requirements for the pension. In particular, the Prime Minister found the applicant, despite being D.J.’s life partner of 25 years, not to be his “family”.
Upon the applicant’s appeal, on 21 June 2011 the Warsaw Regional Administrative Court quashed the Prime Minister’s decision, holding that the Prime Minister could not narrow down the definition of the family to exclude unmarried life partners.
On 4 January 2012 the Supreme Administrative Court dismissed the cassation appeal brought by the State, holding that pursuant to Section 82 of the Law of 17 December 1998 on pensions from the Social Security Fund ( Ustawa o emeryturach i rentach z Funduszu Ubezpieczeń Społecznych, “the 1998 Law on pensions”), the Prime Minister was entitled – “in particularly justified cases”- to award a social benefit in line with different requirements and in a different amount to those set out in the law. The court concluded that the 2010 plane crash was certainly a “particularly justified case”. The resolution adopted by the Council of Ministers in 2010, while aiming at offering financial aid to the families of the tragically killed victims, did not employ the term: “family member”. The Prime Minister should therefore have interpreted the applicable norm in light of wider regulations, especially, the 1998 Law on pensions, the Law of 12 March 2004 on welfare ( Ustawa o pomocy społecznej ), as well as in light of a well ‑ established case-law of administrative courts on the notion of a “family”.
On 16 May 2012 the Prime Minister dismissed the applicant’s pension application for the second time. The Prime Minister considered that the applicant did not qualify for the financial aid. In his view, expanding the group of legitimate persons to all the partners of the victims would breach moral rules and social interests. Moreover, the applicant was not indigenous, as she had not claimed any welfare benefits, lived in a house which she owned and received pension in the amount of EUR 281. Moreover, the applicant could have claimed a one-off financial aid available to the families of the victims on top of the special pension. She could have also claimed a part of this type of benefit which had been awarded to D.J.’s adult son (see paragraph 15 below).
On 20 November 2012 the Warsaw Regional Administrative Court dismissed the applicant’s appeal against the above-mentioned decision.
On 7 August 2013 the Supreme Administrative Court dismissed the applicant’s cassation appeal against the above-mentioned judgment.
The courts held that the 2010 resolution adopted by the Council of Ministers had intentionally restricted the circle of people eligible for the special pension. The Prime Minister, who enjoyed discretion to decide who would receive pension under the special scheme, had rightly acted with restrain. The applicant did not fulfil the requirements for the pension because she had not been married to the victim and also because her financial situation had not deteriorated significantly after her partner’s death.
In light of the fact that the Prime Minister’s decisions in respect of the special pension are not public, it is unknown whether in respect of the widows and widowers of other plane crash victims, the analysis of their financial situation had also been undertaken to assess their eligibility of the special pension.
It is unknown whether the special pension has been awarded to D.J.’s wife. D.J.’s adult son obtained a one-off financial aid in the amount of EUR 10,000. COMPLAINT The applicant complains, invoking Articles 7 and 8 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention, that the law on the pensions scheme for the families of the victims of the 2010 plane crash, discriminated against her on the grounds of her status of an unmarried partner of the victim of the 2010 plane crash.
QUESTIONS TO THE PARTIES
1. Has the applicant suffered discrimination in the enjoyment of her Convention rights, contrary to Article 14 of the Convention , in conjunction with Articles 8 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention? 2. The Government are requested to submit a copy of the resolution no. 52/2010, which was adopted by the Council of Ministers on 12 April 2010 and which authorised the payment of special pensions to the families of the persons killed in the 2010 plane crash.