1ra-418/2023 — Art.189 alin.3 lit.e, art.351 alin.1, art.217 alin.2 CP

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 13 septembrie 2022, Iuri Cebanu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate și condamnat la cinci ani și două luni de închisoare, cu amendă în mărime de 1.400 de unități convenționale și cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Acțiunea civilă a fost admisă în principiu. Bancnotele în sumă totală de 5.000 de lei, ridicate de la Iuri Cebanu la 19 martie 2022, au fost confiscate în contul statului.

Prin decizia din 13 decembrie 2022, Curtea de apel Bălți a admis apelurile părții vătămate, ale apărătorului și ale inculpatului. Instanța a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre în partea corpurilor delicte, a reducerii pedepsei și a prejudiciului moral. Pedeapsa a fost redusă cu 350 de zile, pentru detenția în condiții contrare art. 3 din Convenție. Acțiunea civilă a fost respinsă în partea prejudiciului moral. Bancnotele în sumă de 5.000 de lei au fost restituite părții vătămate. În rest, sentința a fost menținută.

La 08 februarie 2023, procurorul din Procuratura de circumscripție Bălți, Octavian Bodareu a declarat recurs în temeiul art.427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală. El solicită casarea parțială a deciziei și menținerea sentinței primei instanțe în partea corpurilor delicte.

Urmărirea penală a fost pornită la 28 februarie 2022 și s-a terminat la 28 iunie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 18 august 2022-13 septembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 25 octombrie 2022 - 13 decembrie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 14 martie 2023. ÎN FAPT

Iuri Cebanu a fost învinuit că, în perioada 23 februarie – 19 martie 2022, prezentându-se drept angajat al Serviciului de Informații și Securitate, a cerut de 1 la Irina Zelinschi transmiterea mijloacelor bănești. El a amenințat-o cu moartea, cu violența și cu răspândirea unor știri defăimătoare. În urma acestor acțiuni, partea vătămată i-a transmis: la 23 februarie 2022 – 10.000 de lei, 10.000 de ruble rusești și 5.050 de euro; la 25 februarie 2022 – 10.000 de lei; iar la 19 martie 2022 – 5.000 de lei.

Potrivit procesului-verbal de marcare și transmitere a banilor din 19 martie 2022, organul de urmărire penală a marcat prin xerocopiere suma de 5.000 de lei și a transmis-o părții vătămate, în scopul efectuării măsurii speciale de investigații „controlul transmiterii banilor” (vol. II, f.d. 187–195). Potrivit procesului-verbal de consemnare a acestei măsuri, la 19 martie 2022, în jurul orei 11:17, Iuri Cebanu a primit banii de la partea vătămată în preajma cafenelei „Objorca” de pe str. Dostoevschi din mun. Bălți. Imediat după aceasta, el a fost reținut (vol. II, f.d. 196–197). Bancnotele au fost ridicate de la Iuri Cebanu și recunoscute corp delict prin ordonanța din 22 martie 2022 (vol. II, f.d. 199).

Prima instanță a reținut că bancnotele reprezintă bani dobândiți prin infracțiune și a dispus confiscarea lor în contul statului, în temeiul art. 106 Cod penal.

Instanța de apel a constatat că bancnotele nu pot fi supuse confiscării, deoarece reprezintă proprietatea părții vătămate, „fiind estorcate de la ultima de către inculpatul prin acțiunea de șantaj”. Din acest motiv, ea a dispus restituirea lor părții vătămate.

La 08 februarie 2023, procurorul din Procuratura de circumscripție Bălți, Octavian Bodareu a declarat recurs în temeiul art.427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei instanței de apel doar în latura corpurilor delicte și menținerea sentinței în partea confiscării în contul statului a bancnotelor în sumă de 5.000 de lei. Procurorul a susținut că acești bani nu aparțin părții vătămate. Ei au fost eliberați din bugetul de stat pentru efectuarea măsurii speciale de investigații „controlul transmiterii banilor”. La 19 martie 2022, ei au fost marcați prin xerocopiere și transmiși părții vătămate, iar ulterior au fost primiți de Iuri Cebanu, care a fost reținut imediat. Potrivit recurentului, instanța de apel a dispus eronat restituirea banilor către partea vătămată și nu a indicat motivele pe care se întemeiază soluția, contrar art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Partea relevantă art.162 Cod de procedură penală era următoarea: ,,(1) În cazul în care procurorul dispune încetarea urmăririi penale sau în cazul soluţionării cauzei în fond, se hotărăşte chestiunea cu privire la corpurile delicte. În acest caz: … 4) banii şi alte valori dobândite pe cale criminală sau asupra cărora au fost îndreptate acţiunile criminale se restituie proprietarului sau, după caz, se trec în venitul statului. Celelalte obiecte se predau proprietarilor legali, iar dacă aceştia nu sunt identificaţi, se trec în proprietatea statului. În caz de conflict referitor la apartenenţa acestor obiecte, litigiul se soluţionează în ordinea procedurii civile. Banii marcaţi, asupra cărora au fost îndreptate acţiunile criminale, se trec în venitul statului, iar echivalentul lor se restituie proprietarului de la bugetul de stat. Banii sau alte valori materiale utilizate din contul mijloacelor financiare alocate pentru activitatea specială de investigații, în scop de identificare a intențiilor și de verificare a sesizării cu privire la săvârșirea infracțiunii, se trec la bugetul de stat;”

Articolul 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul procurorului vizează exclusiv soarta bancnotelor în sumă de 5.000 de lei, recunoscute în calitate de corp delict. Procurorul susține că instanța de apel a dispus restituirea banilor către partea vătămată fără a ține cont de proveniența lor din mijloacele financiare alocate pentru măsura specială de investigații. Având în vedere argumentele invocate, recursul va fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în redacția în vigoare până la 01 septembrie 2023. Acest temei vizează carențele de motivare a hotărârii și eroarea gravă de fapt care a afectat soluția instanței. Eroarea gravă de fapt constă în ignorarea unor circumstanțe evidente și esențiale pentru justa soluționare a cauzei, ceea ce a influențat în mod direct soluția pe caz. 3

Curtea Supremă a reținut că o eroare care privește un simplu aspect tehnic, fără impact asupra interpretării sau aplicării unitare a legii, nu prezintă o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței (încheierea nr. 1ra-1728/23, §§ 23-25). Situația din prezenta cauză este diferită. Recursul nu vizează o eroare de calcul. El pune în discuție regimul juridic al banilor utilizați la efectuarea măsurilor speciale de investigații. Soluția instanței de apel a permis trecerea în patrimoniul unei persoane private a unor mijloace bănești care, potrivit legii, revin bugetului de stat. O asemenea soluție contravine unei norme exprese a legii procesuale și practicii Curții Supreme de Justiție (decizia nr. 1ra-1137/24, § 90). Menținerea ei ar crea premisa ca organele de urmărire penală să fie lipsite de mijloacele alocate pentru documentarea infracțiunilor ori de câte ori acestea sunt transmise făptuitorului prin intermediul victimei.

Din procesul-verbal de marcare și transmitere a banilor din 19 martie 2022 rezultă că suma de 5.000 de lei a fost marcată și transmisă părții vătămate de către organul de urmărire penală, în scopul efectuării măsurii speciale de investigații „controlul transmiterii banilor”. Procesul-verbal de consemnare a acestei măsuri confirmă că banii au fost primiți de Iuri Cebanu de la partea vătămată la 19 martie 2022, după care el a fost reținut (vol. II, f.d. 196-197). Acest din urmă proces-verbal a fost cercetat de prima instanță (pct. 4 din sentință). Cauza a fost examinată în procedura prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală. Iuri Cebanu a recunoscut faptele indicate în rechizitoriu și probele administrate la urmărirea penală. Nici partea vătămată nu a prezentat probe că suma de 5.000 de lei ar proveni din mijloacele sale financiare.

Prin urmare, partea vătămată nu a fost proprietara acestor bani. La 19 martie 2022 ea a acționat în cadrul efectuării măsurii speciale de investigații, transmițând condamnatului banii primiți de la organul de urmărire penală. Instanța de apel nu a analizat procesele-verbale menționate în para. 7. Ea s-a limitat să constate că banii au fost „extorcați” de la partea vătămată. Această concluzie este contrară materialelor cauzei și a fost determinantă pentru soluția de restituire a banilor. Decizia nu cuprinde nicio motivare cu privire la proveniența banilor, deși acesta era aspectul decisiv pentru soluționarea chestiunii. Astfel, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, în sensul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Prima instanță a dispus confiscarea banilor în contul statului. Confiscarea specială presupune trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a unor bunuri care nu aparțin statului (art. 106 alin. (1) Cod penal). Banii alocați pentru activitatea specială de investigații nu au ieșit niciodată din proprietatea statului, iar legea procesuală stabilește expres soarta lor. Pentru asemenea bani, Curtea Supremă de Justiție a dispus trecerea lor în contul statului, distinct de confiscarea sumelor transmise făptuitorului de denunțători din mijloacele proprii (decizia nr. 1ra-1137/24, §§ 89-90). Prin urmare, nici soluția primei instanțe, întemeiată pe art. 106 Cod penal, nu poate fi menținută în forma sa. Soluția corectă este 4 trecerea banilor la bugetul de stat, în temeiul art. 162 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală.

Completul mai notează că regula restituirii către proprietar a echivalentului banilor marcați nu este aplicabilă în speță. Echivalentul se restituie doar proprietarului banilor marcați. Partea vătămată nu a avut această calitate în privința sumei de 5.000 de lei.

Din aceste considerente, recursul procurorului este întemeiat. Decizia instanței de apel și sentința primei instanțe urmează a fi casate în partea restituirii bancnotelor către partea vătămată. Bancnotele în sumă de 5.000 de lei urmează a fi trecute la bugetul de stat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit.d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de procurorul Octavian Bodareu; Casează parțial decizia Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2022 și sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 13 septembrie 2022, în partea referitoare la soluționarea chestiunii privind bancnotele în sumă totală de 5.000 de lei și pronunță o nouă hotărâre în această parte, prin care: Bancnotele ridicate de la Iuri Cebanu la 19 martie 2022 și recunoscute în calitate de corp delict prin ordonanța din 22 martie 2022, și anume: 20 de bancnote cu nominalul de 200 (două sute) de lei, cu seriile și numerele: G.0005, 947567; G.0056, 372328; G.0067, 744444; G.0069, 790912; G.0080, 372199; G.0084, 604709; G.0116, 370164; G.0122, 044873; G.0123, 555933; G.0128, 580916; G.0134, 765744; G.0141, 749978; G.0155, 607618; G.0157, 513153; G.0168, 798744; G.0169, 108266; G.0170, 038262; G.0174, 115304; G.0175, 123133; G.0179, 793279; și 10 bancnote cu nominalul de 100 (o sută) de lei, cu seriile și numerele: G.0131, 951553; G.0104, 988299; G.0147, 134923; G.0146, 217800; G.0136, 570616; G.0165, 110022; G.0136, 453573; G.0189, 361065; G.0183, 506189; G.0142, 172124, aflate în camera de păstrare a corpurilor delicte a Procuraturii mun. Bălți, se trec la bugetul de stat. În rest, dispozițiile deciziei instanței de apel și a sentinței se mențin. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Sergiu Stratan 5