3r-137/26 — Contestarea actului administrativ

La data de 13 martie 2025 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus la Curtea de Apel Centru acţiune în contencios administrativ împotriva Primarului general al mun. Chișinău, prin care a solicitat obligarea modificării dispoziției nr. 588-d din 27 decembrie 2024 „Cu privire la aplicarea bugetului municipal Chișinău provizoriu pe anul 2025” prin modificarea/stabilirea bugetului provizoriu în corespundere cu prevederile deciziei bugetare al Consiliului municipal Chişinău nr. 10/2 din 30 iulie 2024 „Cu privire la aprobarea bugetului municipal Chișinău pentru anul 2024 în lectura a doua”.

La 17 septembrie 2025 reprezentantul Primarului general al mun. Chișinău, Corcimari Svetlana a depus cerere cu privire la atragerea în calitate de terț a Direcției generale finanțe a Consiliului municipal Chișinău.

În motivarea cererii a indicat că, reieșind din specificul actului administrativ contestat, în cauza dată urmează a fi atrasă în calitate de terţ Direcţia generală finanţe a Consiliului municipal Chişinău, care este responsabilă de elaborarea, administrarea și executarea bugetului municipal Chișinău.

Prin încheierea din 09 aprilie 2026 a Curţii de Apel Centru, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reprezentantului Primarului general al mun. Chișinău privind atragerea în calitate de terț a Direcţiei generale finanţe a Consiliului municipal Chişinău.

La data de 23 aprilie 2026 Primarul general al mun. Chișinău a depus recurs împotriva încheierii din 09 aprilie 2026 a Curţii de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și emiterea unei noi decizii, prin care să fie admisă cererea privind atragerea în calitate de terț a Direcţiei generale finanţe a Consiliului municipal Chişinău.

În motivarea recursului a invocat că încheierea contestată este neîntemeiată, concluziile instanței fiind bazate pe o apreciere incompletă a naturii juridice și instituționale a Direcţiei generale finanţe a Consiliului municipal Chişinău.

A susținut că, potrivit prevederilor art. 31 din Legea privind finanțele publice locale nr. 394/2003 și ale pct. 11 din Regulamentul-tip al direcției finanțe a unității administrativ-teritoriale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 757/2004, Direcţia generală finanţe a Consiliului municipal Chişinău asigură elaborarea propunerilor de buget, recepționarea, analiza și generalizarea 1 materialelor prezentate de către instituțiile bugetare din subordinea autorității publice locale și prezentarea propunerii/proiectului bugetului în modul și termenele stabilite. Direcția finanțe nu este o subdiviziune din cadrul Aparatului Primarului General, precum a indicat eronat Curtea de Apel Centru, ci este o subdiviziune a Consiliului municipal Chișinău, cu personalitate juridică, deține conturi și ștampilă ș.a.

Recurentul a evidențiat că prezentul litigiu privește direct domeniul de competență gestionat de Direcţia generală finanţe a Consiliului municipal Chişinău, prin urmare, există o legătură directă și substanțială între obiectul litigiului și competențele funcționale ale direcției, care urma a fi atrasă în proces în calitate de terț conform art. 205 din Codul administrativ.

Art. 242 din Codul administrativ : „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiţie soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel”.

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 205 din Codul administrativ: „La examinarea acţiunii în contencios administrativ, instanţa de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sunt afectate de litigiul în cauză. Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în aşa fel încât hotărârea instanţei de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terţă trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, când: a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terţ sau cere constatarea nulităţii acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terţ sau cere constatarea nulităţii acestuia; c) o persoană înaintează acţiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorităţi publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terţ; d) o persoană înaintează acţiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorităţi publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea şi favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane. Dacă o persoană înaintează acţiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorităţi publice să emită un act administrativ individual şi emiterea acestuia necesită încuviinţarea unei alte autorităţi publice, atunci ultima este atrasă în proces”. 2 Încheierea judecătorească prin care este atras în proces un terţ se notifică tuturor participanţilor la proces. Instanţa de judecată indică motivul atragerii în proces şi expediază terţului atras în proces o copie a înscrisurilor depuse până la acel moment în instanţa de judecată. Încheierea judecătorească cu privire la atragerea unui terţ în proces nu este susceptibilă de recurs. Încheierea judecătorească prin care se refuză atragerea în proces a unui terţ poate fi contestată separat cu recurs. Orice terţ atras în proces poate înainta atât cereri procesuale, cât şi cereri de alăturare la cererea reclamantului sau pârâtului cu privire la fondul cauzei. Terțul atras în proces poate depune o cerere proprie cu privire la fondul cauzei doar în cazurile prevăzute la alin.(2).

Art. 17 din Codul administrativ: „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă”.

Din interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, instanţa de recurs notează că, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe.

În conformitate cu art. 205 din Codul administrativ, pot fi atrase în proces doar persoanele ale căror drepturi sunt afectate de litigiul dedus judecății.

După cum denotă actele cauzei, obiectul acțiunii în speță constituie obligarea Primarului general al mun. Chișinău să modifice dispoziția nr. 588-d din 27 decembrie 2024 „Cu privire la aplicarea bugetului municipal Chișinău provizoriu pe anul 2025” prin modificarea/stabilirea bugetului provizoriu în corespundere cu prevederile deciziei bugetare al Consiliului municipal Chişinău nr. 10/2 din 30 iulie 2024 „Cu privire la aprobarea bugetului municipal Chișinău pentru anul 2024 în lectura a doua”.

Primarul general al mun. Chișinău a argumentat necesitatea atragerii în proces a Direcției generale finanțe, aflată în subdiviziunea Consiliului municipal Chișinău, care este responsabilă de elaborarea, administrarea și executarea bugetului municipal Chișinău.

Instanța de recurs menționează că intervenția directă în drepturile unui terț se consideră a fi produsă atunci când, situația juridică a terțului, poate suporta beneficii sau prejudicii, atunci când reclamantul sau pârâtul vor obține o pierdere de cauză în contencios administrativ.

Respectiv, atragerea terțului în cadrul procesului de contencios administrativ este admisibilă și necesară doar în cazul în care hotărârea adoptată 3 de instanța de judecată în cadrul soluționării litigiului – va interveni direct în drepturile acestui terț. 22. Ţinând cont de prevederile citate supra şi conţinutul actului administrativ contestat, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie relevă că din obiectul litigiului nu se denotă că, drepturile Direcției generale finanțe a Consiliului municipal Chișinău ar putea fi afectate printr-o eventuală hotărâre judecătorească, precum și faptul că în speță nu se atestă situația obligării unei autorităţi publice să emită un act administrativ individual şi emiterea acestuia necesită încuviinţarea lor.

Obiect al acțiunii îl constituie verificarea legalității actului administrativ emis de Primarul general al mun. Chișinău, nefiind contestate acte administrative care ar interveni direct în drepturile Direcției generale finanțe a Consiliului municipal Chișinău, atribuțiile căreia sunt de natură tehnico-administrativă, fiind exercitate în cadrul raporturilor interne ale administrației publice, fără a genera drepturi subiective proprii. Eventualele consecințe juridice ale soluției pronunțate în cauză se produc în sfera juridică a autorității emitente a actului administrativ contestat și nu în privința unei subdiviziuni interne a acesteia.

Prin urmare, Curtea de Apel Centru întemeiat a respins prin încheierea din 09 aprilie 2026 cererea Primarului general al mun. Chișinău privind atragerea în calitate de terț a Direcției generale finanțe a Consiliului municipal Chișinău, întrucât argumentele invocate de către solicitant nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ și nu se atestă la caz, nici calitatea acesteia de terț obligatoriu, nici calitatea de terț facultativ.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea Curții de Apel Centru este întemeiată și legală, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra respingerii recursului și menținerii încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul cu art.243 alin. (1) lit. b) și alin.(2) din Codul administrativ