2ra-445/16 — Instalarea in locuinta, determinarea modului de folosinta, partajarea în natura a proprietatii comune, redistribuirea datoriei si obligarea eliberarii actelor

prima instanţă: A.Catană dosarul nr. 2ra-445/2016 instanţa de apel: N.Traciuc, M.Anton, Iu.Cotruţă ÎNCHEIERE 23 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mihaliova Tamara, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mihaliova Tamara împotriva lui Mihaliov Oleg cu privire la instalarea în locuință, determinarea modului de folosință, partajarea în natură a proprietății comune, redistribuirea datoriei şi obligarea eliberării actelor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de către Mihaliova Tamara şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 16 martie 2015 de admitere în parte a acţiunii, c o n s t a t ă La 25 iulie 2014, Mihaliova Tamara a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihaliov Oleg cu privire la instalarea în locuință, determinarea modului de folosință, partajarea în natură a proprietății comune, redistribuirea datoriei şi obligarea eliberării actelor. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, este proprietara a 1/3 cotă-parte din apartamentul nr. 15 din str. Grenoble, 163/3, mun. Chişinău, iar 2/3 cotă-parte din bunul imobil aparţine fiului ei, Mihaliov Oleg. Susţine că, în luna mai 2008, după decesul mamei sale, Calugher Faina, pîrîtul împreună cu soţia sa şi fiica minoră s-au instalat în locuința menționată, iar dînsei i-au îngrădit dreptul de folosinţă asupra bunului imobil.

La rîndul ei, se află în imposibilitate de a se instala de mai bine de şase ani în apartamentul litigios, deoarece pîrîtul împreună cu membrii familiei sale îi creează impedimente. În acest sens, consideră că, bunul imobil poate fi partajat în natură, după cum urmează, pentru ea - odaia de 9 m2, evaluată la preţul de 6 039 euro, iar pîrîtului odaia de 18.1 m2 la preţul de 12 147 euro, iar spaţiile auxiliare să fie atribuite în proprietate comună ambelor părţi conform cotei – părţi de proprietate valoare ideală deţinută. Menționează reclamanta că, prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 12 aprilie 2012, s-a încasat în mod solidar de la Mihaliova Tamara şi Mihaliov Oleg în beneficiul SA ,,Chişinău Gaz” suma de 1 256.78 lei, prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 24 noiembrie 2011, s-a încasat în mod solidar de la Mihaliova Tamara şi Mihaliov Oleg în beneficiul ÎMGFL – 9 suma de 18 915.14 lei şi prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 30 aprilie 2013, prin care s-a încasat în mod solidar de la Mihaliova Tamara şi Mihaliov Oleg în beneficiul ÎMGFL – 9 suma de 14 145.22 lei, cu toate că, nu a locuit în apartamentul litigios şi nu a beneficiat de serviciile locativ-comunale prestate. Aşadar, pîrîtul împreună cu membrii lui de familie au acumulat datorii la serviciile locativ-comunale în mărime de 50 215.81 lei şi, respectiv, obligația de plată pentru serviciile prestate în sumă de 49 412.88 lei revine lor, iar obligaţia dînei este de a achita restul sumei, în mărime de 2 329.71 lei.

Reclamanta şi-a întemeiat acțiunea în baza art.art. 315, 347, 361 şi 376 ale Codului Civil. Cere, reclamanta, instalarea în apartamentul nr. 15 din str. Grenoble, 163/3, mun. Chişinău, determinarea după Mihaliova Tamara în folosință odaia cu suprafaţa de 9 m2, iar lui Mihaliov Oleg - odaia cu suprafaţa de 18.1 m2, iar spaţiile auxiliare cum sunt: coridorul, baia, bucătăria şi balconul să fie atribuite în folosinţă comună, partajarea bunului imobil în natură, după Mihaliova Tamara - odaia cu suprafaţa de 9 m2, lui Mihaliov Oleg - odaia cu suprafaţa de 18.1 m2, iar spaţiile auxiliare fiind atribuite în proprietate comună ambelor părţi conform cotei - părţi de proprietate valoare ideală deținută, redistribuirea datoriilor în sumă de 49 412.88 lei după Mihaliov Oleg şi în sumă de 2 329.71 lei după Mihaliova Tamara şi obligarea lui Mihaliov Oleg să elibereze actele ce vizează bunul imobil litigios.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 16 martie 2015 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată depusă de Mihaliova Tamara. S-a dispus instalarea Tamarei Mihaliova în apartamentul nr. 15 din str. Grenoble, 163/3, mun. Chişinău, obligîndu-l pe Mihaliov Oleg să nu-i creeze impedimente în folosirea spaţiului locativ. S-a atribuit în folosință Tamarei Mihaliova odaia cu suprafaţa de 9,9 m2 din apartamentul nr.15 din str. Grenoble, 163/3, mun. Chişinău, iar lui Mihaliov Oleg - odaia cu suprafața de 18.1 m2 din apartamentul nr.15 din str. Grenoble, 163/3, mun. Chişinău, lăsînd în folosință comună coridorul, baia, bucătăria şi balconul, ca spaţii de uz comun. S-a respins acțiunea Tamarei Mihaliova împotriva lui Mihaliov Oleg privind partajarea proprietății comune în natură, redistribuirea datoriei şi obligarea eliberării actelor.

2 Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Mihaliova Tamara, a contestat-o cu apel. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 08 octombrie 2015 a respins apelul declarat de către Mihaliova Tamara şi a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 16 martie 2015. La 29 decembrie 2015, Mihaliova Tamara a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea în parte a hotărîrii primei instanţe şi deciziei instanţei de apel, în partea respingerii pretenţiilor, şi în această parte să se dispună admiterea acţiunii. Recurentul în motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la emiterea deciziei a aplicat eronat, atît normele de drept material, cît şi procedural.

În acest sens susține că, drept temei de casare a hotărîrilor judecătoreşti în partea respingerii acțiunii de partajare a proprietății comune în natură, serveşte faptul că, partajarea în natură a acestui apartament conform cotelor-părţi deţinute este posibilă fără a prejudicia bunul, prin repartizarea odăilor, cu folosirea spaţiilor de uz comun (coridorul, baia, bucătăria şi balconul). Consideră recurenta că, legea nu interzice partajarea proprietăţii locuibile, fapt demonstrat prin precedent judiciar, dar şi prin plasarea publicităţii privind vînzarea a cîte o cameră dintr-un apartament cu 4 odăi. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din 08 octombrie 2015 a fost expediată recurentului la 29 octombrie 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de ieşire nr. 3677 din aceiași dată. Astfel, avînd în vedere că la materialele cauzei sunt anexate probe confirmative, care certifică că recurentul a recepționat copia deciziei instanței de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma art. 434 CPC, consideră recursul, depus la 29 decembrie 2015, declarat în termen. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Mihaliova Tamara urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie 3 aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Mihaliova Tamara este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de către Mihaliova Tamara în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). 4 Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mihaliova Tamara ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Mihaliova Tamara, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Valentina Clevadî 5