3ra-340/16 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: N. Corcea nr. 3ra-340/16 instanţa de apel: E. Ababei, A. Garbuz, G. Polivenco ÎNCHEIERE 02 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Marcel Muşet în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Marcel Muşet împotriva Primăriei or. Sîngerei cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 08 septembrie 2015 prin care a fost admis apelul declarat de Primăria or. Sîngerei, casată hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 13 februarie 2015 şi emisă o nouă hotărâre prin care a fost respinsă acţiunea constată: La 22 iulie 2014, Marcel Muşat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or.

Sîngerei cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a invocat că în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (5) lit. a), b) al Legii cu privire la preţul normativ şi modul de vânzare- cumpărare a pământului, pct. 3.7. din Regulamentul cu privire la vânzarea- cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008 Marcel Muşat a depus la Primăria or. Sîngerei o cerere cu privire la cumpărarea terenului aferent cu numărul cadastral 7401509073, suprafaţa de 0,087 ha, situat în or. Sângerei str. Nicolae Testemiţanu, 1/1, pe care este amplasată construcţia privată ce aparţine cu drept de proprietate lui Marcel Muşat. Susţine că Primăria or.

Sîngerei a încălcat pct. 15 din Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente Hotărârea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008, nu a examinat în termen de o lună cererea solicitantului cu privire la vânzarea-cumpărarea terenului aferent, nu a eliberat borderoul de calcul al preţului de vânzare a terenului aferent elaborat în modul stabilit de legislaţie şi nu şi-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare. 1 Menţionează că prin cererea din 06 iunie 2014 adresată Primăriei or. Sîngerei s-a solicitat şi decizia Primăriei or. Sîngerei cu privire la vânzarea terenului aferent. Indică că la 25 iunie 2014 Primăria or. Sîngerei, prin scrisoarea nr. M-214 din 24 iunie 2014, a informat că pentru examinarea cererii cu privire la vânzarea- cumpărarea terenului aferent imobilului din str. Nicolae Testemiţanu, 1/1 este necesar de a efectua măsurările pentru delimitarea suprafeţei corecte a terenului aferent imobilului în cauză.

Susţine că în conformitate cu pct. 14 din Regulamentul pentru vânzarea- cumpărarea terenurilor aferente din domeniul privat al unităţilor administrativ- teritoriale, cumpărătorul depune pe numele primarului din localitate în care este amplasat terenul o cerere de model indicat în anexa nr. 1 la prezentul Regulament la care va anexa planul cadastral al terenului în original, eliberat de oficiul cadastral teritorial sau de o firmă licenţiată cu indicarea suprafeţei, numărului cadastral şi adresei terenului sau copia autentificată a acestuia . Planul se aprobă de primarul unităţii administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia este amplasat terenul; persoanele fizice copia buletinului de identitate sau a paşaportului; extrasul din Registrul bunurilor imobile, capitolele A şi B, în original, sau copia autentificată şi copia documentelor în baza cărora a fost înscris în Registru dreptul de proprietate asupra bunului, amplasat pe terenul solicitat spre cumpărare.

Menţionează că conform prevederilor art. 18 din Legea cadastrului bunurilor imobile se menţionează că pe planul cadastral se indică în mod obligatoriu hotarele, numerele cadastrale şi alte caracteristici ale terenului pot fi reprezentate construcţiile capitale amplasate pe el. Indică că conform pct. 7 din Regulamentul cu privire la vânzarea- cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008 cumpărător al terenului aferent poate fi proprietarul bunului privatizat sau privat, amplasat pe acest teren. Susţine că până în prezent Primăria or. Sîngerei nu a revocat actul administrativ, nu a emis decizia în conformitate cu pct. 15 din Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, abrogat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008 şi nu a eliberat borderoul de calcul preţului de vânzare a terenului aferent, elaborat în modul stabilit de legislaţie.

Solicită admiterea acţiunii, obligarea Primăriei or. Sîngerei să vândă terenul aferent construcţiei private cu numărul cadastral 7401509073, suprafaţa de 0,087 ha, situat în or. Sângerei, str. Nicolae Testemiţanu, 1/1, pe care este amplasată construcţia privată cu numărul cadastral 740150907301, obligarea Primăriei or. Sîngerei să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu Marcel Muşet cu privire la terenul aferent construcţiei cu numărul cadastral 7401509073 cu suprafaţă de 0,087 ha, pe adresa or. Sîngerei, str. Nicolae Testemiţanu, 1/1, pe care este situată construcţia privată ce aparţine cu drept de proprietate a lui Marcel Muşet. În scopul asigurării acţiunii, a obliga ÎS „Cadastru” OCT Sîngerei de a nu face careva lucrări asupra terenului aferent construcţiei private cu numărul cadastral 7401509073, cu suprafaţă de 0,087 ha, situat pe adresa or.

Sîngerei, str. Nicolae Testemiţanu, 1/1. 2 Prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 28 iulie 2014 a fost admisă cererea în partea aplicării măsurilor de asigurare a acţiunii, interzis OCT Sîngerei să întreprindă careva acţiuni în privinţa terenului aferent construcţiei cu numărul cadastral 7401509.073.01 situată pe str. Nicolae Testemiţanu, 1/1, din or. Sîngerei, cu numărul cadastral 74015009.073situat pe str. Nicolae Testemiţanu, 1/1, din or. Sîngerei. La 11 noiembrie 2014 prin încheiere protocolară au fost atras în calitate de pârât Consiliul or. Sîngerei. Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 13 februarie 2015 a fost admisă acţiunea, obligat Consiliul local Sîngerei şi Primăria or. Sîngerei să înstrăineze lui Marcel Muşat născut la 30 aprilie 1980 terenul aferent cu numărul cadastral 7401509.073, situat în or.

Sîngerei, str. Nicolae Testemiţanu, 1/1, cu suprafaţă de 0,087 ha, construcţie privată cu numărul cadastral 7401509.073.01 situată în or. Sîngerei, str. Nicolae Testemiţanu, 1/1, la preţul stabilit de legislaţia în vigoare. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 08 septembrie 2015 a fost admis apelul declarat de Primăria or. Sîngerei, casată hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 13 februarie 2015, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cerinţele lui Marcel Muşet au fost respinse ca nefondate. La 29 decembrie 2015 Marcel Muşet a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Sîngerei din 13 februarie 2015. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată.

Consideră eronate şi lipsite de temei concluziile instanţei de apel precum că, Consiliul Orăşenesc Sîngerei nu a examinat nicio cerere a lui Marcel Muşet şi nu a emis o decizie cu privire la vânzarea terenului respectiv, astfel prima instanţa eronat a ajuns la concluzia de a obliga Consiliul să înstrăineze lui Marcel Muşet terenul aferent cu numărul 7401509.073 situat în or. Sîngerei, str. Testimiţanu, 1, cu suprafaţă de 0,087 ha, construcţie privată cu numărul cadastral 7401509.073.01. Totodată consideră lipsite de temei şi argumentele Primăriei or. Sîngerei precum că răspunsul din 24 iunie 2014 este unul cu caracter explicativ şi nu poate fi atacat în instanţa de contencios administrativ.

Susţine că potrivit art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Indică că potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte a acestuia în cazul în care legea nu dispune altfel.

3 Invocă că potrivit pct. 17 din Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008, în caz de refuz al eliberării borderoului de calcul al preţului de vânzare a terenului aferent, precum şi la vânzarea terenului respectiv, autoritatea care refuză va prezenta cumpărătorului, în termen de 30 de zile, un răspuns în scris în care se vor indica motivele ce fac imposibilă vânzarea-cumpărarea terenului. Refuzul poate fi atacat în instanţa de judecată. Menţionează că dreptul recunoscut de lege privind procurarea terenului aferent construcţiei nu poate fi apărat şi recunoscut parţial, motiv din care consideră că instanţa de fond corect a obligat Consiliul local de a înstrăina terenul, Consiliul având atribuţii funcţionale în procesul înstrăinării terenului aferent.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 21 octombrie 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire (f. d. 171), fiind recepţionată de către recurent la data de 27 octombrie 2015, fapt confirmat prin avizul de recepţie (f. d. 172). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 29 decembrie 2015, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Marcel Muşet, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 4 Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Marcel Muşet, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Marcel Muşet, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Marcel Muşet se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă 5