2rh-49/16 — Ridicarea sechestrului

Dosarul nr.2rh-49/16 Prima instanţă: Judecătoria Glodeni (jud. V. Nogai) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud. N,Chircu, A. Albu, A. Toderaş) Instanţa de recurs: Curtea Supremă de Justiţie (jud: T. Vieru, P. Moraru, O. Sternioală) ÎNCHEIERE 02 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componența: Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecătorii: Galina Stratulat Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire depusă de Adaşan Maria împotriva deciziei din 25 noiembrie 2015 a Curții Supreme de Justiţie, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Cojocari Ion, Adaşan Maria, Pîrgari Rodica împotriva AEÎ „Ciuciulea”, intervenienți accesorii executorii judecătorești Nemerenco Ion şi Vişchiu Maria privind ridicarea sechestrului, c o n s t a t ă : La data de 17 noiembrie 2014 Cojocari Ion, Adaşan Maria, Pîrgari Rodica au depus cerere de chemare în judecată împotriva AEÎ „Ciuciulea”, intervenienți accesorii executorii judecătorești Nemerenco Ion şi Vişchiu Maria privind ridicarea sechestrului.

În cadrul judecării cauzei, la data de 23 ianuarie 2015 Adaşan Maria a depus în instanța de judecată cerere de strămutare a judecării pricinii, de la judecătoria Glodeni la altă instanță egală în grad. Prin încheierea din 19 februarie 2015 a Curții de Apel Bălți s-a respins cererea de strămutare înaintată de Adaşan Maria. Prin încheierea din 20 martie 2015 a judecătoriei Glodeni s-a scos de pe rol cererea de chemare în judecată a lui Cojocari Ion, Adaşan Maria, Pîrgari Rodica. Prin decizia din 05 iunie 2015 a Curții de Apel Bălți s-a admis recursul declarat de Cojocari Ion, Adaşan Maria şi Pîrgari Rodica; s-a casat încheierea instanței de fond şi s-a restituit pricina spre rejudecare în prima instanță, în același complet de judecată.

La data de 14 iulie 2015 Adaşan Maria a înaintat cerere de strămutare a judecării pricinii civile la o altă instanță, pe motiv că judecătorii judecătoriei Glodeni s-au expus asupra prezentului litigiu prin încheierea din 20 martie 2015 a judecătoriei Glodeni, iar examinarea repetată de către același complet de judecători ar duce la existența bănuielilor privind nepărtinirea acestora. Prin încheierea din 23 iulie 2015 a Curţii de Apel Bălţi s-a respins cererea de strămutare înaintată de Maria Adaşan. 1 La data de 06 octombrie 2015 Adaşan Maria a declarat recurs împotriva încheierii din 23 iulie 2015 a Curții de Apel Bălți solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi încheieri de admitere a cererii de strămutare.

Prin decizia din 25 noiembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul declarat de Adaşan Maria şi s-a menținut încheierea din 23 iulie 2015 a Curții de Apel Bălţi. La data de 14 decembrie 2015 Adaşan Maria a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 25 noiembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, solicitînd casarea acesteia. În susținerea cererii s-a invocat că instanța de recurs, la examinarea pricinii, nu a dat motive suficiente întru respingerea recursului. Acest fapt nu cade sub incidența unei hotărâri motivate în sensul art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Fundamentale şi Libertăţilor Fundamentale, care obligă instanțele de judecată să-şi motiveze suficient hotărârile sale.

Astfel, conform jurisprudenței Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 6 § 1 a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului obligă instanțele de judecată să-şi motiveze hotărârile, iar întinderea obligației de motivare a deciziilor variază în funcție de natura acestora (a se vedea Ruiz Torija v. Spania, hotărârea din decembrie 1994, Serie A nr.303-A, § 29). Chiar dacă instanța națională dispune de o largă marjă de apreciere la selectarea argumentelor într-un anumit caz aparte şi la admiterea probelor în susținerea argumentelor părților, autoritatea este obligată să-şi justifice această activitate prin darea motivelor pentru această decizie (a se vedea Suomienen v.Finlanda, nr. 37801/97, § 36, 1 iulie 2003). Totodată, o funcție ulterioară a unei hotărâri motivate este de a demonstra părților la proces că acestea au fost ascultate.

Mai mult ca atât, o decizie motivată acordă uneia dintre părţi posibilitatea contestării acesteia, precum şi posibilitatea revizuirii deciziei de către instanța de apel. Doar prin pronunțarea unei decizii motivate se asigură examinarea publică a administrării justiției ( a se vedea, mutatis mutandis, Hirvisaari v.Finlanda, nr.49684/99, § 30, 27 septembrie 2001)”. Remarcă că, într-un mod similar este abordată această problemă şi la nivel național prin hotărârea Plenului Curții Supremii de Justiție nr.3 din 07.07.2008, care la pct. 6 stabilește că, dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivată.

Astfel, instanțele judecătorești naționale sunt obligate să-şi motiveze deciziile iar toate întrebările care sunt importante pentru rezultatul procesului necesită un răspuns special în hotărâre. în cazul în care instanțele de apel şi de recurs se abțin de a da un răspuns special şi explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat o întrebare posibilitatea de a şti dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6 par. l din Convenţia Europeană. Studiind materialele dosarului, Colegiul consideră cererea de revizuire depusă de Adaşan Maria pasibilă de a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art.449, lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. 2 În conformitate cu art.453 alin.(1), lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Colegiul reține că cererea de revizuire depusă de Adaşan Maria a fost formulată în temeiul art.449 lit. b.) Cod de procedură civilă.

Raportînd conținutul normelor invocate de revizuent ca temei al revizuirii la textul legii, Colegiul reține că dezacordul revizuentului cu soluția instanței de recurs, prin relatarea situației în viziunea sa, nu este motiv de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă. În acest sens, este de menționat că circumstanțele noi – descoperite, sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, avînd putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă.

Astfel, Colegiul conchide că, pentru a invoca temeiul indicat de revizuent este necesar ca circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială să existe anterior pronunțării hotărîrii, dar revizuentului să-i devină cunoscută ulterior. Prin urmare, Colegiul menționează că argumentele invocate de către revizuent, invocînd drept temei de reexaminare a litigiului din speţă – jurisprudența CtEDO, nu pot fi reținute, deoarece nu cad sub incidența prevederilor art. 449 lit. b) CPC şi respectiv servește temei de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Mai mult de atît, Colegiul conchide că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărîri judecătorești irevocabile şi reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă. La fel, se remarcă că în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale. Însă, circumstanțele invocate de către revizuent ca temei de revizuire, nu pot influenta soluția adoptată. Instanța de revizuire reiterează că unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul fată de principiul lucrului judecat.

Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărîri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluționare a cauzei. Competența Curții Supreme de Justiție este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiției, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi temei pentru 3 reexaminare. Ca excepție de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanțelor fundamentale şi obligatorii. În consecință, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice (Popov (2) vs Moldovei, E. Duca vs Moldovei ş.a).

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Adaşan Maria împotriva deciziei din 25 noiembrie 2015 a Curții de Supreme de Justiție. În conformitate cu art. 453 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Adaşan Maria împotriva deciziei din 25 noiembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Cojocari Ion, Adaşan Maria, Pîrgari Rodica împotriva AEÎ „Ciuciulea”, intervenienți accesorii executorii judecătorești Nemerenco Ion şi Vişchiu Maria privind ridicarea sechestrului.

Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecătorii: Galina Stratulat Oleg Sternioală 4