2ac-40/16 — Anularea actului administrativ

dosarul nr. 2ac-40/16 ÎNCHEIERE 02 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei Doagă Valeriu Judecători Dumitru Mardari, Iuliana Oprea examinînd propunerea de recuzare a judecătorilor Curţii de Apel Comrat, Colev Grigorii şi Starciuc Ştefan înaintată de reprezentantul Consiliului de observatori a Companiei Publice „GRT”, Cîssa Dumitru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Harlamenco împotriva Consiliului de observatori a Companiei Publice „GRT” şi Companiei Publice „GRT”, intervenienţi accesorii Piron Stepan, Gaidarji Vitalie şi Televiziunea Companiei Publice „GRT” privind contestarea actului administrativ, încasarea salariului şi repararea prejudiciului material şi moral, c o n s t a t ă : La 24.04.2015, reclamanta Harlamenco Ana a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului de observatori a Companiei Publice „GRT” şi Companiei Publice „GRT”, intervenienţi accesorii Piron Stepan, Gaidarji Vitalie şi Televiziunea Companiei Publice „GRT” privind contestarea actului administrativ, încasarea salariului şi repararea prejudiciului material şi moral.

Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 04 noiembrie 2015, acţiunea a fost admisă. Consiliul de observatori a Companiei Publice „GRT” a contestat cu apel hotărîrea instanţei de fond, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Comrat din 04 noiembrie 2015 şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. La fel a depus cerere de apel şi Piron Stepan, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Comrat din 04 noiembrie 2015 şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În procesul examinării cauzei în ordine de apel, reprezentantul Consiliului de observatori a Companiei Publice „GRT”, Cîssa Dumitru a înaintat propunerea de recuzare a judecătorilor Curţii de Apel Comrat, Colev Grigorii şi Starciuc Ştefan (f.d.

199). În motivarea cererii de recuzare, solicitantul a invocat că, Colev Grigorii a început examinarea prezentei pricini în calitate de instanţă de fond, tot el luînd hotărîrea de a constitui un complet din trei judecători pentru examinarea acestei cauze. La fel a indicat că completul în componenţa judecătorilor Bostan Angela, Colev Grigorii şi Starciuc Ştefan au respins anterior cererea de recuzare înaintată de Piron Stepan completului instanţei de fond. Dosarul în cauză a fost expediat către Curtea Supremă de Justiţie pentru soluţionarea cererii de recuzare a judecătorilor Curţii de Apel Comrat menţionaţi, din motivul imposibilităţii formării completului. 1 Potrivit art. 53 alin. (3) CPC al RM, dacă din motivul recuzării, în instanţa sesizată cu pricina nu se poate constitui completul de judecată şi dacă recuzarea îi priveşte pe toţi judecătorii ei, cererea de recuzare se va judeca de instanţa ierarhic superioară spre care se îndreaptă calea de atac respectivă.

Studiind temeiurile cererii de recuzare invocate de reprezentantul Consiliului de observatori a Companiei Publice „GRT”, Cîssa Dumitru judecătorilor Curţii de Apel Comrat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge cererea, reieşind din următoarele considerente. Potrivit art. 49 alin. (1) CPC, judecătorul care a luat parte la judecarea pricinii în primă instanţă nu mai poate participa la judecarea acesteia în instanţă de apel, de recurs şi nici la rejudecarea ei în primă instanţă, după casare. Astfel, norma în cauză instituie interdicţia judecătorului care a examinat cauza în instanţa de fond să mai participe la examinarea ei în instanţa de apel.

Or, Colev Grigorii nu a examinat cauza dată în instanţa de fond, acesta fiind desemnat încalitate de judecător-raportor, însă ulterior a fost promovat la Curtea de Apel Comrat, iar cauza dată a fost examinată în fond de un alt complet.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă: a) la judecarea anterioară a pricinii a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier, executor judecătoresc, arbitru sau mediator; b) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau cu reprezentanţii acestora; b1) o rudă a sa pînă la al patrulea grad inclusiv sau un afin pînă la al treilea grad inclusiv a participat, ca judecător, la judecarea aceleiaşi pricini; b2) este rudă pînă la al patrulea grad inclusiv sau afin pînă la al treilea grad inclusiv cu un alt membru al completului de judecată; c) este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părţi; d) şi-a expus opinia asupra pricinii care se judecă; e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

Potrivit art. 52 alin. (1) CPC, dacă există temeiurile specificate la art.50 şi 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligaţi să se abţină de la judecată. În aceleaşi temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanţii la proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanţă. (5) În proces nu se admite înaintarea repetată a recuzării aceluiaşi judecător şi pentru aceleaşi motive dacă anterior recuzarea lui a fost respinsă. De asemenea, nu se admite: recuzarea judecătorului din suspiciune în imparţialitatea lui dacă nu sînt cunoscute temeiurile de drept şi de fapt pentru înaintarea recuzării; recuzarea judecătorului căruia i s-a încredinţat verificarea temeiniciei recuzării declarate unui alt judecător; recuzarea judecătorilor care nu sînt implicaţi în examinarea pricinii.

Pornind de la prevederile normelor legale evocate, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că motivele invocate de către reprezentantul Consiliului de observatori a Companiei Publice „GRT”, Cîssa Dumitru nu cad sub incidenţa art. 50 CPC. Jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului la acest subiect indică că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a 2 judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce priveşte imparţialitatea acestuia. Astfel, faptul că judecătorii Colev Grigorii şi Starciuc Ştefan au participat în completul care a respins anterior cererea de recuzare înaintată de Piron Stepan completului instanţei de fond, nu constituie temei de recuzare a acestora şi nici nu ridică careva îndoieli vis-a-vis de imparţialitatea lor.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că lipsesc careva temeiuri pentru recuzarea judecătorilor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge propunerea de recuzare înaintată de către reprezentantul Consiliului de observatori a Companiei Publice „GRT”, Cîssa Dumitru judecătorilor Curţii de Apel Comrat, Colev Grigorii şi Starciuc Ştefan cu restituirea pricinii pentru examinare în aceeaşi instanţă. În conformitate cu art. art. 50, 52, 269-270 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d is pun e: Se respinge propunerea înaintată de reprezentantul Consiliului de observatori a Companiei Publice „GRT”, Cîssa Dumitru privind recuzarea judecătorilor Curţii de Apel Comrat, Colev Grigorii şi Starciuc Ştefan.

Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Harlamenco împotriva Consiliului de observatori a Companiei Publice „GRT” şi Companiei Publice „GRT”, intervenienţi accesorii Piron Stepan, Gaidarji Vitalie şi Televiziunea Companiei Publice „GRT” privind contestarea actului administrativ, încasarea salariului şi repararea prejudiciului material şi moral, se restituie pentru examinare la Curtea de Apel Comrat. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei Valeriu Doagă Judecători Dumitru Mardari Iuliana Oprea 3