2ra-110/16 — Încasarea datoriei

prima instanţă, jud.: V. Puşcaş dosarul nr. 2ra-3054/2015 instanţa de apel, jud.: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi 2ra-110/2016 DECIZIE 24 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ala Cobăneanu, Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinînd recursurile declarate de Tudor Popovici, Maria Popovici şi Societatea pe Acţiuni „CET Nord”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acţiuni „CET Nord” împotriva lui Tudor Popovici şi Mariei Popovici cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 08 octombrie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Maria Popovici şi Tudor Popovici cu modificarea hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 02 iunie 2015, în sensul micşorării sumei încasate c o n s t a t ă La 06 martie 2015 SA „Cet-Nord” s-a adresat în instanţa de judecată cu cererea de chemare în judecată împotriva lui Tudor Popovici şi Maria Popovici cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, Tudor Popovici şi Maria Popovici fiind locuitori ai apartamentului nr. 47 din str. Sadoveanu 2, mun. Bălţi, care a fost deconectat integral de la sistema centrală de încălzire conform actului de deconectare nr. 4683 din 05 octombrie 2004, au consumat energie termică prin pierderi normative în perioada 01 octombrie 2011 – 31 martie 2014, însă nu au achitat preţul serviciului acordat, acumulînd datorie în sumă de 2 206,92 lei. SA „CET Nord” şi-a întemeiat acţiunea în baza Legii RM nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002, pct. 10 al Hotărîrii Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002 şi anexa nr. 7 pct. 8-2 a Hotărîrii Guvernului RM nr. 707 din 20 septembrie 2011. Solicită SA „CET Nord” admiterea acţiunii, încasarea de la Tudor Popovici şi Maria Popovici a datoriei în mărime de 2 206,92 lei, şi a taxei de stat în mărime de 270 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 02 iunie 2015 acţiunea SA „CET Nord” împotriva Mariei Popovici şi lui Tudor Popovici a fost admisă integral. La 30 iunie 2015 Tudor Popovici şi Maria Popovici au depus apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului cu casarea 1 hotărîrii şi emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii înaintate de SA „CET Nord” ca fiind nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 08 octombrie 2015 s-a admis apelul declarat de Tudor Popovici şi Maria Popovici; s-a modificat hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 02 iunie 2015 şi s-a încasat în mod solidar de la Tudor Popovici şi Maria Popovici în beneficiul SA „CET Nord” datoria pentru energia termică în sumă de 1 536,47 lei, în rest hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 02 iunie 2015 s-a menţinut.

La 16 noiembrie 2015 Tudor Popovici şi Maria Popovici au declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de restituire a pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. În motivarea acţiunii a indicat că, consideră neîntemeiate hotărîrile instanţelor inferioare, deoarece instanţele au reţinut faptul că pîrîţii fiind locatari a blocului locativ, sunt responsabili de pierderile normative ale energiei termice din subsol şi din interiorul blocului locativ.

Susțin recurenţii că la caz nu sunt aplicabile prevederile Legii condominiului, în cazul în care locatarii nu au format a Asociație de Coproprietari în Condominiu, iar blocul se află la balanţa ÎM „GLC Bălţi”, fapt confirmat prin scrisoarea 12/1011-13 din 11 mai 2015. Au mai invocat recurenţii că, la judecarea pricinii instanţa nu a ţinut cont de principiul securităţii raporturilor juridice, care implică aplicarea uniformă a legislaţiei la soluţionarea anumitor categorii de litigii faţă de persoanele care se află în situații similare. Consideră recurenţii că, instanţa de apel a soluţionat problema drepturilor ÎM „GLC Bălţi” care nu a fost antrenată în proces, de asemenea a admis şi alte încălcări de procedură, care au dus la soluţionarea greşită a pricinii, prin faptul că nu a ţinut cont de explicaţiile părţilor, fiind apreciate probele în mod arbitrar.

La 10 noiembrie 2015 SA „CET Nord” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 08 octombrie 2015, solicitînd casarea deciziei cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat că, consideră neîntemeiată decizia instanţei de apel, deoarece instanţa nu a ţinut cont de faptul că conform pct. 10 a Hotărîrii Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002 cu modificările şi completările introduse prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 707 din 20 septembrie 2011, plata pentru încălzire pe parcursului sezonului rece se achită totalmente în termen de pînă la 01 august al anului curent.

Astfel, susţine recurentul că, plata pentru perioada 01 octombrie 2011 – 01 martie 2012 care a fost exclusă ca trecută de termenul de prescripţie, nu urma a fi exclusă în cazul în care termenul era pînă la 01 august 2012. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Instanţa de recurs consideră că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul la 16 noiembrie 2015 şi respectiv 10 noiembrie 2015, 2 în termen, în cazul în care decizia instanţei de apel li-a fost adusă la cunoştinţă la 22 octombrie 2015, conform avizelor de recepţie (f.d. 97-98). În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursurilor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursurile cu menţinerea deciziei instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Conform prevederilor art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.

Astfel, materialele cauzei cert denotă că, la 06 martie 2015 SA „Cet-Nord” s-a adresat în instanţa de judecată cu cererea de chemare în judecată împotriva lui Tudor Popovici şi Maria Popovici cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată. Tot materialele cauzei denotă că, SA „CET Nord” şi-a întemeiat acţiunea în baza art. 512, 514, 530, 533, 617 Cod civil, Legii RM nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002, pct. 10 al Hotărîrii Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002 şi anexa nr. 7 pct. 8-2 a Hotărîrii Guvernului RM nr. 707 din 20 septembrie 2011, solicitînd încasarea din contul lui Tudor Popovici şi Maria Popovici a datoriei pentru energia termică în sumă de 2 206,92 lei, şi a taxei de stat în mărime de 270 lei.

Prima instanţă fiind investită cu examinarea cauzei, Judecătoria Bălţi la 02 iunie 2015 concluzionînd asupra temeiniciei acţiunii a admis-o integral şi a încasat a de la Tudor Popovici şi Maria Popovici în beneficiul SA „CET Nord” datoria pentru energia termică în sumă de 2 206,92 lei şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 270 lei.

Însă, Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 08 octombrie 2015 a admis apelul declarat de Tudor Popovici şi Maria Popovici; a modificat hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 02 iunie 2015 şi s-a încasat în mod solidar de la Tudor Popovici şi Maria Popovici în beneficiul SA „CET Nord” datoria pentru energia termică în sumă de 1 536,47 lei, în rest a menţinut hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 02 iunie 2015. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar a menţiona că în conformitate cu art. 373 alin. (1) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

Iar, în temeiul art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. 3 Conform art. 8 alin. (2) lit. a), art. 572 alin. (2) Cod civil, drepturile şi obligaţiile civile apar din contracte şi din alte acte juridice. Obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit.

Potrivit pct. pct. 17 şi 18 ale Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locativ - comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 191 din 19.02.2002, plățile pentru serviciile locative, comunale şi necomunale se percep de la proprietari, chiriași şi locatarii caselor individuale, apartamentelor/ încăperilor locuibile în cămine şi încăperilor nelocuibile din bloc conform contractelor, în baza conturilor (bonurilor) lunare respective pentru fiecare tip de serviciu, eliberat de furnizori, gestionari sau prestatorii de servicii.

Achitarea plăţilor se efectuează de către proprietari, chiriași şi locatarii caselor individuale, apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine şi încăperilor nelocuibile din bloc, de regulă, prin instituțiile bancare şi oficiile poştale, dacă în contractele încheiate nu este prevăzut altceva. Proprietarii, chiriașii şi locatarii caselor individuale, apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine şi încăperilor nelocuibile din bloc achită plățile pentru serviciile prestate în luna precedentă până la data indicată în factura de plată.

Totodată, Colegiul reţine că, în conformitate cu pct. 81 al Hotărîrii Guvernului RM nr. 707 din 20 septembrie 2011, în cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, cu instalarea altei surse de încălzire pentru întreținerea temperaturii constante în încăpere la un nivel de cel puţin +18°C, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de: 10%, începînd cu 1 octombrie 2011; 15%, începînd cu 1 octombrie 2012; 20%, începînd cu 1 octombrie 2013, din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în cămine).

Plata stabilită în alineatul unu din prezentul punct va fi distribuită în aceeaşi perioadă de încălzire, în mod obligatoriu, de către gestionarul fondului de locuinţe sau furnizor la reducerea plăţilor pentru consumatorii conectați la sistemul centralizat de alimentare cu căldură, conform calculului efectuat şi semnat de către gestionar şi furnizor, în cazul contractelor încheiate de furnizor cu gestionar, sau furnizor şi consumator, în cazul contractelor încheiate direct de furnizor cu consumator. Astfel, materialele cauzei denotă că, deşi apartamentul în cauză a fost deconectat integral de la încălzirea centralizată la 05 octombrie 2004 (f.d. 8), Tudor Popovici şi Maria Popovici pentru perioada din 01 octombrie 2011- 31 martie 2014 au acumulat datoria pentru pierderi normative a energiei termice în mărime de 2 206,92 lei, fapt confirmat prin informaţia despre calculele pentru energia termică (f.d.

5-7) şi potrivit extrasului din contul personal nr. 10023146 (f.d. 6), prezentate de către reclamant, din care rezultă cu certitudine temeinicia pretinderii sumei datoriei. 4 Instanţa de recurs reţine că, potrivit ordinului nr. 230 din 30 noiembrie 2011 „Cu privire la efectuarea plăţilor în cazul deconectări integrale de la sistema centrală de încălzire, s-au stabilit unele excepții la efectuarea calculelor pentru pierderile normative în cazul deconectării integrale de la sistema de încălzire centralizată, cu instalarea altei surse de încălzire pentru întreținerea temperaturii constante în încăpere la un nivel de cel puţin + 18 °C, stabilindu-se că pentru fiecare element constructiv se va achita pierde normative în mărime de 5 %, iar în blocurile în care se află în aceiaşi încăpere o ţeavă tur-retur, se va calcula ca pentru 2 elemente (f.d.

46). În acest sens instanţa de apel just a reţinut că, pîrîţii achită plata pierderilor normative pentru 3 elemente constructive, pentru doua elemente constructive în subsol în mărime de 10 %, şi un element - țevile de tranzit din apartament în mărime de 5%. Relevant la caz este şi actul din 12 iulie 2013 de cercetare a stării tehnice şi a regimului de funcționare a sistemului de aprovizionare cu energie termică a apartamentului nr. 47 din str. Sadoveanu 2, mun. Bălţi conform căruia s-a constatat că, apartamentul respectiv este cu 3 odăi şi se află la etajul nr. 1, din casa cu 5 etaje. Apartamentul respectiv este deconectat integral de la sistema de încălzire centralizată, în care este instalată încălzire autonomă, iar coloanele de tranzit în toate odăile sunt montate sub plăci de ghips, care sunt izolate cu termo- izolator şi plombate (f.d.

29-30). La fel, actele cauzei denotă că, potrivit actului nr. 858-11 din 14 aprilie 2015 de cercetare a stării tehnice şi a regimului de funcționare a sistemului de aprovizionare cu energie termică a blocului locativ din str. Sadoveanu 2, mun. Bălţi s-a constatat cu certitudine că, prin subsolul blocului locativ trec țevile de livrare a energiei termice tur-retur (f.d.

51). Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră corectă argumentarea instanţei de apel, prin care a indicat că, prima instanţă, călăuzindu-se de prevederile art. 59, 60 Cod cu privire la locuinţe, art. 512, 572, 971 ale Codului civil, pct. pct. 8 din Anexa nr. 7, pct. 81 introdus prin Hotărîrea Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011 în Anexa nr. 7 din Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora la /reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002, corect şi întemeiat a ajuns la concluzia de a admite acţiunea înaintată de către SA „CET Nord” cu privire la încasarea datoriei, însă, eronat a fost admis calculul energiei termice pentru perioada 01 octombrie 2011-01 martie 2012, deoarece, termenul general de prescripţie este de 3 ani, iar acţiunea a fost depusă la 06 martie 2015. Astfel, Colegiul consideră că, prima instanţă incorect a încasat de la Tudor Popovici şi Maria Popovici în beneficiul SA „CET Nord” suma datoriei acumulate în perioada de la 01 octombrie 2011 – 01 martie 2012, care constituie în total suma de 670,45 lei,

acţiunea în partea acestor cerințe fiind depusă în afara 5 termenului de prescripţie, iar, instanţa de apel just a concluzionat că, urmează a se încasa doar suma datoriei acumulate pe perioada 01 aprilie 2012 - 31 martie 2014, care constituie 1 536,47 lei. Or, conform art. 267 alin. (1) din Codul civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere dreptul încălcat, pe calea intentării unei acţiuni în instanţa de judecată, este de trei ani. Iar, conform art. 271 alin. (1), art. 272 alin. (1) şi (9) Cod civil, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond.

În apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului. Termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data nașterii dreptului la acţiune. Dreptul la acţiune se naște la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului. Cînd este vorba de prestații succesive, prescripția dreptului la acţiune începe să curgă de la data la care fiecare prestație devine exigibilă, iar dacă prestațiile alcătuiesc un tot unitar, de la data ultimei prestații neexecutate. Nu pot fi reţinute argumentele recurenţilor indicate în cererile de recurs, acestea fiind neîntemeiate, declarative şi neprobate prin careva probe pertinente şi concludente, or, conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea dispune altfel.

Astfel, din considerentele menţionate, instanţa de recurs consideră că, instanţa de apel, întemeiat şi legal a modificat hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 02 iunie 2015 prin excluderea sumei de 670,45 lei pentru perioada 01 octombrie 2011 – 01 martie 2012, dispunînd încasarea în mod solidar de la Tudor Popovici şi Maria Popovici în beneficiul SA „CET Nord” a datoriei pentru energia termică în sumă de 1 536,47 lei. Astfel, Colegiul constată că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat probele prezentate, iar argumentele invocate în recursurile declarate de către Tudor Popovici, Maria Popovici şi SA „CET Nord”, în esența lor sunt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere justă conform cerinţelor art. 130 CPC.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că decizia instanţei de apel este întemeiată, iar argumentele invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile cu menţinerea deciziei instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se resping recursurile declarate de Tudor Popovici, Maria Popovici şi Societatea pe Acţiuni „CET Nord”. 6 Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 08 octombrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acţiuni „CET Nord” împotriva lui Tudor Popovici şi Mariei Popovici cu privire la încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă, din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Ala Cobăneanu Dumitru Mardari Galina Stratulat 7