3ra-116/16 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă, jud.: S. Bleşceaga dosarul nr. 3ra-1730/2015 instanţa de apel, jud.: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahapol 3ra-116/2016 ÎNCHEIERE 03 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Valeriu Pelin, în interesele lui Igor Rubailo, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Igor Rubailo împotriva Departamentului Poliţiei de Frontieră, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Igor Rubailo şi casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 27 februarie 2015 cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 11 ianuarie 2013, Igor Rubailo a depus cerere de chemare în judecată împotriva Departamentului Poliţiei de Frontieră, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne RM cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a invocat că, timp de 23 de ani şi 08 luni a satisfăcut serviciul militar în trupele de grăniceri şi la moment este concediat, pensionat. Indică că, în timpul satisfacerii serviciului militar, în anul 1993, a fost luat în rînd pentru acordarea spaţiului locativ, şi anume, apartament cu 2 odăi. Precizează că, are drept la un spaţiu locativ în temeiul art. 9 al Legii privind protecţia socială şi juridică a militarilor şi membrilor familiilor lor; art. 21 alin. (5) Legea cu privire la statutul militarilor şi Lega cu privire la privatizarea fondului locativ.

La fel, conform legislaţiei în vigoare, în cazul în care nu este posibil de acordat spaţiul locativ în natură, atunci se achită compensaţia bănească a costului comercial pentru spaţiul locativ. Susţine reclamantul că, costul mediu al unui apartament compus din 2 odăi, în or. Hînceşti constituie suma de 35 000 Euro, conform datelor Bursei Imobiliare „Lara”, care consideră că urmează a-i fi achitate. 1 În opinia sa, un drept obţinut cândva nu poate fi abrogat prin lege, mai mult decît atât, conform art. 6 Cod Civil este direct indicat, că legea nu are efect retroactiv, atunci cînd înrăutățește situaţia cetățeanului.

Astfel, pentru realizarea acestui drept, reclamantul s-a adresat cu o cerere prealabilă către Departamentul Poliţiei de Frontieră al MAI să-i fie acordat spaţiu locativ sau, în cazul în care nu este posibil de acordat spaţiul locativ în natură, atunci să-i fie achitată compensaţia bănească a costului comercial pentru spaţiul locativ, însă Departamentul Poliţiei de Frontieră al MAI i-a refuzat. Solicită reclamantul, recunoaşterea refuzului Departamentului Poliţiei de Frontieră al MAI ca neîntemeiat şi acordarea compensaţiei băneşti, costul comercial al unui apartament compus din 2 odăi, în sumă de 35 000 Euro, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 27 februarie 2015 cererea de chemare în judecată s-a respins ca tardivă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 16 martie 2015, cu respectarea termenului prevăzut la art. 362 CPC al RM, Igor Rubailo a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27 februarie 2015, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015 s-a admis apelul declarat de Igor Rubailo, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27 februarie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri de respingere ca neîntemeiată a acţiunii înaintate de Igor Rubailo. La 04 decembrie 2015, avocatul Valeriu Pelin, în interesele lui Igor Rubailo a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului a menționat că, consideră decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe ca fiind neîntemeiate şi pasibile de a fi casate, deoarece instanţa de apel nu a examinat toate motivele apelului şi nu s-a expus respectiv asupra acestora, fapt care duce la încălcarea art. 6 CEDO. Invocă recurentul că, instanţa de apel nu a luat în consideraţie faptul că, Igor Rubailo a satisfăcut serviciul militar în cadrul Trupelor de Grăniceri, în prezent Departamentul Poliţiei de Frontieră a MAI, o perioadă de 23 ani şi 08 luni, iar ulterior a ieşit la pensie, iar în timpul serviciul militar, în anul 1993, a fost luat în rînd pentru acordarea spaţiului locativ împreună cu familia sa, şi anume a unui apartament cu două odăi.

Astfel, consideră recurentul că, un drept obţinut nu poate fi abrogat prin lege, în cazul în care şi art. 6 Cod civil prevede că legea nu are efect retroactiv, atunci cînd înrăutățește situaţia cetățeanului. Examinînd temeiurile recursului declarat de către avocatul Valeriu Pelin, în interesele lui Igor Rubailo în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

2 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către avocatul Valeriu Pelin, în interesele lui Igor Rubailo nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurent a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie 3 să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Valeriu Pelin, în interesele lui Igor Rubailo ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către avocatul Valeriu Pelin, în interesele lui Igor Rubailo se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă Galina Stratulat 4